Plângere contravenţională. Sentința nr. 4128/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4128/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 11-03-2013 în dosarul nr. 15222/200/2011
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ nr 4128
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 11.03.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – M. M.-R.
GREFIER – Z. C.
Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulată de petentul D. F. I., cu domiciliul în A., . 49 jud Teleorman, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B.- Poliția Rutieră, cu sediul în B., .-10, jud.B..
Prezența părților și dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 04.03.2013, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea inregistrată pe rolul acestei instanțe, la 14.07.2011, sub nr_, petentul D. F. I. a formulat în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B., plangere contraventionala, solicitând anularea procesului verbal de contravenție . nr_ din 29.06.2011.
In motivarea cererii, petenta a arătat că in data de 29.06.2012 in timp ce se deplasa cu autoturismul cu nr de inmatriculare DM 990 BB pe Dn2E85 in afara localitatii Cioranca a fost oprit de un echipaj al politiei rutiere si sanctionat cu amenda si retinerea permisului de conducere, fiind depistat cu viteza de 165 km/h.Considera ca prin incheierea procesului verbal i s-a facut o nedreptate.
Arata ca in descrierea faptei contraventionale agentul constatator nu a aratat toate imprejurarile ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei in sensul art 16 pct.1 din OG 2/2001 si ale art 180 pct.1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002.Cu toate ca spatiul alocat descrierii faptei contraventionale este limitat se puteau face mentiuni despre faptul ca tocmai depasise un TIR si a fost nevoit sa accelereze pentru a efectua depasirea in conditii de siguranta .Se puteau face referiri si la starea carosabilului( care era uscat) si la conditiile atmosferice ( senin, vizibilitate foarte buna).
A invocat nulitatea procesului verbal motivat de faptul ca in cuprinsul actului sanctionator nu se regaseste nicio referire la datele de identificare ale aparatului radar folosit, de asemenea in descrierea faptei contraventionale agentul nu a aratat toate imprejurarile ce pot servi la aprecierea gravitatii faptei in sensul art 16 pct 1 din OG 2/2001 si ale art 170 pct .1 din ROUG 195/2002, precum si faptul ca nu se intelege numele si calitatea agentului constatator conform art 17 din OG 2/2001.
A aratat ca este de profesie șofer si ca circula foarte mult cu masina in interes de serviciu iar retinerea permisului de conducere ar face imposibila rezolvarea tuturor problemelor de serviciu.
In subsidiar a solicitat inlocuirea sanctiunilor aplicate cu avertisment.
Pentru termenul de judecata din data de 26.11.2012 petentul a depus la dosar completari la cererea dedusa judecatii, in temeiul art 132 al. 1 C., precizand ca procesul verbal este lovit de nulitate absoluta intrucvat: din cuprinsul procesului verbal nu rezulta elementele de identificarte ale aparatului radar, fara a se specifica ., nr. de inmatriculare al autovehiculului de patrulare, lipsuri ce atrag nulitatea prev de art 17 din OG 2/2001.
De asemenea, a aratat ca din procesul verbal nu rezulta daca s-a efectuat inregistrarea si fotografierea autoturismului condus de petent, aspect relevant din pct de vedere probatoriu.
Totodata, s-a omis a se preciza incadrarea in drept, respectiv art 97 al.1 lit.a si alin. 2 coroborat cu art 96 al. 2 lit.b din OUG 195/2002, lipsind astfel temeiul juridic in virtutea caruia s-a dispus masura in cauza.
A aratat petentul ca nu a avut viteza consemnata in procesul verbal .
In ceea ce priveste temeinicia procesului verbal prin prisma dispozitiilor art 6 din CEDO, a aratat petenta ca desi nepenala, la nivelul legislatiei interne, materia contraventionala este subsumata notiunii de acuzatie in materie penala in sens conventional, asa cum a aratat Curtea in mai multe decizii de speta.
Avand in vedere cele mentionate, se poate concluziona ca aceasta constituie o acuzatie in materie penala in sensul art 6 din CEDO si pe cale de consecinta trebuie sa se respecte toate drepturile garantate de acest articol, inclusiv prezumtia de nevinovatie intrucat paragraful 2 al articolului mentionat dispune ca orice persoana acuzata de o infractiune este prezumata nevinovata pana ce vinovatia sa va fi legal stabilita.
Aplicarea garantiilor procesuale prev de art 6 inclusiv prezumtia de nevinovatie atrage rasturnarea sarcinii probei in cadrul plangerii contraventinale astfel, cel sanctionat nu trebuie sa faca dovada nevinovatiei sale ci aceasta sarcina apartine autoritatii din care face parte agentul constatator, orice dubiu profitand celui acuzat de savarsirea faptei contraventionale.
Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este scutită de taxă judiciară de timbru, conform art. 36 din O.G. nr. 2/2001, raportat la art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 și de aplicarea timbrului judiciar, potrivit art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că procesul verbal este legal și temeinic, viteza cu care a circulat petentul, la data de 29.06.2011 ora 19,57, cu autoturismul cu nr de inmatriculare DM-990-GBpe DN2E85 respectiv 165 km/h, in afara localitatii Cioranca, pe sectorul de drum unde limita maximă de viteza este de 100 km/h, fiind înregistrată cu un aparat radar verificat metrologic, agentul de poliție are calitate de politist rutier si detine atestat operator radar.
A precizat intimatul ca abaterea afost inregistrata in regim de deplasare.
În drept, a invocat dispozițiile art.115 și 118 din C.pr.civ.
Instanța a administrat, la propunerea ambelor părți, proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar, de către petent, procesul verbal contestat, iar de către intimat, cazier auto, planșa foto, buletin de verificare metrologică, atestat operator radar .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție contestat, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 603 lei, contravaloarea a 9 puncte amendă și cu aplicarea sancțiunii complementare a reținerii permisului de conducere pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 raportat la art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.
S-a reținut în fapt că petentul a condus autoturismul cu nr de înmatriculare DM 990 GB in fara localitatii Cioranca, pe un sector de drum unde viteza maximă admisă este de 100 km/h fiind înregistrat cu aparatul radar ca având o viteză de 165 km/h.
Conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Referitor la legalitatea procesului verbal instanța va verifica îndeplinirea cerințelor legale în raport cu forma procesului verbal, precum și pe cele în raport cu fondul acestuia.
În primul rând, instanța, din oficiu verificând forma procesului verbal de contravenție, reține că agentul constatator este competent în raport cu art. 15 alin. 2 din OUG 2/2001 și art. 2 din OUG 195/2002. De asemenea, instanța constată că procesul vebal constestat cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 și 17 din OG 2/2001.
Potrivit art 16 din Og 2/2001 procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Potrivit art 17 din Og 2/2001 lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Din coroborarea prevederilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 și art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă (aplicabil și în procedura contravențională în temeiul art. 47 din O.G. nr. 2/2001), rezultă că nu orice încălcare a condițiilor de legalitate a procesului verbal de contravenție atrage în mod automat nulitatea acestuia. Dimpotrivă, condițiile de legalitate nu au toate aceeași importanță și numai pentru încălcarea unora (lipsa mențiunilor prevăzute de art. 17 din nr. 2/2001) instanța este obligată să declare nulitatea procesului verbal de contravenței, iar în cazul nerespectării celorlalte instanța are dreptul de a aprecia în ce măsură se impune declararea nulității procesului verbal de contravenție, verificând dacă viciile de legalitate au produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.
Nu era necesar ca aprecierea gravității contravenției agentul constatator să menționeze alte împrejurări în descrierea faptei în afară de cele înscrise în procesul verbal, urmare socialmente periculoasă a faptei deducându-se din materialitatea faptei, deci nu au fost încălcate dispozițiile art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001.
Cu privire la susținerea petentului ca din cuprinsul procesului verbal nu rezulta elementele de identificare ale aparatului cinemometric, instanta retine ca potrivit art 109 din OUG 195/2002 Constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenției.(3) În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal se poate încheia și în lipsa contravenientului, după stabilirea identității conducătorului de vehicul, menționându-se aceasta în procesul-verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.
În cazul de fata in procesul verbal este specificat in procesul verbal ca inregistrarea abaterii s-a facut cu apartul radar montat pe auto_ .Textul de lege nu impune mentionarea in procesul verbal a tuturor elemnetelor de identificare a cinemometrului, ci doar obligatia de a se face aceasta mentiune. Cu alta cuvinte este vorba de o nulitate relativa, iar obligatia dovedirii unei vatamari este obligatorie, or in cazul de fata din moment ce se poate identifica cu usurinta aparatul radar cu care s-a facut inregistrarea nu poate fi vorba de o nulitate absoluta a procesului verbal.
Referitor la sustinerea petentului ca nu rezulta din procesul verbal daca este inregistrat sau fotografiat autoturismul petentului, instanta retine ca procesul verbal este suficient de clar si se mentioneaza fara echivoc ca autoturismul cu nr de inmatriculare DM 990 GB a condus cu vietza de 165 km/h in afara localitatii Cioranca, asa incat aceasta sustinere este nereala.
In ceea ce priveste lipsa mentiunii din procesul verbal a dispunerii masurii retinerii permisului de conducere, instanta retine ca din procesul verbal reiese cu claritate ca s-a dispus aceasta masura. Faptul ca nu este indicat si temeiul legal al acestei masuri, nu atrage nulitatea procesului verbal din moment ce este precizat temeiul legal al faptei care atrgae aceasta masura-depăsirea vitezei legale cu mai mult de 50 km/h.
În al doilea rând, referitor la condițiile de fond, acestea se subsumează corectei încadrări juridice a faptei și a legalității sancțiunii.
Potrivit art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 raportat la art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul a faptei de a depăși cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Potrivit art 50 din OUG 195/2002 Limita maximă de viteză în afara localitatii este 100 km/h pe un drum european.
Potrivit art. 98 alin. 4 lit d) din OUG 195/2002 republicată, clasa a IV a de sancțiuni este reprezentată de posibilitatea aplicării de la nouă până la 20 puncte de amendă, fiecare punct reprezentând 10% din nivelul venitului minim pe economia națională.
Obligația de a respecta viteza legală este cuprinsă și în regulamenul de aplicare al OUG 195/2002, aprobat prin HG 1391/2006, care, la art 121 prevede: conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
De asemenea, la dosar există copie după buletinul de verificare metrologică nr._ din 16.03.2011 din care rezultă că aparatul radar era omologat și verificat metrologic.
Față de aceste aspecte, instanța reține că fapta, astfel cum a fost descrisă în procesul verbal atacat, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de textele legale citate, atât sub aspect subiectiv, cat și sub aspect obiectiv, sancțiunea fiind legal aplicată, existând și mențiunea posibilității achitării a jumătate din minimul special al amenzii în 48 de ore de la comunicare.
Față de cele expuse, instanța constatată că procesul verbal este legal întocmit.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal, instanta retine următoarele:
Trebuie reținută Decizia nr. 83/08.03.2002 și Decizia nr. 197/2003 ale Curții Constituționale, prin care aceasta a arătat că dispozițiile OG 2/2001 sunt în deplină concordanță cu cerințele art. 6 din Convenție și cu jurisprudența Curții EDO. De asemenea, Curtea a arătat că OG 2/2001, respectă atât procedural cât și din punct de vedere al administrării probatoriului cerințele art. 6 din Convenție și că nu se poate considera că procedura contravențională ar contraveni principiului din materie penală, in dubio pro reo.
In acord cu jurisprudenta Curtii de la Strasbourg, in privinta prezumtiilor si a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depaseasca in folosirea lor, consideram ca una din limitele pana la care sa actioneze prezumtia de temeinicie a procesului verbal trebuie sa fie data de constatarea personala a faptei de catre agent. În situatia in care agentul nu a constatat personal fapta contraventionala prezumtia de temeinicie nu poate functiona, intrucat nu isi gaseste ratiunea. Motivul pentru care actele administrative sunt inzestrate cu aceasta caracteristica este increderea in faptul ca organul emitent, autoritatea(agentul, in aceasta situatie) consemneaza exact faptele pe care le constata, fara alte adaugiri sau denaturari ale realitatii. Este evident ca aceasta ratiune nu se regaseste in situatia in care fapta nu este constatata personal. In sprijinul acestei afirmații se poate aduce si argumentul ca si Codul Civil trateaza diferit mentiunile constatate personal din actele autentice față de celelalte mențiuni. Așa cum rezultă din coroborarea declarațiilor părților, situația de fapt în cauza de față a fost constatată personal de către agentul constatator.
În cauza de față instanța consideră că întreg ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză vine să susțină mențiunile din cuprinsul procesului verbal atacat.
Astfel, din buletinul de verificare metrologică nr._ din 16.03.2011, rezultă că aparatul radar era omologat și verificat metrologic, funcționând în mod corect. Din cuprinsul filmării abaterii de pe CD cu autoturismul cu nr. de înmatriculare DM 990 GB rezultă că autoturismul condus de către petent a circulat cu viteza de 165Km/h la data de 29.06.2011 in afara localitatii Cioranca.
Față de împrejurarea că materialul probatoriu administrat în cauză coroborează mențiunile din procesul verbal atacat, instanța dă curs constatărilor personale ale agentului constatator și le reține ca fiind reale.
Pentru aceste considerente, instanța conchide că procesul verbal întocmit în cauză este temeinic.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază drept justificat cuantumul amenzii aplicate.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța constată că nivelul amenzii corespunde pericolului social al faptei și conduitei petentului. De asemenea, având în vedere că viteza cu care circula petentul era una extrem de mare, având în vedere natura drumului pe care-l parcurgea petentul și faptul că acestă faptă a fost săvârșită in apropierea unei localități, instanța consideră că fapta acestuia denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja atât pe cel care conduce un autoturism cât și pe ceilalți participanți la trafic. Astfel, instanța consideră că urmarea produsă de fapta petentului este producerea unui extrem de ridicat grad de pericol social atât pentru pietoni, alți șoferi cât și pentru petent însuși, pericol social ce justifică cuantumul amenzii aplicate. De altfel, instanța consideră că fapta de a circula cu o viteză atât de mare față de cea legală nu poate fi consecința unei neatenții sau culpe ușoare a petentului, ci doar consecința unei lipse de interes vădite a acestuia față de dispozițiile legale și față de siguranța traficului.
Sancțiunea complementară intervine de drept odată cu săvârșirea faptei de către petent, astfel încât orice discuție referitoare la oportunitatea luării sale este exclusă.
Față de cele expuse anterior, instanța consideră că dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunii contravenționale, aceasta fiind una proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petent.
Față de cele expuse anterior, instanța va respinge acțiunea formulată de către petent, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de petentul D. F. I., cu domiciliul în A., . 49 jud Teleorman, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B.- Poliția Rutieră, cu sediul în B., .-10, jud.B., împotriva procesului verbal de contravenție . nr_ din 29.06.2011, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 11.03.2013
PreședinteGrefier
M. M.-R. Z. C.
Tehnored MMR
4 ex/09.04.2013
| ← Acţiune în constatare. Sentința nr. 4/2013. Judecătoria BUZĂU | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4/2013. Judecătoria BUZĂU → |
|---|
