Plângere contravenţională. Sentința nr. 159/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 159/2013 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 15-01-2013 în dosarul nr. 6872/202/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILA NR.159
Ședința publică de la 15 Ianuarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE Judecător M. S.
Grefier V. L.
Pe rol se află judecarea plângerii contravenționale formulată de petenta S.C. A. M. S.R.L. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._, dresat la data de 08.11.2012 de agent constatator din cadrul intimatei G. F. CĂLĂRAȘI.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-au prezentat, pentru petentă reprezentantul legal al acesteia, numitul S. S. asistat de av. S. C. în temeiul împuternicirii avocațiale nr._/2012, aflată la fila nr.4 din dosar și pentru intimată s-a prezentat cons. juridic M. G..
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform art. 87 și urm. C.proc.civ.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, prin care s-au evidențiat părțile, obiectul cauzei, după care:
Apărătorul petentei, având cuvântul,depune la dosar un set de înscrisuri și învederează instanței că este prezent martorul încuviințat pe situația de fapt, respectiv S. V., soția administratorului petentei.
Reprezentantul agentului constatator, având cuvântul, se opune la audierea martorului propus de către apărătorul petentei, având în vedere că acesta nu poate fi obiectiv în depoziția sa.
Apărătorul petentei, precizează că, martorul trebuie audiat pentru că nu este rudă cu societatea petentă, ci este soția administratorului petentei, iar dacă depoziția sa este subiectivă, atunci instanța o poate înlătura.
Instanța în conformitate cu dispozițiile art.193 Cod proc. civilă, procedează la audierea sub prestare de jurământ a martorei S. V., declarația dată fiind consemnată în procesul verbal separat atașat la dosar.
Instanța ia act că nu mai sunt cereri sau alte probe de administrat, consideră cauză în stare de judecată și acordă cuvântul pentru susțineri în fond.
Apărătorul petentei, având cuvântul, pe fond, fața de probele administrate în cauză, solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție, precum și a măsurii complementare a suspendării activității societății pe o perioada de 3 luni de zile.
Referitor la procesul verbal, arată că petenta nu se face vinovată de această contravenție, întrucât s-a emis întotdeauna bon fiscal, pentru fiecare produs comercializat, cu mențiunea că aceste bonuri fiscale conțineau toate elementele prevăzute de lege.
Mai arată că, suma de 209 lei găsită cu ocazia controlului, reprezenta de fapt, 52 lei c/val. unei butelii vândute, 34 lei reprezenta c/val. unei facturi achitată la Romtelecom, iar restul sumei de 123 lei, era suma lăsată în sertarul aparatului de marcat electronic fiscal cu rol de mărunțiș.
În concluzie, solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție, respectiv anularea măsurii complementare a suspendării activității societății pe o perioada de 3 luni de zile și anularea măsurii complementare a confiscării sumei de 209 lei. Fără cheltuieli de judecată.
Reprezentantul agentului constatator, având cuvântul, solicită respingerea plângerii, având în vedere motivele invocate în întâmpinare, menținerea procesului verbal de contravenție, ca legal și temeinic întocmit, având în vedere că, din raportul zilnic emis de AMEF din dotare a rezultat faptul că petenta avea înscrisă suma de 2,00 lei, iar totalul numerar existent în sertarul aparatului de marcat electronic fiscal era de 211 lei, sumă ce provenea din vânzările efectuate în ziua de 08.11.2012, iar pentru suma de 209 lei nu au fost emise bonuri fiscale pentru produsele comercializate. Mai precizează că, pentru suma de 123 lei petenta trebuia să emită dispoziție de plată pentru a ridica această sumă din casieria societății. De asemenea, pentru suma de 52 lei, c/val. unei butelii vândute trebuia să emită bon fiscal.
Precizează că, pe lângă faptul că agenții economici sunt obligați să se doteze cu aparate de marcat electronice fiscale, aceștia mai sunt obligați să emită bonuri fiscale pentru toate produsele vândute, pe care trebuie să le predea clienților.
În concluzie, solicită respingerea plângerii și menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic întocmit.
INSTANTA
Asupra plângerii contravenționale de față;
Prin plângerea introdusă la Judecătoria Călărași la data de 09.11.2012 și înregistrată sub nr. _ , petenta S.C. A. M. S.R.L, cu sediul în Călărași, ., Județul Călărași, a solicitat, în contradictoriu cu intimata G. F. Călărași – Secția Călărași, cu sediul în Călărași, ., nr.2, . Călărași, ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit de G. F. Călărași – Secția Călărași la data de 08.11.2012, anularea măsurii complementare a confiscării sumei de 209 lei și a suspendării activității societății pe o perioada de 3 luni de zile.
În motivarea plângerii, petenta arată că, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._/08.11.2012 dresat de G. F. Călărași – Secția Călărași la data de 08.11.2012 a fost sancționată contravențional deoarece nu a emis bon fiscal pentru fiecare produs comercializat.
Arată petenta că, în privința contravenției care s-a reținut în sarcina sa, nu este vinovată, întrucât a emis întotdeauna bon fiscal pentru fiecare produs comercializat și aceste bonuri fiscale conțineau toate elementele prevăzute de lege, astfel încât, susținerea agentului constatator este nereală și reținerea contravenției nu este fondată.
În privința sumei de 209 lei, găsite cu ocazia controlului, învederează că, aceasta se compunea din suma de 52 lei c/val. unei butelii vândute în ziua respectivă, dintre cele pentru care există contract încheiat de către persoana fizică - S. S., suma de 34 lei reprezentând c/val. unei facturi achitată pentru Romtelecom, iar diferența era suma lăsată în casierie, din ziua precedentă, pentru a putea da restul.
Totodată arată că, fața de împrejurările concrete ale situației de fapt reținute și fața de activitatea redusă a societății, față de faptul că nu a mai fost sancționată până în prezent, solicită anularea sancțiunii complementare a suspendării activității societății pe o perioada de 3 luni, întrucât în această perioadă, dacă nu ar funcționa ar trebui să introducă societatea în faliment.
În drept: O.G.2/2001.
În susținerea plângerii petenta a propus proba cu înscrisuri și martori.
Au fost depuse la dosar procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ întocmit de G. F. Călărași –Secția Călărași la data de 08.11.2012, contractul de comision - anexa 3 și bonuri fiscale aflate la filele 6- 8 din dosar.
Prin întâmpinarea depusă la dosar la data de 29.11.2012 intimata a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca netemeinică și nelegală, pe considerentul că, urmare a verificărilor efectuate de comisarii Gărzii Financiare – Secția Călărași, în data de 08.11.2012 la magazinul mixt care aparține petentei, și care este dotat cu aparat de marcat electronic fiscal, unde desfășoară comerț cu amânuntul către populație, s-a constatat că, aceasta nu înregistra în casa de marcat toate veniturile încasate, stabilindu-se un plus de casă de 209 lei, sumă ce provenea din vânzările efectuate în ziua de 08.11.2012 până la momentul controlului.
Verificându-se raportul zilnic emis de AMEF din dotare, a rezultat faptul că, acesta avea înscrisă suma de 2 lei, iar total numerar existent în sertarul aparatului de marcat electronic fiscal, era de 211 lei, sumă ce provenea din vânzările efectuate în ziua de 08.11.2012. Pentru suma de 209 lei nu au fost emise bonuri fiscale pentru produsele comercializate. Comisarii Gărzii Financiare au încadrat fapta ca fiind contravenție, prevăzută în art. 10 lit. b din O.U.G. 28/1999 R, sancționând petenta cu avertisment. Totodată în baza dispozițiilor art.11 alin.3 din O.U.G. 28/1999 s-a dispus confiscarea sumei de 209 lei și virarea acesteia la bugetul de stat, sumă nejustificată rezultată din vânzarea mărfurilor fără a se emite bonuri fiscale, iar potrivit art.14 alin.2 din aceeași ordonanța s-a dispus și suspendarea activității pe o perioada de 3 luni.
Intimata precizează că susținerea petentei cum că, suma de 209 lei se compunea din suma de 52 lei c/val. unei butelii vândute în ziua respectivă, dintre cele pentru care există contract încheiat de către persoana fizică - S. S., suma de 34 lei reprezentând c/val. unei facturi achitată pentru Romtelecom, iar diferența era suma lăsată în casierie, din ziua precedentă pentru a putea da restul, nu este întemeiată, întrucât în primul rând pentru suma de 34 lei care reprezintă c/val. achitării unei facturi către Romtelecom, a fost emisă o chitanță de către alt aparat, special și nu aparatul de marcat electronic fiscal, iar în al doilea rând pentru suma de 123 lei, petenta trebuia să emită dispoziție de plată pentru a ridica aceasta sumă din casieria unității și a o folosi pentru a da restul clienților, operațiune care nu a fost îndeplinită. De asemenea pentru suma 52 lei c/val. unei butelii vândute trebuia să emită bon fiscal.
Potrivit art.1 din O.U.G.28/1999 R, operatorii economicii sunt obligați să se doteze cu aparate de marcat electronice fiscale și sunt obligații să emită și bonuri fiscale pentru toate produsele vândute pe care trebuie să le predea clienților.
În drept, art. 115-118 C.proc.civilă, O.UG.28/1999 R,O.G 2/2001.
În susținerea întâmpinării au fost propuse probele cu înscrisuri, acestea fiind atașate la dosarul cauzei la fila 16 din dosar.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conf. art. 242 alin.1 pct.2 C.proc.civilă.
Din depoziția martorei propusă a fi audiată de către petentă a rezultat că, în ziua în care s-a efectuat controlul de către G. F., petenta a vândut o butelie în sumă de 55 lei, pentru care nu a dat bon fiscal. Martora mai arată că, în general petenta eliberează bon fiscal, dar că, de pe o zi pe alta rămân în casa de marcat bani, în general suma de 100 lei ca și mărunțiș. Totodată a precizat că știe că pentru fiecare produs vândut petenta trebuie să elibereze bon fiscal.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că, prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ întocmit de G. F. Călărași – Secția Călărași la data de 08.11.2012 de agent constatator din cadrul intimatei, petenta a fost sancționată cu sancțiunea avertisment în baza art. 10 lit. b din O.U.G. 28/1999 R., și cu măsura complementară a suspendării activității petentei pe o perioada de 3 luni, deoarece ca urmare a verificărilor efectuate de comisarii Gărzii Financiare – Secția Călărași, în data de 08.11.2012 la magazinul mixt care aparține petentei, și care este dotat cu aparat de marcat electronic fiscal, unde aceasta desfășoară comerț cu amânuntul către populație, s-a constatat că nu înregistra în casa de marcat toate veniturile încasate, stabilindu-se un plus de casă de 209 lei, sumă ce provenea din vânzările efectuate în ziua de 08.11.2012 până la momentul controlului.
Procesul-verbal este semnat de contravenientă, fără a avea de formulat obiecțiuni, însușindu-și conținutul său.
Verificând, prioritar, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cauze de nulitate absolută, ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că petenta a negat săvârșirea faptei contravenționale, dar a semnat actul de contravenție fără a avea obiecțiuni de formulat.
Instanța constată că procesul-verbal de contravenție este un mijloc de probă care conține constatările personale ale agentului constatator, care nu face dovada vinovăției petentului, ci doar a situației de fapt ce a dus la încheierea sa, în mod analog unui proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante. Agentul constatator a reținut faptul că, petenta a fost sancționată contravențional, în temeiul art. 10 lit. b din OUG 28/1999 R., cu sancțiunea avertisment și cu măsura complementară a suspendării activității petentei pe o perioada de 3 luni potrivit dispozițiilor art.14 alin.2 din același act normativ.
Instanța reține că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 - art. 36 din O.G. nr. 2/2001), în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. vs. România – Hotărârea din 04.10.2007).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că prezentul proces-verbal conține constatări personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că fapta constatată personal de agentul constatator, este suficientă pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Prin urmare, simpla negare a petentei, în sensul că susținerea agentului constatator este nereală și reținerea contravenției este nefondată nu înlătură prezumția de adevăr de care se bucură în continuare procesul verbal.
Instanța reține că, verificându-se raportul zilnic emis de AMEF din dotare a rezultat faptul că, petenta avea înscrisă suma de 2 lei, iar total numerar existent în sertarul aparatului de marcat electronic fiscal, era de 211 lei, sumă ce provenea din vânzările efectuate în ziua de 08.11.2012. Pentru suma de 209 lei nu au fost emise bonuri fiscale pentru produsele comercializate. Comisarii Gărzii Financiare au încadrat fapta ca fiind contravenție, prevăzută în art. 10 lit. b din O.U.G. 28/1999 R, sancționând petenta cu avertisment. Totodată în baza dispozițiilor art.11 alin.3 din O.U.G. 28/1999 s-a dispus confiscarea sumei de 209 lei și virarea acesteia la bugetul de stat, sumă nejustificată rezultată din vânzarea mărfurilor fără a se emite bonuri fiscale, iar potrivit art.14 alin.2 din aceeași ordonanța s-a dispus și suspendarea activității pe o perioada de 3 luni.
Reține și faptul că, susținerea petentei cum că, suma de 209 lei se compunea din suma de 52 lei c/val. unei butelii vândute în ziua respectivă, (dintre cele pentru care există contract încheiat de către persoana fizică - S. S.), suma de 34 lei ce reprezintă c/val. unei facturi achitată pentru Romtelecom, iar diferența era suma lăsată în casierie, din ziua precedentă pentru a putea da restul, nu este întemeiată întrucât, în primul rând pentru suma de 34 lei care reprezintă c/val. achitării unei facturi către Romtelecom, a fost emisă o chitanță de către un alt aparat, special și nu aparatul de marcat electronic fiscal, iar în al doilea rând pentru suma de 123 lei, petenta trebuia să emită dispoziție de plată pentru a ridica aceasta sumă din casieria unității și a o folosi pentru a da restul clienților, operațiune care nu a fost îndeplinită. De asemenea pentru suma 52 lei c/val. unei butelii vândute trebuia să emită bon fiscal.
Potrivit art.1 din O.U.G.28/1999 R, operatorii economicii sunt obligați să se doteze cu aparate de marcat electronice fiscale și sunt obligați în același timp să emită și bonuri fiscale pentru toate produsele vândute, pe care trebuie să le predea clienților.
Cu privire la anularea sancțiunii complementare a confiscării sumei de 209 lei și anularea măsurii complementare a suspendării activității, solicitată de către petentă, instanța examinând împrejurările săvârșirii contravenției, nu poate anula aceste măsuri, deoarece fapta săvârșită de petentă, chiar dacă susține că este prima dată când se întâmplă un astfel de lucru, prezintă un pericol social deosebit, marcat și de sancțiunile aspre prevăzute de lege, pe de o parte, iar pe de altă parte, petenta a știut ce face în momentul în care nu a dat bon fiscal, aspect care rezultă chiar și din declarația martorei propusă de către petentă. Aspectele învederate de petentă nu au convins instanța că poate fi anulată măsura suspendării activității societății petente, mai ales că aceasta a semnat procesul verbal fără obiecțiuni. Nu este de neglijat nici faptul că la nivel național s-au luat măsuri ferme prin acțiuni repetate din partea poliției și gărzii financiare pentru stoparea evaziunii fiscale, care ia amploare pe zi ce trece.
Față de situația de fapt și de drept expusă instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic întocmit, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează a respinge plângerea contravențională formulată de petent în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta A. M. SRL, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/08.11.2012, întocmit de agent constatator din cadrul intimatei G. F. CĂLĂRAȘI, la data de 08.11.2012, ca neîntemeiată.
Definitivă. Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Dată și citită în ședință publică de la 15.01.2013.
P., GREFIER,
Jud. S. M. L. V.
Red.S.M.
Tehnored.L.V.
Ex.5/17.01.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1461/2013.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3450/2013. Judecătoria... → |
|---|
