Plângere contravenţională. Sentința nr. 3383/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3383/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 27-02-2013 în dosarul nr. 10174/200/2012
DOSAR NR._
ROMANIA
JUDECATORIA BUZAU – SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR.3383
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 27 februarie 2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
P.: A. C.
GREFIER: F. L.
Pe rol fiind solutionarea plângerii contraventionale formulata de petentul P. V. cu domiciliul în Predeal,.,județul B., împotriva procesului verbal de contraventie . 12 nr._ din 22.02.2012 încheiat de intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA –CESTRIN cu sediul in Bucuresti, .. 401 A, sector 6.
La apelul nominal facut in sedinta publica au lipsit petentul P. V. și intimata C. N. DE AUTOSTRAZI SI DRUMURI NATIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE SI INFORMATICA –CESTRIN.
Procedura de citare este legal îndeplinita .
S-a facut referatul cauzei de grefierul de sedinta care arata ca, actiunea este la primul termen, este scutita de taxa judiciara de timbru,intimata nu a depus întâmpinare, dar a comunicat planșă fotografică și certificat calificat, după care:
Procedând potrivit prevederilor art. 1591 alin.4 C.proc.civ., instanța își verifică din oficiu competența, constatând că în temeiul art.32 alin.2 din OG nr.2/2001 Judecătoria B. este competentă atât din punct de vedere material,cât și teritorial sectorul de drum DN 2 km 115+80m, intrând în circumscripția acesteia.
In temeiul art.167 si urm.Cod proc civila, instanta incuviinteaza proba cu inscrisurile aflate la dosar, apreciind că aceasta este pertinentă, concludentă și utilă dezlegării pricinii.
Întrucât ambele părți au solicitat judecarea cauzei și în lipsă, în temeiul art. 167 alin.1 C.proc.civ., instanța încuviințează proba cu înscrisurile existente la dosar pentru petentă, precum și proba cu planșa foto și certificat calificat pentru intimată, apreciindu-le pertinente, concludente și utile dezlegării pricinii.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedura civila, instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ din data de 21.03.2012, petentul P. V. a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . 12 nr._ din 22.02.2012 încheiat de intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI SI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA – CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ - CESTRIN și a sancțiunii aplicate prin acesta.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că,a fost sancționată de mai multe ori pentru lipsa rovinietei valabile întocmindu-i-se procese verbale de contravenție pentru aceeași faptă.
În opinia petentei,procesul verbal atacat este lovit de nulitate absolută,OG nr.2/2001 neprevăzând și posibilitatea semnăturii electronice ci doar semnătura personală a agentului constatator.
Referitor la tariful de despăgubire a învederat că,acesta reprezintă contravaloarea rovinietei pe 12 luniiar,odată achitat,utilizatorul drumurilor naționale deține rovinietă valabilă.Însă,intimata percepe tariful de despăgubire la fiecare presupusă contravenție constatată,situație disproporționată față de pericolul social generat.
A concluzionat că,în cazul ipotetic în care vehiculul tranzitează drumurile naționale o perioadă de mai multe luni fără să aibă cunoștință că nu deține rovinietă,înseamnă că ,poate fi amendat contravențional de zeci de ori și,pe lângă această sancțiune,va trebui să plătească tot atâtea tarife de despăgubire câte presupuse contravenții a săvârșit,ceea ce,ar da naștere pentru contravenient la o situație vădit disproporționată față de pericolul social pe ca l-a generat.
În drept, plângerea contravențională a fost întemeiată pe prevederile art.5 alin 2,art.7,art.16,art.20 alin.2,art.21,art.23 din OG nr.2/2001 și ale art.4,art.8 alin.3 din OG nr. 15/2002.
În dovedirea plângerii, a solicitat proba cu înscrisuri, sens în care a depus în copie: procesul-verbal contestat, dovada plății contravalorii mai multor amenzi contravenționale.
Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare contravențională este scutită de taxă judiciară de timbru,conform art.36 din O.G. nr. 2/2001,raportat la art. 15 lit. p din Legea nr. 146/1997 și de aplicarea timbrului judiciar, potrivit art.1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
Intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA S.A. – Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN nu a depus la dosar întâmpinare, nu a trimis un reprezentant in instanță pentru a-si arata apărările și dovezile pe care se sprijină, dar a depus copie a adresei nr. 6633/21.06.2010 emisă de Biroul român de metrologie legală, copie a certificatului calificatemis de CERTSIGN SA privind semnătura electronica a agentului constatator și planșa fotografică cu constatarea contravenției.
În temeiul art.167 alin.1 C.proc.civ.,instanța a încuviințat proba cu înscrisurile existente la dosar, apreciind că acestea sunt pertinente, concludente și utile dezlegării pricinii.
Analizând mijloacele de probă aflate la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Pe data de 29.08.2011, ora 10:24 ,locul DN 2 KM 115+80 m,loc. Mărăcineni, jud. B., vehiculul cu numărul de înmatriculare_ ,a circulat fără a deține rovinieta valabilă. Din baza de date verificată de către intimată a reieșit că autoturismul este proprietatea petentului astfel cum s-a reținut în procesul-verbal . 12 nr._ din 22.02.2012.
Potrivit art.34 O.G.nr.2/2001,instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Cu privire la legalitatea procesului verbal instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor articolelor 16 și 17 din O.G. 2/2001 cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Potrivit art. 16 alin.1 din OG nr.2/2001, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția;indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Articolul 17 din același act normativ stipulează că, lipsa mențiunilor privind numele,prenumele și calitatea agentului constatator,numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, nulitate ce se constată și din oficiu.
Din coroborarea celor două articole anterior redate, rezultă că nu orice omisiune a elementelor enumerate de articolul 16 atrage nulitatea absolută a procesului-verbal,ci doar lipsa elementelor prevăzute de art.17 din OG nr.2/2001.
Nu s-ar putea susține că nerespectarea altor dispoziții legale sau omisiunea inserării celorlalte mențiuni prevăzute de art.16 alineatul 1 ar rămâne fără sancțiune, motiv pentru care încălcarea acestor prevederi legale conduce la nulitatea procesului-verbal,devenind aplicabil regimul nulităților virtuale,așa cum este conturat în dispozițiile Codului de procedură civilă,întrucât art. 47 din OG nr. 2/2001 (care completează prevederile OUG nr. 195/2002, conform art. 109 alin.9) prevede că dispozițiile acesteia (OG nr. 2/2001) se completează cu prevederile Codului de procedură civilă. În baza art. 105 alin.2 C.proc.civ.,actele îndeplinite cu neobservarea formelor legale se vor declara nule numai dacă prin aceasta s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea sa.
Apărările petentului cu privire la lipsa semnăturii agentului contestator nu sunt pertinente,deoarece constată că,procesul verbal de contravenție are încorporată semnătura electronică a agentului constatator, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii, în condițiile art. 5-7 din Legea nr. 455/2001.
Ordonanța 2/2001 nu condiționează valabilitatea procesului-verbal de existența unei semnături olografe a agentului constatator,ci impune doar ca procesul-verbal să fie semnat de acesta.Cum,pe lângă semnătura olografă,există reglementată și semnătura electronică,iar art. 16 din OG nr.2/2001 nu face diferență între cele două tipuri de semnătură, făcând aplicația principiului de interpretare potrivit căruia acolo unde lege nu distinge, nici interpretul nu trebuie să distingă, instanța concluzionează că procesul-verbal poate fi semnat atât olograf, cât și în format electronic, cu respectarea prevederilor din Legea nr. 455/2001.
Instanța constată că,nicăieri în cuprinsul acestui act normativ,nu se afirmă că,semnătura electronică poate fi atașată doar unui înscris sub semnătură privată. Legea este foarte clară în exprimare arătând că,semnătura electronică se încorporează, atașează sau se asociază logic unui înscris în formă electronică, în funcție de anumite circumstanțe, un astfel de înscris putând fi asimilat, în ceea ce privește condițiile sau efectele sale, unui înscris sub semnătură privată (art. 5)sau unui înscris autentic (art.6).
În cauza pendinte, procesul-verbal a fost generat electronic, având atașată o semnătură electronică,iar forma imprimată pe hârtie a fost comunicată petentului.
Referitor la temeinicia procesului verbal de contravenție,instanța constată că potrivit dispozițiilor art.7 din OG nr.15/2002 responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile,precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului. Procesul verbal de contravenție îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG 15/2002 coroborate cu OG 2/2001.
Procesul verbal de contravenție a fost emis prin Sistemul Informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei SIEGMCR, iar utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre această instituție și CNADNR SA.
Termenul de utilizator este definit la art. 1, alin.1, lit. b, din același act normativ în sensul că „utilizatori - persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români”.
Față de dispozițiile legale mai sus enunțate,instanța reține că obligația de achitare a rovinietei aparține proprietarului autoturismului (înscris în certificatul de înmatriculare), în cauza dedusă judecății această obligație fiind în sarcina petentei care era proprietarul autovehiculului.
Din inscrisurile depuse la dosar,instanta constată că petentul nu avea achitata rovinieta la data controlului-29.08.2011,ora 10:24.
Prin urmare,atât sub aspectul legalitatii, cât si al temeiniciei,instanta apreciaza că procesul verbal de contraventie este temeinic si legal,petentul fiind vinovat de savarsirea contraventiei, pentru care a fost sanctionat.
Potrivit art.21 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, sanctiunea se aplică in limitele prevăzute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social la faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului.
Potrivit art. 7 al. 3 din OG nr. 2/2001,avertismentul se poate aplică si in cazul in care actul normativ de stabilire si sanctionare al contraventiei nu prevede această sanctiune.
La aprecierea gradului pe pericol social al faptei,instanta va tine cont de imprejurarea că,fapta savârsita de petent nu a produs urmări grave si a adus o atingere minima a ordinii si valorilor sociale ocrotite.
Astfel,raportat la criteriile de individualizare prevazute de articolul mentionat mai sus, instanta apreciaza ca sanctiunea contraventionala aplicata petentei nu corespunde gradului de pericol social al contraventiei si nici circumstantelor personale ale acestuia.
In plus,convingerea instantei este ca aplicarea unei sanctiuni nepecuniare,corespunde scopului preventiv si educativ al contraventiei prevazuta de legiuitor si este susceptibila de a atrage atentia petentei asupra faptului ca atitudinea sa sociala trebuie conformata prevederilor legale.
In consecinta,instanța va admite,în parte,plângerea contraventională si va dispune înlocuirea amenzii contraventionale aplicata petentei prin procesul verbal de contraventie cu sanctiunea "avertisment".
In temeiul art.7 al. l din OG nr. 2/2001,va atrage atentia petentului asupra pericolului social al faptei săvârșite, cu recomandarea ca,in viitor,să respecte dispozițiile legale în materie.
Va exonera petentul de plata amenzii aplicate,în cuantum de 250 lei.
În ceea ce privește obligarea petentei la achitarea unui tarif de despăgubire în cuantum de 28 euro,instanța constată că potrivit art. 1 lit.e din OG 15/2002 prin tarif de utilizare se înțelege o anumită sumă a cărei plată conferă unui vehicul dreptul de a utiliza, pe parcursul unei perioade date, rețeaua de drumuri naționale din România, concesionată Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România - S.A.
Instanța mai reține că,scopul achitării rovinietei este acela ca și conducătorii auto care folosesc rețeaua de drumuri naționale să contribuie la finanțarea lucrărilor de construcție, modernizare, întreținere și reparație a drumurilor naționale,așa cum rezultă din dispozițiile art. 12, alin.1 din OG 15/2002.
Astfel, față de dispozițiile legale arătate mai sus,atât cu privire la obligația achitării rovinietei,cât și cu privire la plata tarifului de despăgubire, în raport de condițiile concrete ale prezentei cauze,când petentul a achitat deja patru amenzi și patru tarife de despăgubire,instanța apreciază că, o nouă despăgubire pusă în sarcina acestuia, este excesivă și în consecință, va înlătura obligația petentului de plată a despăgubirii în sumă de 28 euro.
Prezenta hotărâre, definitivă potrivit art. 377 alin. 1 pct. 1 Cod procedură civilă, poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la secția contencios administrativ a tribunalului, potrivit dispozițiilor articolului 34 alineat 2 din O.G. nr. 2/2001-legea cadru în materie contravențională.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Admite, în parte, plângerea formulată de petentul P. V. cu domiciliul în Predeal, ., județul B., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE AUTOSTRĂZI ȘI DRUMURI NAȚIONALE DIN ROMÂNIA SA CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ –CESTRIN.
Înlocuiește amenda contravențională aplicată prin procesul verbal de contravenție . 12 nr._ din 22.02.2012 cu avertisment și exonerează petentul de obligația achitării tarifului de despăgubire.
Atrage atenția petentului ca, pe viitor să respecte legislația în vigoare.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 27.02.2013
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. A. L. F.
Red. A.C
Tehnored. F.L
Exempl 4/15.03.2013
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
| ← Cereri. Sentința nr. 8807/2013. Judecătoria BUZĂU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5507/2013.... → |
|---|
