Plângere contravenţională. Sentința nr. 2/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 11-02-2013 în dosarul nr. 26021/200/2011
DOSAR NR . 26._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 2.406
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 11.02.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – I. V. - C.
GREFIER – P. L.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională formulată de petenta . sediul în mun. B., . I., nr. 2, județ B., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ -CESTRIN cu sediul în București, Sector 6, .. 401A.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit petenta . intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ –CESTRIN.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, dosarul este la primul termen de judecată, acțiunea nu este supusă achitării taxei judiciare de timbru și timbrului judiciar, prin Serviciul registratură intimata C.-CESTRIN a depus adresa emisă de BRML nr._/21.11.2012, planșa fotografică privind autoturismul în cauză, certificatul calificat și autorizația de control a agentului constatator, precum și mențiunea că solicită judecarea în lipsă.
Instanța de judecată, conform dispozițiilor art.159 alin.3 din C.pr.civ. verifică competența și în temeiul art. 126 al.1 și al.2 din Constituția României și art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/ 2001, privind regimul contravențiilor, constată că este competentă să judece pricina din punct de vedere general, material și teritorial.
Având în vedere că procedura de citare este legal îndeplinită și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, instanța, în temeiul art. 167 al.1 C.pr.civ, încuviințează ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Întrucât nu sunt alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, instanța constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. 26._ la data de 08.11.2011 petenta . solicitat, în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE anularea procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 03.10.2011.
In motivarea plângerii, petenta a apreciat măsura aplicată ca fiind nelegală, invocând în acest sens dispozițiile art.16 alin.1 din OG nr.2/2001, în sensul că procesul verbal nu cuprinde mențiunile obligatorii.
A învederat instanței că presupusa faptă contravențională a fost surprinsă pe podul ce traversează râul B., la limita dintre două localități, iar, în conformitate cu prevederile art. 1 alin.3 din cadrul Ordinului 769/2010, tariful nu se aplică pentru sectoarele de drumuri naționale aflate în interiorul reședințelor de județe și al municipiilor, între indicatoarele rutiere de intrate/ieșire în/din acestea. A precizat, în sensul celor enunțate, că nu uzitează drumul național respectiv, destinația finală fiind loc. Focsaneni, .>
A mai invocat petenta, ca și motive de nulitate, prevederile art. 19 alin.1 din O.G: nr. 2/2001.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, petenta a apreciat că îi sunt aplicabile prevederile art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, cu privire la garanțiile specifice în materie penală, printre care și prezumția de nevinovăție.
Mai mult, petenta a precizat că de la data săvârșirii faptei, respectiv 05.04.2011, și până la data redactării și comunicării procesului verbal au trecut 6 luni, perioadă de timp în care agentul constatator putea să își îndeplinească obligațiile expres prevăzute de lege, iar neîndeplinirea acestora atarge nulitatea relativă a procesului verbal.
Sub aspectul temeiniciei invocă garanțiile recunoscute de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, astfel încât, bucurându-se de prezumția de nevinovăție, agentul constatator are sarcina probei.
În drept plângerea a fost întemeiată pe dispozitiile OG nr.2/2001 și O.G. nr.15/2002.
La dosarul cauzei s-au depus în copie, procesul verbal de contravenție . nr._/03.10.2011, dovada de îndeplinire a procedurii de comunicare a procesului verbal din data de 20.10.2011.
Petenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform prevederilor art. 242 alin.2 C.proc.civ.
Plângerea este scutită de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar în baza art. 36 din O.G. nr. 2/2001, art. 15 lit. i din Legea 146/1997 și art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
Fiind legal citata, intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere si Informatică – CESTRIN nu a formulat întâmpinare, nu s-a prezentat in instanta si nu a solicitat administrarea de probe. La solicitarea instantei, a depus la dosar adresa nr._/21.11.2012, planșa fotografică a abaterii, certificat calificat pentru semnătura electronică și autorizație de control ale agentului constatator.
În temeiul art. 167 alin.1 C.proc.civ., instanța a încuviințat proba cu înscrisurile existente la dosar, apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile dezlegării pricinii.
Analizând cererea dedusă judecății, în raport de probele administrate și de dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 03.10.2011 petenta . fost sancționată cu amenda de 250 lei în baza art.8 alin.2 din OG 15/2002, reținându-se că a circulat fără rovinieta valabilă pe DN2 km 115+80, Mărăcineni, jud. B., cu vehiculul cu numărul de înmatriculare_ . Petenta a fost obligată și la plata tarifului de despăgubire în valoare de 121,01 lei.
Procesul-verbal de contravenție a fost încheiat în lipsa petentei și a unui martor, contravenția fiind constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale Sistemul Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei SIEGMCR.
În ceea ce privește motivele de nelegalitate ale procesului verbal de contravenție atacat, invocate de petentă instanța le apreciază neîntemeiate pentru următoarele aspecte:
Din cuprinsul procesului verbal rezultă suficiente împrejurări de fapt pentru a se putea aprecia asupra gravității faptei astfel fiind respectate dispozițiile art. 16 din OG 2/2001.
Referitor la lipsa semnăturii agentului constatator, instanța constată că în cuprinsul procesului-verbal apare ștampila organului constatator, precum și mențiunea că acest document a fost generat și semnat electronic, conform prevederilor Legii 455/2001 și HG 1259/2001 de către R. G. R. care deține certificat de semnătura electronică. Potrivit art.5 din Legea semnăturii electronice nr. 455/2001 înscrisul în forma electronica, căruia i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv și generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce privește condițiile și efectele sale, cu înscrisul sub semnătura privată.
Instanța apreciază astfel că procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute (art. 16 alin.1 din OG nr.2/2001).
În ceea ce privește temeinicia plângerii, instanța constată că petentul nu contestă situația de fapt retinută de agentul constatator.
Din planșa fotografică depusă la dosar de intimată reiese că autovehiculul cu număr de înmatriculare_ a fost înregistrat cu mijloacele tehnice, la data de 05.04.2011, pe DN2 km 115+80, Mărăcineni, iar în urma verificărilor efectuate s-a constatat că acesta nu deținea rovinietă valabilă.
Potrivit dispozițiilor art. 7 din OG 15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar potrivit art. 1, alin. 21, din același act normativ tariful de utilizare se aplică doar pentru rețeaua de drumuri naționale din România.
Termenul de utilizator este definit la art. 1, alin.1, lit. b, din același act normativ în sensul că „utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.
Față de dispozițiile legale mai sus enunțate, instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului autoturismului (înscris în certificatul de înmatriculare), în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentului care era proprietarul autovehiculului.
Așadar, este evident faptul că pentru autoturismul proprietatea petentei la momentul săvârșirii contravențiilor, nu exista achiziționată o rovinietă pentru autovehiculul înmatriculat sub nr._ și că acesta a circulat pe DN 2- km 115+80 m, pe raza localității Mărăcineni, așa cum rezultă din planșa foto atașată la dosar.
În cauza de față, intimata a făcut și dovada existentei faptei contravenționale reținute prin procesul-verbal în discuție, așa cum s-a reținut mai sus prin prezentarea planșei fotografice, iar contestatorul nu a făcut în nici un fel dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea reținuta în procesul verbal de contravenție, condiție în care instanța constată că forța probanta a acestuia nu a fost înlăturată.
Avându-se în vedere pericolul social al faptei săvârșite (art. 5, alin. 5 din OG nr. 2/2001), precum și dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța constată ca sancțiunea aplicată petentului a fost bine individualizată. Ulterior sancționării sale, petentul nu a făcut dovada că a achiziționat o rovinietă pentru autovehiculul respectiv, astfel că instanța apreciază că nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 34, alin. 1 din OG 2/2001, instanța urmează a menține amenda contravențională aplicată prin procesul-verbal.
Referitor la tariful de despăgubire, potrivit art.II din Legea nr.144/2012 tarifele de despăgubire prevăzute de OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
In consecință, în raport de considerentele arătate, instanța va admite în parte plângerea, va menține amenda contravențională și va anula tariful de despăgubire în valoare de 121,01 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile de nulitate ale procesului verbal de contravenție invocate de petentă.
Admite în parte plângerea, formulată de petenta . sediul în mun. B., . I., nr. 2, județ B., în contradictoriu cu intimata COMPANIA NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ -CESTRIN cu sediul în București, Sector 6, .. 401A, în sensul că menține amenda contravențională în sumă de 250 lei și exonerează de la plata tarifului de despăgubire în sumă de 121,01 lei.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică,astăzi, 11.02.2013.
Președinte, Grefier,
Redactat IVC/Tehnored. PLS
4ex/22.02.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1673/2013.... → |
|---|
