Plângere contravenţională. Sentința nr. 27/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 27/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 27-11-2014 în dosarul nr. 7541/200/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA B.
JUDEȚUL B.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR._
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 27.11.2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE - M. S.
GREFIER - I. A. C.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul M. R. C., cu domiciliul în G., ., ., ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/19.03.2014 întocmit de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B. - SERVICIUL RUTIER, cu sediul în B., .-10, jud. B..
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit petentul M. R. C. și intimatul IPJ B..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care arată că procedura de citare este legal îndeplinită, după care:
Verificându-și din oficiu competența, potrivit art.131 alin.1 din Noul Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă general să soluționeze prezenta cerere, în temeiul art. 126 alin. 1 și 2 din Constituția României și art. 2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, material, în temeiul art. 94 din Noul Cod procedură civilă raportat la art. 32 alin. 2 din OG nr. 2/2001 și teritorial în temeiul acelorași prevederi legale.
Constatând că s-a cerut judecarea cauzei și în lipsă, în temeiul art. 258 Noul Cod de procedură civilă., instanța încuviințează petentului - proba cu înscrisurile aflate la dosar, iar intimatei - proba cu înscrisuri și planșa foto, apreciindu-le pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, exceptii de invocat sau probe de administrat, instanta constată cauza în stare de judecată și, avand in vedere ca ambele parti au solicitat judecarea cauzei in lipsa, o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată:
Prin actiuneaînregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 04.04.2014, sub nr._, petentul M. R. C. a formulat în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B. - SERVICIUL RUTIER, plangere contraventionala împotriva procesului verbal . nr._/19.03.2014.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că agentul constatator a mentionat la rubrica „descrierea faptei”, ca loc al constatarii contraventiei”, loc.Galbinasi. Mentionarea unui loc al savarsirii contraventiei, insuficient de clar precizat, fara a se arata locul exact de natura a conduce la nulitatea absoluta a procesului verbal de contraventie. Pe de alta parte, agentul constatator trebuia sa individualizeze sanctiunea aplicata pentru fiecare fapta in parte si apoi, acestea se pot cumula. In procesul verbal contestat, nu s-a procedat la individualizarea limitelor inferioare, respectiv a celor superioare, prevazute de art.121 alin.1 si art.36 alin.1 din OUG nr.195/2002, pentru faptele retinute in sarcina sa, a fost stabilita o sanctiune unica. Nu au fost notate datele de identificare ale masinii de politie, pe care era amplasat aparatul radar. Pe fondul cauzei, petentul a declarat ca la data si ora incheierii procesului verbal de contraventie, nu conducea autoturismul cu nr. de inmatriculare_, cu viteza de 80 km/h, asa cum eronat a retinut organul constatator, si purta centura de siguranta.
Petentul a solicitat judecarea cauzei in lipsa, conform art.223 alin.3 din Noul C.proc.civ.
În probațiune, petentul a aratat ca intelege sa se foloseasca de proba cu inscrisuri. In acest sens, a depus fotocopie de pe procesul verbal de constatare a contravenției contestat (fila 8).
Cererea a fost timbrata cu 20 lei – taxa judiciara de timbru (filele 3-4).
Legal citată intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B. - SERVICIUL RUTIER a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea actiunii petentului (fila 13).
In motivarea cererii, intimatul a aratat ca la data de 19.03.2014, orele 19.37, petentul, in timp ce conducea autoturismul, cu numarul_, pe DN2B, in loc.Galbinasi, a fost inregistrat de aparatul radar cu viteza de 80 km/h, si nu purta in timpul mersului, centura de siguranta, fapt constatat in mod direct de agentul de politie, in momentul in care petentul a fost oprit. In speta, cele mentionat in procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, reprezinta o constatare personala a agentului constatator, respectiv ca petentul nu a purtat, in timpul mersului, centura de siguranta. Aparatul radar . 384 este verificat metrologic si declarat corespunzator, conform buletinului de verificare metrologica atasat, astfel incat nu se poate afirma ca viteza inregistrata este nereala.
Intimatul a precizat ca se opune audierii martorilor prevazuti de art.315 alin.1 si 2 C.proc.civ.
In drept, au fost invocate dispozitiile art.205-208 C.proc.civ.
Intimatul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
In sustinerea cererii, intimatul a depus la dosarul cauzei, inregistrare video, extras privind trecutul contraventional al petentului (filele 14-15).
Petentul a depus la dosarul cauzei raspuns la intampinare (fila 19), prin care a solicitat admiterea plangerii contraventionale.
In motivarea cererii, petentul a aratat ca inregistrarea video depusa nu poate conduce la dovedirea faptei retinute, intrucat inregistrarea care reflecta viteza de 80 km/h, nu identifica si numarul de inmatriculare al masinii sale, pentru care s.a retinut fapta contraventionala. Singura inregistrare care reda situatia de fapt, este inregistrarea video in care se reflecta atat viteza, cea de 25 km/h, cat si numarul de inmatriculare al masinii. Procesul verbal este nul, avand in vedere incalcarea dispozitiilor art.10 din OG nr.2/2001 actualizata. De asemenea, instanta poate hotari si asupra sanctiunii, conform art.34 alin.1 teza finala din OG nr.2/2001.
In temeiul art.223 C.proc.civ., petentul a solicitat judecarea cauzei in lipsa.
La termenul de judecata din data de 27.11.2014, în temeiul art. 258 Noul Cod de procedură civilă, instanța a încuviințat petentului - proba cu înscrisurile aflate la dosar, iar intimatei - proba cu înscrisuri și planșa foto, apreciindu-le pertinente, concludente și utile soluționării cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contraventie . nr._/19.03.2014 (fila 8), s-a retinut incalcarea art.121 alin.1, art.36 alin.1 din R.OUG nr.195/2002 rep. raportat la art.100 alin.2, art.99 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002 Rep., contravenientul fiind sanctionat cu amenda contraventionala in cuantum de 340 lei, echivalentul a 4 puncte-amenda, si 3 puncte de penalizare.
Contravenientul a semnat procesul verbal de contraventie, fara a avea obiectiuni.
Potrivit art.100 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002 Rep., amenda contravențională prevăzută la alin.1, respectiv amenda prev. în clasa a II-a de sancțiuni (4 sau 5 puncte-amenda) se aplică și conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 3 puncte de penalizare, conform art.108 alin.1 lit.b, care sanctioneaza la pct.2 „depășirea cu 21 - 30 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv pentru categoria din care face parte autovehiculul condus, constatată, potrivit legii, cu mijloace tehnice omologate și verificate metrologic”.
De asemenea, conform art.99 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002 Rep., amenda contravențională prevăzută la alin.1, respectiv amenda prev. în clasa a I-a de sancțiuni (2 sau 3 puncte-amenda) se aplică și conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârșește o faptă pentru care se aplică 2 puncte de penalizare, conform art.108 alin.1 lit.a, care sanctioneaza la pct.3, „nerespectarea obligației de a purta, în timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranță ori căștile de protecție omologate, după caz”.
Verificând legalitatea procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța reține ca acesta a fost întocmit cu respectarea mențiunilor obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art.17 din O.G. nr.2/2001, respectiv numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele si adresa contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia, precum și semnătura agentului constatator.
In ceea ce priveste sanctiunea aplicata, instant retine ca agentul constatator a aplicat doar o singura sanctiune principala, respectiv 340 lei, echivalentul a 4 puncte-amenda, respectiv 3 puncte de penalizare. Prin urmare, agentul constatator a aplicat sanctiunile prevazute de lege, doar pentru incalcarea dispozitiilor art.108 alin.1 lit.b pct.2 din OUG nr.195/2002, fara a mai aplica vreo sanctiune petentului si pentru incalcarea dispozitiilor art.108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG nr.195/2002.
Or, potrivit art.10 alin.1 din OG nr.2/2001, „dacă aceeași persoană a săvârșit mai multe contravenții sancțiunea se aplică pentru fiecare contravenție”.
Prin urmare, in lipsa aplicarii de catre agentul constatator a unor sanctiuni in detrimentul petentului, pentru incalcarea dispozitiilor art.108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG nr.195/2002, instanta nu poate crea petentului o situatie mai nefavorabila in propria cale de atac, prin aplicarea sanctiunilor prevazute de lege.
In aceste conditii, instanta apreciaza procesul verbal contestat ca fiind nul, raportat la incalcarea dispozitiilor art.108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG nr.195/2002 rep.
Referitor la sustinerea petentului, in sensul ca s-a mentionat in mod generic locul savarsirii contraventiei, instant retine ca s-a mentionat ca loc al savarsirii contraventiei, “DN2B, loc.Galbinasi, jud.Buzau”. Or, limita de viteza in localitate (in interiorul intregii localitati, nu doar pe anumite segmente) era de 50 km/h, sens in care instanta apreciaza ca nu are relevanta mentionarea unui loc expres (respectiv a unui nr. de km) de pe raza acestei localitati.
Referitor la temeinicia procesului verbal, instanța constată pentru început că prezentul litigiu trebuie să ofere garanțiile procesuale recunoscute și garantate de articolul 6 din Convenția europeană a drepturilor omului (care face parte din dreptul intern în baza articolului 11 din Constituția României și are prioritate în temeiul articolului 20 alin. 2 din legea fundamentală).
Aceasta deoarece, deși în dreptul nostru intern contravențiile au fost dezincriminate, în lumina jurisprudenței CEDO (cauzele A. c. României, Engel c. Olandei, Lutz c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei și Kaubec c. Slovaciei), acest gen de contravenție (referitoare la normele rutiere) intră în sfera „acuzațiilor în materie penală” la care se referă primul paragraf al articolului 6 CEDO. La această încadrare conduc două argumente: 1. norma juridică ce sancționează astfel de fapte are caracter general (Legea nr.319/2006); 2. amenda (sancțiunea contravențională aplicabilă) urmărește un scop preventiv și represiv.
Curtea europeană a drepturilor omului a considerat cu alte ocazii (cauzele Eanady c. Slovaciei, Ziliberberg c. Moldovei, c. Maszini c. României, hotărârea din 21.09.2006) că aceste criterii (care sunt alternative, iar nu cumulative) sunt suficiente pentru a demonstra că fapta în discuție are, în sensul art. 6 din Convenție, caracter penal.
Instanța apreciază, de asemenea, că lipsa gravității pedepsei aplicate petentului (340 lei) nu poate priva o contravenție de caracterul său inerent penal (în accepțiunea Curții europene a drepturilor omului – Cauza Ozturc c. Germaniei).
Pe cale de consecință, petentului îi sunt recunoscute și garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție.
Față de cele de mai sus, instanța reiterează faptul că textul Convenției Europene a Drepturilor Omului (la fel și jurisprudența Curții) face parte din dreptul intern al României încă din anul 1994, iar, în raport de dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituție, dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile.
Cu toate acestea, astfel cum a statuat Curtea în cauza A. c. României, cauza A. c. României, în deciziile din cauzele N. c. României și I. P. c. României, cauza H. și alții c. României, precum și în cauza N. G. c. României, în materia contravențiilor prevăzute și sancționate de legislația muncii, prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, prezumție fără de care ar fi practic imposibil să sancționezi încălcările legislației în materie de circulație rutieră, intrând în competența poliției. Ceea ce este important este ca sistemele de drept care aplică aceste prezumții, de fapt sau de drept, să conțină garanții care să constituie limite ale aplicării acestor prezumții, Curții revenindu-i doar rolul de a verifica respectarea acestor limite, în fiecare caz în parte.
Plecând de la raționamentul Curții europene, reamintim că, odată stabilită aplicabilitatea art. 6 în cauza concretă, este de o importanță crucială ca instanțele de judecată care sunt sesizate cu soluționarea unor plângeri împotriva unor procese-verbale de contravenție, să acorde petenților în mod efectiv posibilitatea de a propune probe prin care să aducă dovada contrară celor reținute de agentul constatator și de a-și prezenta argumentele în apărare, în cadrul unei proceduri contradictorii. Nu mai puțin important este faptul că, pentru a nu se aduce atingere art. 6 din Convenție, orice decizie a instanței naționale de a respinge anumite cereri în apărare sau de a acorda relevanță unei anumite probe în defavoarea alteia, trebuie să fie temeinic motivată, în caz contrar intervenind arbitrarul.
Din materialul probator administrat in cauza, instanta retine ca petentul nu a reusit sa rastoarne prezumtia de legalitate si temeinicie a procesului verbal de contraventie. Desi instanta a administrat proba cu inscrisurile depuse de catre petent, instanta constata ca situatia retinuta in procesul verbal de contraventie corespunde realitatii.
Instanta va analiza, din punct de vedere al temeiniciei, procesul verbal contestat, doar in privinta incalcarii dispozitiilor art.108 alin.1 lit.b pct.2 din OUG nr.195/2002 rep. (in conditiile in care instanta va anula in parte procesul verbal contestat, in ceea ce priveste contraventia prevazuta de art.108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG nr.195/2002 rep.).
Potrivit dispozitiilor legale mentionate mai sus, viteza de deplasare se constata cu mijloace tehnice omologate si verificate metrologic. Instanta retine ca aparatul radar era verificat metrologic la data savarsirii contraventiei (fila 15 - buletin de verificare metrologica in forma electronica, pe suport CD).
De asemenea, plansa foto (fila 15, pe suport CD) confirma savarsirea contraventiei, viteaza fiind inregistrata de o persoana atestata in acest sens (atestat pe suport CD - fila 15).
In ceea ce priveste eventualele “erorile” ale aparatului radar, instanta retine ca masurarile efectuate cu un cinometru, dupa verificarea metrologica a acestuia, sunt legale, si asupra lor nu se poate interveni, nu se adauga si nu se scade nici o eroare. In momentul in care se elibereaza buletinul de verificare cu mentiunea “ADMIS”, eroare de masurare a cinometrului a fost incadrata deja in limitele admise de NML 021. Astfel ca, operatorul cinometrului nu face decat sa constate valoarea masurata de cinometru.
Referitor la sustinerea petentului, in ceea ce priveste lipsa datelor de identificare ale masinii de politie, instant retine ca, desi agentul constatator nu a facut o astfel de mentiune in cuprinsul procesului verbal, totusi, in continutul buletinului de verificare metrological a aparatului radar, se mentioneaza masina de politie pe care este amplasat acest aparat. De remarcat ca, in continutul procesului verbal, s-a mentionat in mod expres numarul aparatului radar, respectiv ROM 384.
Prin urmare, avand in vedere ca petentul nu a adus probe pertinente pentru a-si dovedi sustinerile, instanta nu poate retine o alta situatie decat cea mentionata de agentul constatator în procesul verbal de contraventie, astfel încat plangerea este apreciata ca neintemeiata (art.108 alin.1 lit.b pct.2 din OUG nr.195/2002 rep.)
Pentru aceste motive, instanța urmează să admita in parte plangerea contraventionala formulată de petentul M. R. C. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/19.03.2014 întocmit de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B.- SERVICIUL RUTIER. In acest sens, instanta va anula in parte procesul verbal de contraventie contestat, in ceea ce priveste contraventia prevazuta de art.108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG nr.195/2002 rep., respectiv va mentine procesul verbal contestat, in ceea ce priveste contraventia prevazuta de art.108 alin.1 lit.b pct.2 din OUG nr.195/2002 rep.
Potrivit principiului disponibilitatii, instanta urmează să ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte plangerea contraventionala formulată de petentul M. R. C., cu domiciliul în G., ., ., ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/19.03.2014 întocmit de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN B.- SERVICIUL RUTIER, cu sediul în B., .-10, jud. B..
Anuleaza in parte procesul verbal de contraventie contestat, in ceea ce priveste contraventia prevazuta de art.108 alin.1 lit.a pct.3 din OUG nr.195/2002 rep.
Mentine procesul verbal contestat, in ceea ce priveste contraventia prevazuta de art.108 alin.1 lit.b pct.2 din OUG nr.195/2002 rep.
Ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica, azi, 27.11.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. S. I. A. C.
Red. M.S.
Tehnored. M.S.
4 ex./08.01.2015
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 924/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5761/2014.... → |
|---|
