Plângere contravenţională. Sentința nr. 17/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 17/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 17-09-2013 în dosarul nr. 11171/200/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 17.09.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – P. E.
GREFIER – I. D. C.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile, având ca obiect plângere contravențională, formulată de către petentul RADUCA F. M. cu domiciliul în București, .. 42, ., . București, în contradictoriu cu C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ -CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, sector 6 împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._/22.02.2012, emis de către intimată.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit, petentul RADUCA F. M. și intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - CESTRIN.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată, acțiunea este scutită de taxă de timbru, iar intimata prin serviciul registratură a depus la dosar, proba foto obținută în sistemul SIEGMCR, certificatul calificat privind semnătura electronică al agentului constatator și autorizația de control aparținând agentului constatator.
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.159 ind. 1 alin. 4 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta plângere, în temeiul art.126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art.2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare; material, în temeiul art.1 pct. 2 C.proc.civ. și art.32 alin.2 din OG nr.2/2001 și teritorial în temeiul art.32 alin.2 din OG nr. 2/2001.
Instanța pune în discuție excepția prescripției aplicării sancțiunii amenzii.
Instanța respinge excepția prescripției aplicării sancțiunii amenzii și arată că fapta a fost săvîrșită la data de 26.08.2011, iar procesul verbal a fost încheiat petentului în data de 22.02.2012, rezultă că nu este împlinit termenul de 6 luni conform art.31 din OG2/2001 de la data săvârșirii faptei și data încheierii procesului verbal, care reprezintă data aplicării sancțiunii.
Constatând proba ca fiind pertinentă, concludentă precum și utilă soluționării cauzei, în temeiul art. 167 al.1 C.pr.civ.,instanța încuviințează pentru ambele părți, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreasca, declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, instanța constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei B., sub nr._ la data de 02.04.2012 petentul RADUCA F. M.., a formulat, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN, plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . 12 nr._/22.02.2012, solicitând anularea procesului verbal și în subsidiar înlocuirea amenzii cu avertisment. .
În fapt, petentul a arătat că invocă nulitatea procesului verbal, conform art. 17 din OG 2/2001 pentru lipsa semnăturii agentului constatator. A arătat că potrivit art. 13 din OG 2/2001 aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, prin aplicare se înțelege și comunicarea acesteia către persoana în cauză. A arătat că se aplică o singură sancțiune, chiar dacă a trecut prin locul respectiv, fără rovinietă de mai multe ori.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
În cauză, instanța a administrat proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar: procesul verbal de contravenție . 12 nr._/22.02.2012– f. 5, dovada comunicării procesului verbal, f 8, certificat calificat, autorizație de control – f. 9, planșa foto – f.10,11 .
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 22.02.2012 a fost întocmit de către un agent constatator din cadrul COMPANIEI NAȚIONALE DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE – CESTRIN, procesul verbal de contravenție . 12 nr._/22.02.2012, prin care s-a reținut săvârșirea de către contestatoare a contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002, constând în aceea ca la data de 26.08.2011, ora 09,49 a circulat autovehiculul categoria A, cu nr. de înmatriculare_ pe DN 2 km 115+80 m, pe raza localității Mărăcineni, aparținând petentului RADUCA F. M.., fără a deține rovinietă valabilă.
Pentru acest motiv, s-a aplicat contestatorului, sancțiunea amenzii în cuantum de 250 lei și a fost obligat la plata tarifului de despăgubire în valoare de 28 Euro, adică 121,35 lei.
În ceea ce privește lipsa semnăturii agentului constatator, instanța constată că potrivit art.7 din Legea nr.455/2001 „în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.”. În cauză, procesul verbal se circumscrie acestei reguli, acesta fiind generat și tipărit în mod automat cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR, având asociată semnătura electronică extinsă a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată printr-un dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice.
În ceea ce privește susținerea petentului că a fost sancționat de mai multe ori, nu poate fi reținută, întrucât petentul nu a făcut nicio dodvadă în acest sens.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute (art. 16 alin.1 din OG nr.2/2001).
Referitor la temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța constată că potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.
Termenul de utilizator este definit la art. 1, alin.1, lit. b, din același act normativ în sensul că „utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.
Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului autoturismului (înscris în certificatul de înmatriculare), în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentei care este proprietara autovehiculului.
Așadar, este evident faptul că pentru autoturismul proprietatea petentului la data de 26.08.2011, ora 09,49, momentul săvârșirii contravenției, nu exista achiziționată o rovinietă pentru autovehiculul înmatriculat sub nr._, aspect ce rezultă din planșa foto anexată la dosar, și din faptul că petenta nu a făcut dovada achitării rovinietei.
Prin urmare, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului corespunde realității, agentul constatator a făcut dovada faptei săvârșite de către petent și a reușit să răstoarne prezumția de nevinovăție a acestuia prevăzută în art. 6 din CEDO.
În aceste condiții, instanța constată că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art. art. 8 alin. 1 din OG. nr. 15/2002 potrivit căruia constituie contravenție continuă fapta de a circula fără a deține rovinietă valabilă.
În ceea ce privește obligarea petentului la achitarea tarifului de despăgubire în cuantum de 28 euro, instanța va dispune anularea acestuia, având în vedere dispozițiile art. II din Legea 144/2012, potrivit căruia tarifele de despăgubire prevăzute de OG 15/2002, aplicate și contestate în instanță, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, respectiv 27.07.2012, se anulează.
Față de considerentele mai sus expuse, instanța apreciază plângerea întemeiată doar în parte, urmând să anuleze tariful de despăgubire în sumă de 28 euro.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petentul RADUCA F. M. cu domiciliul în București, .. 42, ., . București, în contradictoriu cu C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ -CESTRIN, cu sediul în București, .. 401A, sector 6.
Anulează tariful de despăgubire în cuantum de 28 euro, adică 121,35 lei, stabilit prin procesul verbal de contravenție . 12 nr._/22.02.2012.
Menține restul dispozițiilor procesului verbal de contravenție . 12 nr._/22.02.2012.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 17 septembrie 2013.
PREȘEDINTEGREFIER
P. E. I. D. C.
Red. P.E../Tehnored.I.D.C./4 ex/25.09.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 12/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2861/2013.... → |
|---|
