Plângere contravenţională. Sentința nr. 4392/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4392/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 15-03-2013 în dosarul nr. 29752/200/2012
DOSAR NR . 29._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4392
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 15.03.2013.
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – B. I.
GREFIER – V. C.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul G. M. O., cu domiciliul în com. Rifov, ., județ Prahova, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B. – BITORUL RUTIER, cu sediul în mun. B., .-10, jud. B..
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit petentul G. M. O., reprezentat de avocat A. C. și intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B. – BITORUL RUTIER. A răspuns martorul B. V. R..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită.
După identificarea martorului martorul B. V. R., sub prestare de jurământ, instanța îi pune în vedere că, potrivit art. 193 alin. 8 C.pr.civ., mărturia mincinoasă constituie infracțiune și procedează la audierea acestuia, declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreasca, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Petentul G. M. O., prin apărător, având cuvântul pe fond, solicită admiterea plângerii formulate, iar instanța să aprecieze plângerea ca întemeiată, întrucât nu s-a făcut dovada certă că petentul circula cu acea viteză.
Pe de altă parte, arată că aparatele radar în regim staționar înregistrează o viteză, în medie, mai mare cu 3%, deci în cazul în care la viteza reținută în sarcina autovehiculului petentului s-ar aplica acest procent, viteza ar fi mai mică, deci nu s-ar impune o asemenea sancțiune.
Pentru aceste motive, solicită anularea procesului verbal și a măsurilor complementare și nu solicită obligarea intimatului la plata cheltuielilor de judecată.
Instanța reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea inregistrată pe rolul acestei instanțe, la 23.11.2012, sub nr_, petentul G. O. M. a formulat în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B., plangere contraventionala, solicitând anularea procesului verbal de contravenție . nr_ din data de 14.11.2012. In subsidiar, a solicitat anularea procesului-verbal in ceea ce priveste masura compementara a acestuia.
In motivarea cererii petentul a arătat ca in data de 14.11.2012, in jurul orei 13:00, a condus autoturismul cu nr. de inmatricualre_, pe DE1B Sahateni, catre Buzau, fiind sanctionat contraventional pentru depasirea limitei de viteza, petentul sustinand de asemenea, ca nu a circulat cu acea viteza.
In drept cererea a fost intemeiata pe dispozitiile OG 2/2001 si OUG 195/2002.
Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este scutită de taxă judiciară de timbru, conform art. 36 din O.G. nr. 2/2001, raportat la art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 și de aplicarea timbrului judiciar, potrivit art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că procesul verbal este legal și temeinic, viteza cu care a circulat petentul, respectiv 103 km/h, fiind înregistrată cu un aparat radar verificat metrologic, abaterea a fost inregistrată in regim stationar, agentul constatator detine atestat operator.
În drept, a invocat dispozițiile art.115 și 118 din C.pr.civ.
Instanța a administrat, la propunerea ambelor părți, proba cu înscrisuri, fiind depuse la dosar, de către petent, procesul verbal contestat, iar de către intimat, cazier auto, planșa foto, buletin de verificare metrologică, atestat operator radar, precum si proba testimoniala cu un martor.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție contestat, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 630 lei, contravaloarea a 9 puncte amendă și cu aplicarea sancțiunii complementare a reținerii permisului de conducere pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 raportat la art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 republicată.
S-a reținut în fapt că petentul a condus autoturismul cu nr de înmatriculare_ pe raza localitatii Sahateni, pe un sector de drum unde viteza maximă admisă este de 50 km/h fiind înregistrat cu aparatul radar ca având o viteză de 103 km/h.
Conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Referitor la legalitatea procesului verbal instanța va verifica îndeplinirea cerințelor legale în raport cu forma procesului verbal, precum și pe cele în raport cu fondul acestuia.
În primul rând, instanța, din oficiu verificând forma procesului verbal de contravenție, reține că agentul constatator este competent în raport cu art. 15 alin. 2 din OUG 2/2001 și art. 2 din OUG 195/2002. De asemenea, instanța constată că procesul vebal constestat cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 și 17 din OG 2/2001.
În al doilea rând, referitor la condițiile de fond, acestea se subsumează corectei încadrări juridice a faptei și a legalității sancțiunii.
Potrivit art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 raportat la art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul a faptei de a depăși cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Potrivit art. 98 alin. 4 lit d) din OUG 195/2002 republicată, clasa a IV a de sancțiuni este reprezentată de posibilitatea aplicării de la nouă până la 20 puncte de amendă, fiecare punct reprezentând 10% din nivelul venitului minim pe economia națională.
Obligația de a respecta viteza legală este cuprinsă și în regulamenul de aplicare al OUG 195/2002, aprobat prin HG 1391/2006, care, la art 121 prevede: conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Față de aceste aspecte, instanța reține că fapta, astfel cum a fost descrisă în procesul verbal atacat, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de textele legale citate, atât sub aspect subiectiv, cat și sub aspect obiectiv, sancțiunea fiind legal aplicată, existând și mențiunea posibilității achitării a jumătate din minimul special al amenzii în 48 de ore de la comunicare.
Încălcarea prevederilor art. 181 lit. a) din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002, prin utilizarea formularului de proces verbal de contravenție prevăzut în Anexa nr. 1 A în loc de modelul stabilit prin Anexa 1D nu constituie un viciu de procedură care să atragă sancțiunea nulității, petentul neputând justifica vreo vătămare. Utilizarea unuia sau altuia dintre formularele de proces verbal de constatare a contravenției este impusă de lege pentru a ghida activitatea agentului constatator, astfel încât să nu se omită inserarea anumitor mențiuni din procesul verbal, nefiind prevăzută în beneficiul contravenientului.
Față de cele expuse, instanța constatată că procesul verbal este legal întocmit.
Sub aspectul temeiniciei, instanța constată că în sistemul de drept român, contravenția este calificată ca făcând parte din materia civilă, care implică, în mod necesar dovedirea pretențiilor ridicate de cel care le afirmă.
Trebuie reținută Decizia nr. 83/08.03.2002 și Decizia nr. 197/2003 ale Curții Constituționale, prin care aceasta a arătat că dispozițiile OG 2/2001 sunt în deplină concordanță cu cerințele art. 6 din Convenție și cu jurisprudența Curții EDO. De asemenea, Curtea a arătat că OG 2/2001, respectă atât procedural cât și din punct de vedere al administrării probatoriului cerințele art. 6 din Convenție și că nu se poate considera că procedura contravențională ar contraveni principiului din materie penală, in dubio pro reo.
In acord cu jurisprudenta Curtii de la Strasbourg, in privinta prezumtiilor si a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depaseasca in folosirea lor, consideram ca una din limitele pana la care sa actioneze prezumtia de temeinicie a procesului verbal trebuie sa fie data de constatarea personala a faptei de catre agent. În situatia in care agentul nu a constatat personal fapta contraventionala prezumtia de temeinicie nu poate functiona, intrucat nu isi gaseste ratiunea. Motivul pentru care actele administrative sunt inzestrate cu aceasta caracteristica este increderea in faptul ca organul emitent, autoritatea(agentul, in aceasta situatie) consemneaza exact faptele pe care le constata, fara alte adaugiri sau denaturari ale realitatii. Este evident ca aceasta ratiune nu se regaseste in situatia in care fapta nu este constatata personal. In sprijinul acestei afirmații se poate aduce si argumentul ca si Codul Civil trateaza diferit mentiunile constatate personal din actele autentice față de celelalte mențiuni. Așa cum rezultă din coroborarea declarațiilor părților, situația de fapt în cauza de față a fost constatată personal de către agentul constatator.
În cauza de față instanța consideră că întreg ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză vine să susțină mențiunile din cuprinsul procesului verbal atacat.
Astfel, din buletinul de verificare metrologică nr._ din 29.03.2012, rezultă că aparatul radar era omologat și verificat metrologic, funcționând în mod corect. Din cuprinsul filmării abaterii de pe CD cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ rezultă că autoturismul condus de către petent a circulat cu viteza de 103 Km/h la data de 14.11.2012, ora 12:57, pe raza localitatii Sahateni.
Referitor la marja de eroare invocata de petent, instanța reține că aceasta este avută în vedere la verificarea metrologică a aparatului radar, pentru a se aprecia dacă aparatul radar corespunde din punct de vedere tehnic. Cum aparatul radar este verificat din punct de vedere metrologic, rezultă că viteza măsurată de acesta este viteza corectă. Măsurarea efectuată cu aparatul radar, după verificarea metrologică a acestuia, este legală și corectă și asupra ei nu se poate interveni, nici de către operatorul radar nici de către instanța de judecată.
Instanta nu va retine declaratia martorului B. V. R. conform caruia in ziua respectiva petentul nu putea sa aiba o viteza foarte mare datorita faptului ca circula in coloana si tocmai iesise din localitate, avand in vedere ca din inregistrarea video se observa foarte clar ca petentul nu circula in coloana.
Față de împrejurarea că materialul probator administrat în cauză coroborează mențiunile din procesul verbal atacat, instanța dă curs constatărilor personale ale agentului constatator și le reține ca fiind reale.
Pentru aceste considerente, instanța conchide că procesul verbal întocmit în cauză este temeinic.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază drept justificata sacntiunea aplicata.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța constată că nivelul amenzii corespunde pericolului social al faptei și conduitei petentului. De asemenea, având în vedere că viteza cu care circula petentul era una extrem de mare, având în vedere natura drumului pe care-l parcurgea petentul și faptul că acestă faptă a fost săvârșită pe raza unei localități, instanța consideră că fapta acestuia denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja atât pe cel care conduce un autoturism cât și pe ceilalți participanți la trafic. Astfel, instanța consideră că urmarea produsă de fapta petentului este producerea unui extrem de ridicat grad de pericol social atât pentru pietoni, alți șoferi cât și pentru petent însuși, pericol social ce justifică cuantumul amenzii aplicate. De altfel, instanța consideră că fapta de a circula cu o viteză atât de mare față de cea legală nu poate fi consecința unei neatenții sau culpe ușoare a petentului, ci doar consecința unei lipse de interes vădite a acestuia față de dispozițiile legale și față de siguranța traficului.
Sancțiunea complementară intervine de drept odată cu săvârșirea faptei de către petent, astfel încât orice discuție referitoare la oportunitatea luării sale este exclusă.
Față de cele expuse anterior, instanța consideră că dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunii contravenționale, aceasta fiind una proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petent.
Față de cele expuse anterior, instanța va respinge acțiunea formulată de către petent, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea având ca obiect plângere contravențională, formulată de petentul G. M. O., cu domiciliul în com. Rifov, ., județ Prahova, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B. – BITORUL RUTIER, cu sediul în mun. B., .-10, jud. B., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/14.11.2012, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15.03.2013.
Președinte, Grefier,
B. I. V. C.
Red.B.I../Tehnored.C.V/4 ex/03.04.2013.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2489/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4870/2013.... → |
|---|
