Plângere contravenţională. Sentința nr. 6274/2013. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6274/2013 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 15-04-2013 în dosarul nr. 22780/200/2012
DOSAR NR._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILĂ NR 6274
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE: 15.04.2013
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE – M. M.-R.
GREFIER – Z. C.
Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulată de petentul G. M., cu domiciliul procesual la Cabinet Avocat R. Comanac, . nr 8 ., sector 2 Bucuresti, in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B.- Poliția Rutieră, cu sediul în B., .-10, jud.B..
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit partile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cererea se afla la primul termen de judecata, fiind scutita de taxa de timbru, iar intimatul a depus la dosar prin serviciul registratura intampinare, inregistrarea video, după care:
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.159 ind 1 alin. 4 C.proc.civ, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta plângere, în temeiul art.126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art.2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare; material, în temeiul art.1 pct. 2 C.proc.civ. și art.32 alin.2 din OG nr.2/2001 și teritorial în temeiul art.32 alin.2 din OG nr. 2/2001.
În temeiul art. 167 al.1 C.pr.civ., constatând-o ca fiind pertinentă, concludentă precum și utilă soluționării cauzei, instanța încuviințează pentru ambele părți, proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 150 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreasca, declară închise dezbaterile, reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea inregistrată pe rolul acestei instanțe, la 31.07.2012, sub nr_, petentul G. M. a formulat în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B., plangere contraventionala, solicitând anularea procesului verbal de contravenție . nr_ din 21.07.2012.
În motivarea cererii, petentul a arătat, sintetizând, ca a fost sanctionat contraventional amendă contravențională în cuantum de 630 lei, contravaloarea a 9 puncte amendă și cu aplicarea sancțiunii complementare a reținerii permisului de conducere, intrucat la data retinuta in procesul verbal contestat, in timp ce conducea autoturismul cu nr de inmatriculare_, pe DN E 85, in localitatea Costesti, a fost depistat in trafic cu viteza de 103 km/h.
A aratat petentul ca procesul verbal este nelegal intocmit intrucat nu contine datele sale de identificare potrivit disp.art 16 al.1 din OG 2/2001 .
A invocat disp.art.180 din Normele de aplicare a OUG_, conform caruia procesul verbal „ va cuprinde in mod obligatoriu” domiciliul sau resedinta contravenientului, nr si . de identitate ori, in cazul cetatenilor straini, . nr. pasaportului ori ale altui document de trecere a frontierei de stat, data eliberarii acestuia si statul emitent”.
A aratat petentul ca acuzatia agentului constatator este nefondata.
A considerat petentul ca nu a depasit viteza legala .
De asemenea a invocat nulitatea procesului verbal intrucat in cuprinsul procesului verbal nu a fost indicat un martor.
Apreciaza ca n u s-a aplicat marja de eroare a aparatului radar, avand in vedere diferenta majora dintre viteza cu care circula si cu cea inregistrata.
Cererea a fost intemeiata in drept pe dispozițiile OG 2 /2001, OUG_.
Plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor este scutită de taxă judiciară de timbru, conform art. 36 din O.G. nr. 2/2001, raportat la art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 și de aplicarea timbrului judiciar, potrivit art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că procesul verbal este legal și temeinic, viteza cu care a circulat petentul, respectiv 103/h, la data de 21.07.2012, orele 8,05, pe DN2 E 85 in localitatea S., cu autoturismul cu nr de inmatriculare ED-052-VC, unde limita maxima de viteza admisa pe sectorul de drum respectiv este de 50 km/h, fiind înregistrată cu un aparat radar verificat metrologic, agentul de poliție are calitate de politist rutier si detine atestat operator radar.
Abaterea a fost inregistrata de aparatul radar in regim stationar.
F. de motivele invocate de catre petent, a precizat ca:
- Procesul verbal contine datele de identificare ale petentului, precum si adresa de domiciliu, aceste date fiind stabilite in baza permisului de conducere intrucat nu a avut actul de identitate asupra sa,
- Ordinul de serviciu nu se elibereaza politistului atunci cand acesta executa sarcini curente, prin care sis exercita atributiunile incluse in fisa postului si conform ordinelor primite,
- Cu privire la motivul de nulitate aratat de petent, aparatele electronice de masurare a vitezei s-a stabilit o eroare maxima tolerata in limitele careia aparatul este apreciat ca functioneaza corect.In aceste conditii, valorile indicate de aparatele radar utilizate pentru masurarea vitezei, verificate metrologic, trebuie luate ca atare, neputandu-se interveni prin calcule suplimentare asupra vitezelor stabilite de acestea.
- Petentul a semnat procesul verbal pe loc, nefiind necesara depunerea la dosar a dovezii de comunicare a acestuia.
În drept, a invocat dispozițiile art.115 și 118 din C.pr.civ.
Instanța a administrat, la propunerea ambelor părți, proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție contestat, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 630 lei, contravaloarea a 9 puncte amendă și cu aplicarea sancțiunii complementare a reținerii permisului de conducere pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 raportat la art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 republicată si cu avertisment pentru nerespectarea dispozitiilor art 147 din ROUG 195/2002.
S-a reținut în fapt că petentul a condus autoturismul cu nr de înmatriculare ED 052 VC pe raza localitatii Costesti, pe un sector de drum unde viteza maximă admisă este de 50 km/h fiind înregistrat cu aparatul radar ca având o viteză de 103 km/h si nu avea asupra sa toate documentele cerute de lege.
Conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal de contravenție, pronunțându-se, de asemenea, și cu privire la sancțiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.
Referitor la legalitatea procesului verbal instanța va verifica îndeplinirea cerințelor legale în raport cu forma procesului verbal, precum și pe cele în raport cu fondul acestuia.
În primul rând, instanța, din oficiu verificând forma procesului verbal de contravenție, reține că agentul constatator este competent în raport cu art. 15 alin. 2 din OUG 2/2001 și art. 2 din OUG 195/2002. De asemenea, instanța constată că procesul vebal constestat cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute de art. 16 și 17 din OG 2/2001.
Potrivit art 16 din Og 2/2001 procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Potrivit art 17 din Og 2/2001 lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Din coroborarea prevederilor art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001 și art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă (aplicabil și în procedura contravențională în temeiul art. 47 din O.G. nr. 2/2001), rezultă că nu orice încălcare a condițiilor de legalitate a procesului verbal de contravenție atrage în mod automat nulitatea acestuia. Dimpotrivă, condițiile de legalitate nu au toate aceeași importanță și numai pentru încălcarea unora (lipsa mențiunilor prevăzute de art. 17 din nr. 2/2001) instanța este obligată să declare nulitatea procesului verbal de contravenței, iar în cazul nerespectării celorlalte instanța are dreptul de a aprecia în ce măsură se impune declararea nulității procesului verbal de contravenție, verificând dacă viciile de legalitate au produs o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului.
Referitor la susținerea petentului că nu sunt precizate CNP ul ocupația și locul de muncă ale contravenientului în procesul verbal, instanța reține lipsa acestota nu atrage nulitatea absolută a procesului verbal, fiind un caz de nulitate relativă. Or, pentru a fi anulat procesul verbal, petentul trebuia să facă dovada unei vătămări care nu poate fi înlăturată altfel,ceea ce nu este cazul.
Potrivit art. 19 alin. 1 teza a II-a din O.G. nr. 2/2001, în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze procesul verbal, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate prin semnătură de cel puțin un martor. În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod (art. 19 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001). Aceste dispoziții de procedură contravențională au fost edictate pentru a împiedica abuzul agenților constatatori prin încheierea de procese verbale de contravenție pentru fapte inexistente. Nerespectarea procedurii prevăzute de art. 19 alin. 1 teza a II- a din O.G. nr. 2/2001 nu atrage în mod automat nulitatea procesului verbal de contravenție, ci numai cu condiția dovedirii unei vătămări, conform art. 105 alin. 2 Cod procedură civilă (aplicabil și în procedura contravențională conform art. 47 din O.G. nr. 2/2001).
În cazul de față, petentul a semnat procesul verbal la inctomirea acestuia saa incat nu era necesară prezenta unui martor asistent.
Petentul a solicitat si ordinul de serviciu al agentului constatator. Instanța retine faptul ca aceste ordine de serviciu nu exista decat pentru anumite situatii, in cazul desfasurarii activitatii de masurare a vitezei autovehiculelor nu este necesar un asemenea ordin, existand o anumita planificare in acest sens. Mai mult instanța apreciaza in acest caz echipajul de politie rutiera se afla in desfusarea unui serviciu public prin prevenirea accidentelor de circulatie cauzete de viteza excesiva si nu trebuie un ordin de serviciu in aceste sens, cu atat mai mult cu cat autoturismele care au montate aparate radar parasesc sediul politiei doar cu acordul superiorilor.
De asemenea, la dosar există copie după buletinul de verificare metrologică nr._ din 30.03.2012 din care rezultă că aparatul radar era omologat și verificat metrologic.
Referitor la marja de eroare, instanța reține că marja de eroare este avută în vedere la verificarea metrologică a aparatului radar, pentru a se aprecia dacă aparatul radar corespunde din punct de vedre tehnic. Cum aparatul radar este verificat din punct de vedere metrologic, rezultă că viteza măsurată de acesta este viteza corectă. Măsurarea efectuată cu aparatul radar, după verificarea metrologică a acestuia, este legală și corectă și asupra ei nu se poate interveni, nici de către operatorul radar nici de către instanța de judecată.
În al doilea rând, referitor la condițiile de fond, acestea se subsumează corectei încadrări juridice a faptei și a legalității sancțiunii.
Potrivit art. 121 alin. 1 din HG 1391/2006 raportat la art. 102 alin. 3 lit. e) din O.U.G. nr. 195/2002 republicată constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a IV-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul a faptei de a depăși cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv și pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic.
Potrivit art 49 din OUG 195/2002 Limita maximă de viteză în localități este de 50 km/h.Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităților, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoriile A și B, și limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele de viteză mai mari de 50 km/h se stabilesc numai cu avizul poliției rutiere.
Potrivit art. 98 alin. 4 lit d) din OUG 195/2002 republicată, clasa a IV a de sancțiuni este reprezentată de posibilitatea aplicării de la nouă până la 20 puncte de amendă, fiecare punct reprezentând 10% din nivelul venitului minim pe economia națională.
Obligația de a respecta viteza legală este cuprinsă și în regulamenul de aplicare al OUG 195/2002, aprobat prin HG 1391/2006, care, la art 121 prevede: conducătorii de vehicule sunt obligați să respecte viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care circulă și pentru categoria din care face parte vehiculul condus, precum și cea impusă prin mijloacele de semnalizare.
Potrivit art 147 pct 1 din ROUG 195/2002 conducatorul de autovehicul sau tramvai este obligat sa aiba asupra sa actul de identitate, permisul de conducere, certificatul de inmatriculare sau de inregistrare si, dupa caz, atestatul profesional, precum si celelalte documente prevazute de legislatia in vigoare.
Față de aceste aspecte, instanța reține că fapta, astfel cum a fost descrisă în procesul verbal atacat, întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de textele legale citate, atât sub aspect subiectiv, cat și sub aspect obiectiv, sancțiunea fiind legal aplicată, existând și mențiunea posibilității achitării a jumătate din minimul special al amenzii în 48 de ore de la comunicare.
Față de cele expuse, instanța constatată că procesul verbal este legal întocmit.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține următoarele:
In acord cu jurisprudenta Curtii de la Strasbourg, in privinta prezumtiilor si a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depaseasca in folosirea lor, consideram ca una din limitele pana la care sa actioneze prezumtia de temeinicie a procesului verbal trebuie sa fie data de constatarea personala a faptei de catre agent. În situatia in care agentul nu a constatat personal fapta contraventionala prezumtia de temeinicie nu poate functiona, intrucat nu isi gaseste ratiunea. Motivul pentru care actele administrative sunt inzestrate cu aceasta caracteristica este increderea in faptul ca organul emitent, autoritatea(agentul, in aceasta situatie) consemneaza exact faptele pe care le constata, fara alte adaugiri sau denaturari ale realitatii. Este evident ca aceasta ratiune nu se regaseste in situatia in care fapta nu este constatata personal. In sprijinul acestei afirmații se poate aduce si argumentul ca si Codul Civil trateaza diferit mentiunile constatate personal din actele autentice față de celelalte mențiuni. Așa cum rezultă din coroborarea declarațiilor părților, situația de fapt în cauza de față a fost constatată personal de către agentul constatator.
În cauza de față instanța consideră că întreg ansamblul mijloacelor de probă administrate în cauză vine să susțină mențiunile din cuprinsul procesului verbal atacat.
Astfel, din buletinul de verificare metrologică nr._ din 30.03.2012, rezultă că aparatul radar era omologat și verificat metrologic, funcționând în mod corect. Din cuprinsul filmării abaterii de pe CD cu autoturismul cu nr. de înmatriculare ED 052 VC rezultă că autoturismul condus de către petent a circulat cu viteza de 103 Km/h la data de 21.07.2012 pe raza localitatii Costesti.
Cu privire la cealaltă contraventie instanta retine ca aceasta a fost constatată in mod direct de agentul constatator, iar petentul nu a contestat-o in niciun moment.
Față de împrejurarea că materialul probatoriu administrat în cauză coroborează mențiunile din procesul verbal atacat, instanța dă curs constatărilor personale ale agentului constatator și le reține ca fiind reale.
Pentru aceste considerente, instanța conchide că procesul verbal întocmit în cauză este temeinic.
Referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază drept justificat cuantumul amenzii aplicate.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Instanța constată că nivelul amenzii corespunde pericolului social al faptei și conduitei petentului. De asemenea, având în vedere că viteza cu care circula petentul era una extrem de mare, având în vedere natura drumului pe care-l parcurgea petentul și faptul că acestă faptă a fost săvârșită pe raza unei localități, instanța consideră că fapta acestuia denotă o atitudine de indiferență față de dispozițiile legale care sunt menite a proteja atât pe cel care conduce un autoturism cât și pe ceilalți participanți la trafic. Astfel, instanța consideră că urmarea produsă de fapta petentului este producerea unui extrem de ridicat grad de pericol social atât pentru pietoni, alți șoferi cât și pentru petent însuși, pericol social ce justifică cuantumul amenzii aplicate. De altfel, instanța consideră că fapta de a circula cu o viteză atât de mare față de cea legală nu poate fi consecința unei neatenții sau culpe ușoare a petentului, ci doar consecința unei lipse de interes vădite a acestuia față de dispozițiile legale și față de siguranța traficului.
Sancțiunea complementară intervine de drept odată cu săvârșirea faptei de către petent, astfel încât orice discuție referitoare la oportunitatea luării sale este exclusă.
Față de cele expuse anterior, instanța consideră că dispozițiile art. 21 alin. 3 O.G. 2/2001 au fost respectate cu ocazia aplicării sancțiunii contravenționale, aceasta fiind una proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite de către petent.
Față de cele expuse anterior, instanța va respinge acțiunea formulată de către petent, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea formulată de petentul formulată de petentul G. M., cu domiciliul procesual la Cabinet Avocat R. Comanac, . nr 8 ., sector 2 Bucuresti, in contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B.- Poliția Rutieră, cu sediul în B., .-10, jud.B., împotriva procesului verbal de contravenție . nr_ din 21.07.2012, ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15.04.2013
PresedinteGrefier
M. M.-ROBERTZAHARIA C.
Tehnored MMR
4 ex/13.05.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3912/2013.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 7453/2013. Judecătoria... → |
|---|
