Suspendare provizorie. Sentința nr. 5966/2014. Judecătoria BUZĂU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5966/2014 pronunțată de Judecătoria BUZĂU la data de 02-04-2014 în dosarul nr. 1959/200/2014
DOSAR NR._
ROMANIA
JUDECATORIA BUZAU – SECȚIA CIVILĂ
SENTINTA CIVILA NR.5966
SEDINTA PUBLICA DIN DATA DE 02 aprilie 2014
INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:
P.: A. C.
GREFIER: F. L.
Pe rol fiind judecarea cauzei Litigii cu profesioniștii privind pe contestatoarea C. C. cu domiciliul în B., .,.,județul B. și pe intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B.,cu sediul în municipiul B.,.,județul B.,având ca obiect contestație la executare
La începutul ședinței de judecată, instanța a informat părțile prezente, potrivit art. 6 din Legea nr. 192/2006, asupra posibilității și a avantajelor folosirii procedurii medierii și le-a îndrumat să recurgă la această cale pentru soluționarea conflictului dintre ele, putându-se adresa în acest sens unui mediator autorizat și că la serviciul registratură al instanței se afla tabloul mediatorilor din județul B.
La apelul nominal făcut in ședința publică a răspuns contestatoarea C. C. lipsă fiind intimatele ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. și C. JUDEȚEANĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE B..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că, acțiunea a fost timbrata cu suma de 138 lei taxă judiciara de timbru, procedura este legal îndeplinita, intimata AFP a depus la dosar întâmpinare, după care:
Instanta verificându-și din oficiu competenta cf. art. 131 al.1 N.C.p.c. constata ca instanța este competentă general să soluționeze prezenta cerere, în temeiul art. 126 al. 1 și 2 din Constituția României și art. 2 și 3 din Legea nr. 304/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare; material și teritorial ,in baza art. 94 pct.4 N.C.p.c. art. 713 N.C.p.civ.
Instanța procedează la identificarea contestatoarei.
C. C. se legitimează cu C.I . nr._ șia arată că, solicită anularea actelor de executare deoarece suma solicitată nu are o bază legală.
La interpelarea instanței,contestatoarea arată că,nu a formulat contestație administrativă împotriva titlului executor, nu mai are alte cereri de formulat în cauză.
Instanta in temeiul art.258 Ncpc raportat la art. 255 C.p.c. și în baza rolului activ,va incuviinta pentru parti administrarea probei cu înscrisurile existente la dosarul cauzei, ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat,în conformitate cu dispozițiile art.390 si art. 392 Ncpc declara deschise dezbaterile in fond si in temeiul art. 394 Noul Cod procedura civilă, instanța constată încheiată cercetarea judecătoreasca, declară închise dezbaterile și, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin.1 NCPC acordă cuvântul.
Contestatoarea având cuvântul solicită admiterea contestației având în vedere că nu i-a fost emis un titlu de creanță, sumele imputate sunt pe venituri din dobânzi. Arată că, nu a formulat contestație administrativă deoarece nu a avut cunoștință de acest aspect.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată sub nr._ ,la data de 31.01.2014,contestatoarea C. C. a formulat contestație la executare în contradictoriu cu intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B. solicitând,pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să dispună anularea formelor de executare efectuate în dosarul nr.10/_ /_, respectiv a somației nr. 10/_ /_ și a titlului executoriu nr._/ 30.12.2013, prin care s-a stabilit în sarcina sa o obligație de plată în cuantum de 538 lei.De asemenea,a solicitat suspendarea executării până la solutionarea contestatiei.
Cererea a fost legal timbrată,cu suma de 138 lei,reprezentând taxa judiciară de timbru.
In motivare s-a învederat de contestatoare că,titlul executoriu nr._/ 30.12.2013,în baza căruia a fost emisă somatia,priveste obligatia fiscală în cuantum total de 538 lei,reprezentând contributii de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele care realizează venituri din activităti independente.
Însă,în prealabil,nu i s-a comunicat titlul de creantă în lipsa căruia,sustine contestatoarea,titlul executoriu este lovit de nulitate.Pentru orice obligatie fiscală se emite titlul de creantă care constată obligatiile fiscale ale contribuabilului,termenul de plată,posibilitatea de a fi contestat la organul fiscal emitent.Titlul executoriu este un titlu de creantă a cărei creantă a devenit scadentă prin expirarea termenului prevăzut de lege sau stabilit de organul emitent sau alt mod prevăzut de lege.
Intimata nu a respectat termenul legal de plată a debitului pretins,prevăzut de art.84 alin.6 Cod fiscal și de art.8 alin.4 din Ordinul nr.617/2007,deoarece decizia de impunere nu i-a fost comunicată,pentru a fi contestată pe calea contenciosului administrativ,fiindu-i comunicate numai titlul executoriu nr._/30.12.2013 și somația nr. 10/_ /_.
A opinat că, nu datorează obligațiile fiscale ce fac obiectul titlului executoriu deoarece nu are o profesie liberală ce se poate desfăsura independent și nu realizează venituri comerciale.
Referitor la cererea de suspendare,a arătat în esență că,nu poate fi pus în executare un titlu lovit de nulitate iar,pe de altă parte,prin această executare îi sunt vătămate grav drepturile constitutionale.
Ca temei juridic,a invocat dispozitiile art.711 și următ.cod de procedură civilă.
În susținerea alegațiilor făcute,a depus în copie certificată,titlul executoriu nr._/30.12.2013,somatia NR.10/_ /_,dovada de comunicare,C.I.
În apărare, pârâta a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
A solicitat instantei verificarea îndeplinirii obligatiei de plată a taxei judiciare de timbru,conform OUG nr.80/2013 iar,în vederea soluționării petitului referitor la suspendarea executării silite,fixarea cauțiunii și depunerea dovezii consemnării sumei la dispozitia instanței.
A învederat că,debitoarea nu a plătit la scadentă ,de bunăvoie,obligatia fiscală,context în care a făcut aplicarea dispozitiilor art.136 alin.1 din OG Nr. 92/2003,REPUBLICATĂ,emitând titlu executoriu și procedând la actiuni de executare conform dispozitiilor codului de procedură fiscală.
Este vorba de executarea silită a unor creante bugetare ,pornită în baza unei legi speciale-O.G.nr.92/2003,astfel că,instanța judecătorească competentă se limitează a cerceta legalitatea formelor de urmărire propriu zise și a survenirii unor cauze de stingere a debitului fiscal.Ori,somatia și titlul executoriu au fost întocmite cu respectarea conditiilor de fond și de formă prevăzute de codul de procedură fiscală și nici nu a intervenit nicio cauză de stingere a debitului fiscal.
În drept,au fost invocate dispozitiile O.G.nr.92/2003 privind Codul de procedură civilă,cu modificările ulterioare și a solicitat judecarea în lipsă.
Analizând actele și lucrările dosarului,judecătoria retine în fapt și în drept:
Potrivit prevederilor art. 172 alin.(1) și alin. (4) din Codul de procedură fiscalã, persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor codului de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii.
Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege.
In considerentele Deciziei nr. IVX/5 februarie 2007, datã de ICCJ pentru soluționarea unui recurs în interesul legii, s-a reținut cã “(…) dacă pentru contestarea titlului de creanță fiscală nu s-a reglementat accesul la o instanță judecătorească, pe calea contestației la titlul executoriu fiscal, adresată instanței de executare, pot fi cerute nu numai lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului, ci se pot invoca și apărări de fond cu privire la însăși validitatea creanței fiscale.”
Potrivit prevederilor pct. 107.1 din Normele metodologice de aplicare a Codului de procedură fiscală, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.050/2004, titlul de creanță este actul prin care, potrivit legii, se stabilește și se individualizează obligația de plată privind creanțele fiscale, întocmit de organele competente sau de alte persoane îndreptățite potrivit legii.
In spețã, titlul de creanțã fiscalã este decizia de impunere nr._/31.10.2013 (fila 35).
Deși sustine că nu datorează suma imputată,de observat că,nici până la data pronuntării solutiei,contestatoarea nu a contestat Decizia de impunere nr._/31.10.2013 pe calea contenciosului administrativ.În speță, titlul de creanțã îl constituie decizia de impunere nr._/31.10.2013 care, a devenit titlu executoriu ca urmare a expirarii termenului de platã.
Conform art. 205 alin. 1 din OG nr. 92/2003, împotriva titlului de creanță, precum și împotriva altor acte administrative fiscale ,se poate formula contestație potrivit legii.
Potrivit art. 209 alin.1 lit. a din același act normativ ,contestațiile formulate împotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, precum și a deciziilor pentru regularizarea situației, emise în conformitate cu legislația în materie vamală, se soluționează de către organele competente constituite la nivelul direcțiilor generale unde contestatarii au domiciliul fiscal atunci când contestațiile au ca obiect impozite, taxe, contribuții, datorie vamală, precum și accesorii ale acestora, al căror cuantum este sub 1.000.000 lei.
Art. 218 alin. 2 din OG nr. 92/2003 prevede că ,deciziile emise în soluționarea contestațiilor pot fi atacate de către contestatar sau de către persoanele introduse în procedura de soluționare a contestației potrivit art. 212, la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în condițiile legii.
În raport de dispozițiile legale anterior menționate pentru anularea deciziilor referitoare la obligațiile de plată accesorii reclamanta trebuia să se adreseze cu o contestație la organul de soluționare constituit la nivelul DGFP BUZAU, iar împotriva deciziei pronunțate de acesta cu plângere la instanța de contencios administrativ. Împotriva deciziei de impunere nr._/31.10.2013,reclamanta nu a formulat contestație la DGFP B..
Principalele argumente invocate pentru a cere anularea actelor de executare, respectiv a titlului executoriu nr._/30.12.2013 și a somației nr._/30.12.2013,se referã la decizia de impunere, care, prin necontestarea în termen și ajungerea la scadențã a devenit titlu executoriu (a se vedea în acest sens, art. 141 alin. (2) Cod pr fiscalã).
Art.83 alin. (4) din Codul de pr. fiscalã, dã dreptul organului fiscal sã procedeze la stabilirea din oficiu a sumelor datorate.
In spețã, contestatoarea avea posibilitatea sã depunã declarații care, urmau sã fie verificate de organele fiscale și, în acest caz, nu s-ar mai fi pus problema ca baza de impunere sã fie incorectã.
Sigur cã ,dacã ar fi depus astfel de declarații și ar fi fost totuși nemulțumită de modul în care s-a stabilit suma de platã, având în vedere faptul cã nu avea o altã cale de atac împotriva titlului de creanțã fiscalã, instanța învestitã cu soluționarea contestației la executare, ar fi fost obligatã sã analizeze toate apãrãrile legate de titlul executoriu dar, cum în spețã, s-a emis o decizie de impunere care putea fi contestata pe calea contenciosului administrativ, iar contestatoarea nu a facut-o, devin incidente prevederile art. 172 alin. (3) din Codul de procedura fiscalã.
Instanța constatã cã, elementele pe care trebuie sã le conținã titlul executoriu care, din punct de vedere formal este distinct de titlul de creanțã, chiar dacã, potrivit prevederilor art. 141 alin. (2) Cod pr fiscalã, titlul de creanța fiscalã ajuns la scadentã, devine titlu executoriu, sunt arãtate în art. 141 din Codul de procedurã fiscalã.
Analizând titlul de la fila 13 din dosar, instanța nu constatã nerespetarea vreunei cerințe de ordin formal care sã poatã fi sancționatã cu nulitatea absolutã.
Mai mult, nici în privința cauzelor de nulitate relativã, contestatoarea nu aduce niciun argument cu privire la vãtãmarea ce i s-a produs sau i s-ar fi putut produce și care sã nu poatã fi acoperitã decât prin anularea actelor de executare.
Pentru considerentele de fapt și de drept anterior dezvoltate,judecătoria urmează să respingă cererea în contestatie la executare pendinte judecătii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea C. C. cu domiciliul în B., ., ., județul B. împotriva executării silite pornită de intimata ADMINISTRAȚIA JUDEȚEANĂ A FINANȚELOR PUBLICE B.,cu sediul în municipiul B.,.,județul B..
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 02.04.2014.
PREȘEDINTE,GREFIER,
C. A. L. F.
Red. A.C
Tehnored. F.L
Exempl 4/11.04.2014
Operator de date cu caracter personal
înregistrat în registrul de evidență sub nr._
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9472/2014.... | Acţiune în constatare. Sentința nr. 8407/2014. Judecătoria BUZĂU → |
|---|
