Plângere contravenţională. Sentința nr. 22/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 22/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 22-11-2013 în dosarul nr. 13535/200/2013
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 22.11.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: A. D. N.
GREFIER: M. B. Ș.
Pe rol soluționarea plângerii contravenționale formulate de petenta ., în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit partile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care invedereaza instantei ca, prin serviciul registratura, intimata a depus la dosarul cauzei intampinare si documentatia care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat, după care:
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art. 131 alin 1 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta cerere - în temeiul art. 126 al. 1 și 2 din Constituția României și art. 2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, material - în temeiul art. 94 C.proc.civ. și teritorial în temeiul art. 32 al. 2 din OG nr. 2/2011.
Apreciind că proba cu înscrisurile de la dosar este pertinentă, concludentă și utilă putand duce la dezlegarea in fond a pricinii, în temeiul art. 255 alin.1 rap. la art.258 alin.1 C.proc.civ, instanța o încuviințează pentru ambele părți și, constatând cauza în stare de judecată, declară încheiate dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângereaînregistrată pe rolul Judecatoriei B. la data de 12.08.2013, sub nr._, petenta . a chemat în judecată pe intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, solicitând instanței ca, prin hotărârea pe care o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/30.07.2013 întocmit de un agent constatator din cadrul ISCTR si, in consecinta, anularea sanctiunii amenzii în cuantum de 8000 lei aplicata in sarcina sa prin procesul-verbal mentionat. In susbsidiar, a solicitat inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment.
În motivarea plângerii, petenta a invocat exceptia nulitatii absolute a procesului-verbal contestat, intrucat agentul constatator nu a facut cunoscut contravenientului ca are dreptul de a face obiectiuni care sa fie consemnate in cuprinsul procesului-verbal, ceea ce contravine dispozitiilor art.16 alin.7 din OG nr.2/2002.
Petenta a invocat si dispozitiile art.19 din OG nr.2/2002, aratand ca procesul-verbal nu a fost semnat de catre societate si nici de catre un martor asistent neutru.
Petenta a sustinut ca in speta a fost vorba despre o eroare, iar erori cu privire la ora si inregistrarea kilometrilor parcursi s-au mai intamplat, astfel ca la data de 15.07.2013, defectiunile tahografului au fost remediate la service-ul . S., cu comanda nr.1152/15.07.2013. Imediat dupa data efectuarii controlului, respectiv la data de 05.08.2013, autovehiculul a fost trimis din nou la service-ul auto mentionat, cu comanda nr.1145/05.08.2013, unde a fost din nou reparat aparatul tahograf.
In sustinerea solicitarii sale privind inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment, petenta a aratat ca fapta savarsita prezinta un grad redus de pericol social, mai ales ca se afla la prima abatere de acest gen.
In drept, petenta a invocat dispozitiile OG nr.2/2001.
În dovedire, petenta a depus la dosar, în copie certificata pentru conformitate cu originalul, urmatoarele inscrisuri: procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/30.07.2013 întocmit de către instituția intimată (filele 7-8) si dovada comunicarii procesului-verbal contestat (fila 6).
Plângerea contravențională formulată de petentul a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 20 lei – chitanta . nr._/10.09.2013 (fila 14), conform art. 19 din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru (in vigoare la data introducerii plangerii).
Intimata a depus la dosarul cauzei intampinare, solicitand respingerea plangerii, ca neintemeiata.
In motivare, intimata a aratat ca fapta savarsita de petenta este una foarte grava, de natura a aduce atingere sigurantei in traficul rutier, astfel ca nu se impune inlocuirea sanctiunii amenzii cu avertisment.
In drept, intimata a invocat dispozitiile OG nr.2/2002 si OG nr.37/2007.
In dovedire, intimata a depus la dosarul cauzei, in copie certificata pentru conformitate cu originalul, documentatia care a stat la baza emiterii procesului-verbal contestat, anume: dovada comunicarii procesului-verbal contestat catre petenta (fila 27), formular de control in trafic (fila 27 verso), diagrama tahograf (fila 28) si planse foto (filele 29-31).
Instanta a încuviințat în cauză probele cu înscrisurile de la dosar pentru ambele parti.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/30.07.2013 (fila 7) încheiat de agentul constatator N. F. M. din cadrul instituției intimate I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, petenta . a fost sancționat cu amendă în cuantum de 8000 de lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.8 alin.1 pct.14 din HG nr.69/2012, constând în aceea ca pentru perioada 17.07._13, diagrama tahograf din data de 29.07.2013 a fost introdusa in aparatul tahograf la ora 04.13 cu_ km si a fost scoasa la ora 21.00 cu_ km, avand deci 226 km parcursi, insa pe diagrama tahograf s-au inregistrat doar 133 km parcursi. Astfel, incepand cu ora 09.44 si pana la ora 12.30, desi autovehiculul se deplasase cu viteza de aproximativ 60 km/h, pe diagrama tahograf se inregistrase activitate de odihna.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa reprezentantului petentei, fiind semnat de un martor asistent – in persoana conducatorului autovehiculului.
În urma verificării efectuate potrivit art. 34 din OG 2/2001, instanța constată că plângerea a fost formulată în termenul legal de 15 zile de la data comunicarii procesului-verbal de constatare a contravenției.
În ceea ce privește excepțiile nulității procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției invocate de petent, instanța le califică ca fiind apărari de fond, iar nu veritabile excepție procesuale asupra cărora să fie obligată să se pronunțe în condițiile art.137 alin.1 C.proc.civ.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul legalității sale, instanța observă că acesta a fost întocmit cu respectarea condițiilor impuse de OG nr.2/2001 sub sancțiunea nulității, de către un agent constatator competent în raport cu dispozițiile art. 15 alin. 2 din OG nr. 2/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii arătate la art. 17 din actul normativ citat.
Instanța reține că prin Decizia nr. XXII/ 19.03.2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un recurs în interesul legii, s-a statuat că nerespectarea la încheierea unui proces-verbal a altor dispoziții legale decât cele prevăzute de art.17 din OG nr. 2/2001, se sancționează cu nulitatea relativă, fiind necesară dovada existenței unei vătămări suferite de petent și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.
Instanța nu poate primi apărarea petentei conform căreia nu a avut posibilitatea de a formula obiecțiuni la procesul-verbal (art. 16 alin. 7 din O.G. nr. 2/2001), constatând ca procesul-verbal a fost incheiat la locul constatarii contraventiei – pe DN2B, . nu la sediul societatii contraveniente. Prin urmare, nici nu exista posibilitatea fizică pentru reprezentantii legali ai petentei să își expună eventualele obiecțiuni în cuprinsul procesului-verbal. Instanța consideră însă că acest fapt nu afectează exercitarea dreptului la apărare al petentei, care este asigurat prin posibilitatea de a invoca motivele de netemeinicie care făceau și obiectul respectivelor obiecțiuni și de a-și prezenta argumentele și probele pe care le consideră pertinente, prin contestarea procesului-verbal în instanță, în temeiul dispozițiilor art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, pe calea unei plângeri contravenționale. Oricum, în acest caz, instanța apreciază că petenta ar fi trebuit să dovedească că această omisiune a agentului constatator i-a produs o vătămare care nu poate fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal, probă pe care nu a făcut-o.
Referitor la obligativitatea confirmării de către cel puțin un martor a situației reținute de agentul constatator, instanța reține că, potrivit dispozițiilor art.17, dispozițiile art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001 impun ca procesul-verbal să fie semnat pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient, sub sancțiunea nulității relative și virtuale. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurari, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor.
În prezenta cauză, instanța observă că agentul constatator a consemnat motivul pentru care procesul-verbal s-a încheiat în lipsa martorilor, anume că reprezentantul legal nefiind de fata in momentul intocmirii procesului-verbal nu a putut formula obiectiuni, dupa care actul contestat a fost semnat de catre conducatorul auto, in calitate de martor asistent.
Instanța consideră oricum că rolul martorului este de a confirma modalitatea de întocmire a procesului-verbal și de a asigura respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate care potrivit propriei opțiuni sau datorită unei imposibilități obiective nu semnează procesul-verbal de constatare a contravenției, iar nu de a proba situația de fapt descrisă în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
Având în vedere scopul în care se solicită prezența martorului la încheierea procesului-verbal de contravenție, faptul că în speță acesta nu a fost semnat de un martor asistent, nu atrage în mod automat sancțiunea nulității procesului-verbal. Sunt aplicabile dispozițiile art 105 alin 2 C.proc.civ, conform cărora pentru a obține anularea actului, persoana care invocă nulitatea trebuie să dovedească existența unei vătămări care nu poate fi înlaturată altfel decât prin anularea actului – probă pe care petenta nu a făcut-o.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul temeiniciei sale, instanța apreciază că probatoriul administrat în cauză conduce la concluzia că procesul-verbal este temeinic, pentru considerentele ce urmează:
Potrivit dispozitiilor art.8 alin.1 pct.14 din OG nr.37/2007 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele și perioadele de odihnă ale conducătorilor auto și utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, reprezinta o incalcare grava a prevederilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenție, dacă nu a fost săvârșita în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să constituie infracțiune - utilizarea unor tahografe neomologate, nesigilate, necalibrate, defecte sau care au termenul de valabilitate al verificării/calibrării periodice depășit.
Din analiza coroborata a formularului de control in trafic, aflat la fila 27 verso din dosarul cauzei si a diagramei tahograf din data de 29.07.2012, aflata la fila 28 din dosarul cauzei, rezulta fara echivoc ca aceasta diagrama a fost introdusa in aparatul tahograf la ora 04.13 cu 871.500 km si a fost scoasa la ora 21.00 cu 871.726 km, avand deci 226 km parcursi, insa s-au inregistrat doar 133 km parcursi. Desi autovehiculul s-a deplasat cu viteza de cca 60 km/h, incepand cu ora 09.44 si pana la ora 12.30, pe diagrama tahograf s-a inregistrat activitate de odihna.
Instanta observa totodata ca nu s-a procedat la notarea niciunei defectiuni de catre conducatorul auto si nu s-au realizat inregistrari manuale pe spatele diagramei din data de 29.07.2012, prin folosirea eventual a simbolurilor specifice.
Deși petentei i s-a acordat în mod efectiv posibilitatea de a propune orice probe ar fi considerat necesare în combaterea celor reținute de agentul constatator și de a-și prezenta argumentele în apărare în cadrul unei proceduri contradictorii, instanța observă că în cauză petenta a recunoscut savarsirea faptei – anume ca aparatul tahograf prezenta defectiuni, motiv pentru care a si procedat la trimiterea acestuia . reparatii.
Privitor la sancțiunea aplicata, instanța noteaza ca, potrivit dispozițiilor art. 9 alin.1 lit.a din OG nr.37/2007 contraventiile prevazute la art.8 se sanctioneaza cu amenda de la 8.000 lei la 16.000 lei, iar pentru faptele prevăzute la alin.1 pct. 12, 14, 17, 21, 27, 33 și 34, sanctiunea se aplica întreprinderii sau operatorului de transport rutier.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța observă că în speță sanctiunea aplicata petentei este amenda de 8.000 lei, care se încadreaza în limitele legale, fiind stabilit minimul amenzii prevăzute de lege pentru încalcarea obligatiei legale de nu depasi masa maxima autorizata la efectuarea de transporturi pe drumurile publice.
În raport de criteriile de individualizare prevazute de art.21 alin.3 din O.G. nr.2/2001, instanta apreciaza ca nivelul amenzii aplicate petentei corespunde pericolului social al faptei și conduitei acesteia, fapta fiind considerata de catre legiuitor a prezenta o gravitate sporita prin stabilirea unei amenzi intre limitele mentionate anterior.
Instanța consideră că fapta petentei denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja anumite valori – viata, sanatatea, integritatea persoanelor, siguranta traficului rutier etc, iar acest gen de fapte necesită o sancționare adecvată, în vederea realizării scopului educativ și preventiv al sancțiunii contravenționale.
Instanta retine ca la nivel comunitar este reglementata folosirea echipamentului de inregistrare care poate indica perioadele de timp prevazute in Regulamentul (CEE) nr.3820/85 pentru armonizarea anumitor dispozitii din legislatia sociala in transportul rutier, urmarindu-se realizarea unui control eficient in acest domeniu.
Obligatia de a folosi acest echipament de inregistrare este impusa pentru vehiculele inmatriculate in statele membre si pentru a se asigura o verificare eficienta, prin oferirea pe foi separate si . datele inregistrate privind diferitele perioade de timp referitoare la activitatea vehiculului si implicit a soferului, asigurandu-se astfel siguranta circulatiei pe drumurile publice si evitandu-se producerea de accidente ce ar putea fi generate de defectiuni ale autovehiculelor sau de oboseala sau epuizarea fizica a conducatorilor auto.
Instanta apreciaza ca inregistrarea automata a unor detalii privind calatoria, cum ar fi viteza si distanta parcursa, contribuie in mod semnificativ la siguranta rutiera si incurajeaza soferii participanti la trafic sa conduca prudent.
Pentru realizarea acestor importante obiective instanta considera ca este necesar ca operatorii si conducatorii auto sa fie raspunzatori de functionarea corecta a echipamentului si de indeplinirea operatiunilor cu rigurozitate.
In prezenta cauza, nu există nici un element care să permită instanței să considere că aplicarea sancțiunii avertismentului ar fi suficientă pentru conformarea petentei, pe viitor față de dispozițiile legale încălcate.
Având în vedere cele menționate, instanța consideră că dispozițiile art. 21 alin. 3 OG nr.2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunilor contravenționale, aceastea fiind unele proporționale cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petenta.
Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge plângerea formulată de petenta, ca fiind neîntemeiată si va mentine procesul-verbal de constatare si sanctionare a contravenției . nr._/30.07.2013, ca fiind temeinic si legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plangerea contraventionala formulată de petenta ., cu sediul in A. I., ., jud. A., în contradictoriu cu intimatul I. DE S. PENTRU CONTROLUL IN TRANSPORTUL RUTIER - ISCTR, cu sediul în Bucuresti, ..38, sector 1, ca neintemeiata.
Mentine procesul-verbal de constatare si sanctionare a contravenției . nr._/30.07.2013, ca fiind temeinic si legal.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22.11.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. D. N. M. B. Ș.
Red. A.D.N.
4 ex. /15.12.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5461/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 13/2013.... → |
|---|
