Plângere contravenţională. Sentința nr. 1161/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1161/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 24-01-2014 în dosarul nr. 12569/200/2013
DOSAR NR._
ROMANIA
JUDECATORIA B. – J. B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1161
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 24.01.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: R. L. C.
GREFIER: D. E. L.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională promovată de petenta D. S., cu domiciliul în mun. B., cartier Episcopiei, ., ., în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA LOCALĂ din cadrul PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI B., cu sediul în mun. B., ., jud. B..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petenta personal, lipsă fiind intimata.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cererea este legal timbrata, cauza se afla la primul termen de judecata, intimata a depus la dosarul cauzei intampinare ce a fost comunicata petentei ce a depus raspuns la intampinare, după care:
Instanța procedează la identificarea petentei D. S., datele de identificare ale acesteia regăsindu-se în caietul de ședință al grefierului, având în vedere dispozițiile Legii nr. 677/2001, privind protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date.
Petenta depune la dosar procesul verbal de constatare a contravenției în original și un cupon de pensie.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra probatoriului.
Petenta solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar.
Instanța apreciind probele solicitate ca fiind pertinente, concludente și utile cauzei, în temeiul art. 258 raportat la art. 254 si 255 cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile de la dosarul pentru petent și intimată.
După administrarea probatoriului, se acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Petenta solicită admiterea plângerii contravenționale astfel cum a fost formulată și anularea procesului verbal de constatare a contravenției.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, în conformitate cu dispozițiile art. 394 Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreasca, declară închise dezbaterile, reține cauza spre soluționare și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 25.07.2013 petenta D. S. a formulat, în contradictoriu cu intimata PRIMARIA MUNICIPIUL BUZAU-DIRECTIA DE POLITIE LOCALA, plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/17.07.2013, solicitând anularea acestuia și a sancțiunilor aplicate.
În motivare, petenta a arătat, în esență, ca procesul verbal nu contine CNP-ul correct si nici samnatura sa sau a unui martor care sa certifice faptul ca refuza sa semneze.
Plangerea nu este intemeiata in drept.
În probațiune, a solicitat înscrisuri si a anexat plângerii procesul-verbal de contravenție AB nr._/17.07.2013, in copie (fila 5), carte de identitate, in copie (fila 6).
Cererea este legal timbrata cu taxa de timbru in suma de 20 de lei, potrivit disp. art. 19 din OUG nr.80/2013 (fila 4).
Intimata a depus la dosarul cauzei, la data de 16.10.2013, prin serviciul registratură, întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat că in data de 17.07.2013, in urma unui apel 112, la fata locului, s-a deplasat o patrula din cadrul Directiei de POlitie Locala Buzau si s-a constatat faptul ca petenta arunca cu apa de la etaj asupra cetatenilor aflati la parter, iar la cererea agentilor de politie de a prezenta actul de identitate petenta a refuzat.
În drept, a invocat disp. art. 205-208 Cod procedură civilă.
La data de 28.11.2013, petenta a depus la dosarul cauzei raspuns la intampinare prin care a solicitat anularea procesului verbal contestat, reiterand mentiunile din plangere.
La termenul de judecată din 24.01.2014, instanța în temeiul art. 258 raportat la art. 244 si 245 Cod procedură civilă a încuviințat petentei și intimatei proba cu înscrisuri, apreciind-o ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/17.07.2013 petentei i s-a aplicat ca sancțiune contravențională amenda în cuantum de 100 lei, pentru nerespectarea prevederilor art.3 pct.31 din Legea nr. 61/1991, reținîndu-se că la data de 17.07.2013, în jurul orei 22:40, locul municipiul Buzau, aflandu-se in imobilul proprietate personala a refuzat sa se legitimize cu actul de identitate si de a da relatii privind stabilirea identitatii sale, datele sale au fost stabilite in urma verificarilor dupa adresa.
Potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevazute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contraventie conține mențiunile privitoare la numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, descrierea faptei savarsite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. De asemenea instanța constată că procesul verbal respectă prevederile art. 16 alin.1 din OG nr.2/2001, fiind descrisă fapta contravențională.
Instanța reține că prin Decizia nr. XXII/ 19.03.2007, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un recurs în interesul legii, s-a statuat că nerespectarea la încheierea unui proces-verbal a altor dispoziții legale decât cele prevăzute de art.17 din OG nr. 2/2001, se sancționează cu nulitatea relativă, fiind necesară dovada existenței unei vătămări suferite de petent și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului-verbal.
În aceste condiții, instanța nu poate primi critica petentei potrivit căreia în procesul-verbal contestat nu I s-a consemnat in mod correct CNP-ul, de vreme ce prin actul constatator s-a mentionat correct identitatea persoanei sanctionate.
De asemenea va respinge si critica petentei referitor la obligativitatea confirmării de către cel puțin un martor a situației reținute de agentul constatator (art.19 alin.1, 2 si 3 din O.G. nr.2/2001). În completarea dispozițiilor art.17, dispozițiile art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001 impun ca procesul-verbal să fie semnat pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient, sub sancțiunea nulității relative și virtuale. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurari, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor.
În prezenta cauză, instanța observă că agentul constatator a consemnat motivul pentru care procesul-verbal s-a încheiat în lipsa martorilor, anume că nu au fost personae de fata care sa isi decline calitatea de martor.
Instanța consideră oricum că rolul martorului este de a confirma modalitatea de întocmire a procesului-verbal și de a asigura respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate care potrivit propriei opțiuni sau datorită unei imposibilități obiective nu semnează procesul-verbal de constatare a contravenției, iar nu de a proba situația de fapt descrisă în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției.
Având în vedere scopul în care se solicită prezența martorului la încheierea procesului-verbal de contravenție, faptul că în speță acesta nu a fost semnat de un martor asistent, nu atrage în mod automat sancțiunea nulității procesului-verbal. Sunt aplicabile dispozițiile art 175 alin.1 C.proc.civ, conform cărora pentru a obține anularea actului, persoana care invocă nulitatea trebuie să dovedească existența unei vătămări care nu poate fi înlaturată altfel decât prin anularea actului – probă pe care petenta nu a făcut-o.
Potrivit art. 3 pct.31 Legea nr. 61/1991, constituie contravenție si se sanctioneaza cu amenda cuprinsa intre 100 lei si 500 lei refuzul unei persoane de a da relații pentru stabilirea identității sale, de a se legitima cu actul de identitate sau de a se prezenta la sediul poliției, la cererea ori la invitația justificată a organelor de urmărire penală sau de menținere a ordinii publice, aflate în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Analizând procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției sub aspectul temeiniciei sale, instanța apreciază că probatoriul administrat în cauză conduce la concluzia că procesul-verbal este temeinic, pentru considerentele ce urmează:
Instanta retine ca procesul-verbal de constatare și sancționare contravențională constituie un act administrativ și ca orice act administrativ este învestit cu prezumția de legalitate, ce presupune că actul este emis cu respectarea dispozițiilor consacrate pentru validitatea sa, prezumția de autenticitate, ce presupune că actul emană de la autoritatea menționată în cuprinsul său și prezumția de veridicitate, în temeiul căreia se consideră că aspectele menționate în cuprinsul său corespund realității constatate de agentul instrumentator.
Deși prezumția de adevăr de care se bucură un astfel de proces-verbal, în virtutea calității sale de act administrativ, este una relativă și nu una absolută (care ar contraveni dreptului la un proces echitabil și prezumției de nevinovăție), acesta are o anumită forță probantă dată de faptul constatării faptei de un organ al statului investit cu autoritate publica.
Pentru a proteja persoanele de posibilele abuzuri ale organelor statului (abuzuri care trebuie probate, întrucât nu se poate porni de la prezumția că acestea își desfășoară activitatea cu încălcarea legii), această prezumție relativă dă posibilitatea instanței să administreze probe pe baza cărora să stabilească o situație de fapt care poate să confirme, sau, dimpotrivă, să o infirme pe cea reținută de agentul constatator (cauza A. împotriva României).
Prin urmare, toate constatările făcute de către agentul constatator inserate în procesul-verbal pot fi verificate prin administrarea oricărui mijloc de dovadă admisibil din punct de vedere legal, inclusiv alte prezumții, chiar de ordin judiciar, dacă aceste prezumții se încadrează în anumite limite rezonabile (cauza I. P. c. României - prezumțiile de drept nu sunt interzise de Convenție, sarcina instanțelor interne fiind de a asigura o proporționalitate între acestea și prezumția de nevinovăție), iar cel care pretinde că situația de fapt reținută în actul constatator nu corespunde realității, trebuie să dovedească aceasta.
Deși petentei i s-a acordat în mod efectiv posibilitatea de a propune orice probe ar fi considerat necesare în combaterea celor reținute de agentul constatator și de a-și prezenta argumentele în apărare în cadrul unei proceduri contradictorii, instanța observă că în cauză apărările formulate de acesta prin care tinde la a dovedi netemeinicia procesului-verbal contestat, nu sunt însoțite de nicio dovadă și nici de vreun indiciu care să facă rezonabilă îndoiala cu privire la faptele reținute de agentul constatator (cauza N. G. c. României).
Așadar, prezumția de legalitate a actului atacat nefiind răsturnată - instanța constată că rămâne în ființă prezumția de veridicitate a situației de fapt reținută în cuprinsul actului, apreciind că în mod întemeiat a reținut agentul constatator săvârșirea faptei contravenționale.
Cu toate acestea, luând în considerare faptul că sancțiunea contravențională are nu numai un rol de constrângere, ci și unul preventiv-educativ, urmărind ocrotirea relațiilor sociale și formarea unui spirit de responsabilitate, față de dispozițiile art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, potrivit cărora sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, instanța consideră că nu se justifică menținerea amenzii aplicate de agentul constatator, sanctiunea avertismentului fiind suficienta pentru atingerea scopului urmarit de legiuitor.
Astfel, instanța considera ca, desi petenta a refuzat sa se legitimiteze la data retinuta in procesul verbal, această fapta are un grad de pericol social redus, astfel incat aplicarea sanctiunii avertismentului este in masura sa responsabilizeze petenta in ceea ce priveste respectarea normelor legale.
Opinia instanței are la bază pe de o parte dispozițiile art. 5 alin. 5 din OG 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, dar și dispozitiile art.7 alin.3 din OG 2/2001 potrivit cărora în cazul în care fapta este de gravitate redusă, se poate aplica sancțiunea avertismentului, chiar și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța urmează să admită, in parte, plângerea și să dispună înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în sumă de 100 lei, aplicată prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/17.07.2013, cu sanctiunea avertismentului.
Față de dispozițiile art. 38 alin. 3 rap. la art. 7 alin. 1 din OG nr. 2/2001, va atrage atenția petentei asupra pericolului social al faptei săvârșite și îi va recomanda să respecte pe viitor prevederile legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite in parte plângerea contravențională formulată de petenta D. S., cu domiciliul în mun. B., cartier Episcopiei, ., ., în contradictoriu cu intimatul PRIMARIA MUNICIPIUL BUZAU-DIRECTIA DE POLITIE LOCALA, cu sediul în Buzau, ., jud. Buzau.
Inlocuieste sanctiunea amenzii contraventionale aplicata prin procesul verbal . nr._ din data de 17.07.2013 cu sanctiunea avertismentului.
Atrage atentia petentei asupra pericolului social al faptei savarsite si ii recomanda ca pe viitor sa respecte dispozitiile legale.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 24.01.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. C. R. L. E. D.
Red. L.C.R
4 ex. /28.02.2014
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 21/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7529/2014.... → |
|---|
