Pretenţii. Sentința nr. 3671/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI

Judecătoria CĂLĂRAŞI - Sentințe și decizii civile / 2013

Sentința nr. 3671/2013 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 20-12-2013 în dosarul nr. 4907/202/2012*

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3671/2013

Ședința publică de la 20 Decembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE I. A.

Grefier I. B.

Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulată de către reclamanta S.C. INDEPENDENȚA S. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta S.C. A. R. ASIROM S.A., având ca obiect pretenții.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 13.12.2013 fiind consemnate în încheierea respectivului termen de judecată, ce face parte integrantă din prezenta sentință, instanța amânând pronunțarea la 20.12.2013 având nevoie de timp pentru a delibera.

INSTANȚA

Asupra prezentei cauze civile:

Prin cererea introdusă pe rolul Judecătoriei Călărași la data de 20.08.2012 și înregistrată sub nr._ reclamanta S.C. INDEPENDENȚA S. S.R.L. cu sediul social în .. Călărași a solicitat ca în contradictoriu cu pârâta S.C. A. R. ASIROM SA, cu sediul în București, .. 31-33, Sector 2, să se pronunțe o hotărâre judecătorească prin care aceasta din urmă să fie obligată la plata despăgubirilor în valoare de 142.459,79 lei, reprezentând 73.263,6 lei diferență de despăgubire aferentă dosarului de daună nr. 701/J/B00/_/2011 datorată conform poliței de asigurare . nr._ pentru cultura de grâu calamitată de pe suprafața de 112,49 ha și suma de 69.196,19 lei reprezentând diferența de despăgubire aferentă dosarului de daună nr.701/J/B00/_/2011 datorată conform poliței de asigurare . nr._ pentru cultura de grâu calamitată de pe suprafața de 117,36 ha.

În motivarea acțiunii reclamanta arată că între aceasta și societatea S.C. A. R. – ASIROM SA s-a încheiat la data de 17.11.2010 contractul de asigurare ..A. nr._ prin care s-a asigurat producția de grâu a anului agricol 2010-2011 de pe suprafața de 401,27 ha, cultură situată în .. Călărași.

Prin acest contract s-a asigurat o producție de 5000 Kg/ha, suma asigurată pentru fiecare ha de grâu fiind 2200 lei și s-a prevăzut o franșiză deductibilă de 10 % din valoarea asigurată.

Cu adresa nr. 256/30.06.2011 societatea reclamantă a adus la cunoștința asigurătorului că în data de 26.06.2011 pe raza localității A. O. s-a produs fenomenul de ploaie torențială – efecte directe, însoțită de vânt foarte puternic cu aspect de vijelie care a afectat cultura de grâu din blocurile fizice 99 -57,10 ha și 79 -55,39 ha pe o suprafața de 112,49 ha.

În baza contractului de asigurare producție grâu încheiat cu asigurătorul, societatea sa este îndreptățită să primească despăgubiri în valoare 99.931,06 lei calculate conform art.13.2.3, lit. a și c.

Prin borderoul nr._/13.10.2011 i s-a comunicat că pentru dosarul de daună 701/J/B00/_/2011 s-a propus plata cu suma de 26.668 lei, sumă ce a fost încasată, dar rezultă că pentru acest dosar de daună societatea sa mai are de încasat suma de 73.263,6 lei.

Prin adresa nr.267/08.07.2011 a înștiințat asiguratorul că în data de 06.07.2011 pe raza comunei A. O. s-a produs fenomenul de ploaie torențială – efecte directe, însoțită de vânt foarte puternic cu aspect de vijelie care a afectat cultura de grâu din blocul fizic 59, în suprafața de 117,36 ha.

În baza contractului de asigurare menționat pentru această suprafață calamitată societatea sa este îndreptățită să primească despăgubiri în valoare de 97.080,19 lei din care prin borderoul nr._/13.10.2011 s-a propus la plată suma de 27.884 lei, care a fost și încasată.

Prin procesele verbale finale de constatare a daunelor din data de 20.07.2011 încheiat între părți, s-a stabilit ca în urma verificării ., aceasta are culturile amplasate în . sole diferite delimitate fapt pentru care s-a luat în calcul la stabilirea franșizei suprafața calamitată din cauza ploii torențiale însoțită de furtună, numai solele calamitate și nu întreaga suprafață cultivată cu grâu.

În data de 19.07.2012 pârâta a fost convocată și la conciliere directă însă aceasta nu s-a prezentat la conciliere, în vederea rezolvării pe cale amiabilă a acestui litigiu și nici nu și-a prezentat punctul de vedere în scris.

În termen legal pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamantei ca nefondată și netemeinică.

În motivarea întâmpinării se arată că, modul de calcul prezentat de reclamantă este în neconcordanță cu prevederile contractuale invocate de către aceasta, cu mențiunea că s-au făcut plățile în conformitate cu contractul de asigurare facultativă . nr._, în acest caz părțile însușindu-și condițiile de asigurare.

Soluționând cauza prin sentința civilă nr.4206/2012, Judecătoria Călărași a respins excepția necompetenței materiale a Judecătoriei Călărași, invocată din oficiu de către instanță.

A admis acțiunea reclamantei S.C. INDEPENDENȚA S. S.R.L., cu sediul social în .. Călărași, formulată în contradictoriu cu pârâta S.C.A. R. ASIROM S.A., cu sediul în București, .. 31-33, Sector 2.

A obligat pârâta la plata către reclamantă a sumei de 142.459,79 lei, din care 73.263,6 lei reprezentând c/val poliță asigurare pentru cultura de grâu calamitată, de pe suprafața de 112,49 ha și 69.196,19 lei reprezentând c/val poliță asigurare pentru cultura de grâu calamitată, de pe suprafața de 117,36 ha.

A obligat pârâta, la plata către reclamantă a sumei de 4465 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța astfel, instanța a apreciat că în speță calculul reclamantei privind cuantumul despăgubirii este corect, pentru următoarele motive:

La momentul încheierii contractului de asigurare nici asiguratul și nici asiguratorul nu aveau posibilitatea de a prevede dacă evenimentul asigurat se va produce și de asemenea nu puteau cunoaște întinderea pagubei. Astfel, în contractul de asigurare, fiind un contract aleatoriu, s-au inserat clauze generale, acoperitoare pentru producerea riscului pentru întreaga suprafață, dar și o clauză specială cu privire la despăgubirile pentru pagube parțiale.

De asemenea, la art. VII s-a prevăzut plata unei franșize de către asigurat, în cauză atât reclamanta cât și pârâta înțelegând să facă aplicarea pct. 7.2 din contract.

În momentul producerii evenimentului asigurat, suprafața calamitată a fost de 112,49 ha și respectiv 117,36 ha.

Riscul s-a produs pe o suprafață, determinată, fiind posibilă identificarea solelor afectate, care au fost individualizate din suprafața totală asigurată, în acest sens încheindu-se între reprezentanții celor două părți la data de 20.07.2011, procese verbale în care s-a consemnat că reclamanta are culturile amplasate în sole delimitate, „ fapt pentru care la stabilirea franșizei pentru suprafața calamitată …s-au luat în calcul solele respective și nu întreaga suprafață cultivată”.

Prevederile contractuale din dosarul de daune, în aplicarea art. 969 c. civil invocate și de pârâtă, trebuie avute în vedere în ansamblul lor, coroborate tot în ansamblu și nu trunchiat, în dauna vreuneia din părți.

Astfel, este nejustificată apărarea pârâtei conform căreia odată ce reclamanta a semnat contratul și-a însușit condițiile de asigurate, însușite de ambele părți, despăgubirile fiind plătite în totalitate, întrucât conform contractului despăgubirile nu au fost plătite în integralitate.

Instanța a apreciat că atât timp cât s-a putut determina în mod clar suprafața afectată, în mod corect reclamanta a solicitat despăgubirile prin raportare la acesta, iar asiguratorul datorează suma totală de 142.459,79 lei, din care 73.263,6 lei reprezentând c/val poliță asigurare pentru cultura de grâu calamitată, de pe suprafața de 112,49 ha și 69.196,19 lei reprezentând c/val poliță asigurare pentru cultura de grâu calamitată, de pe suprafața de 117,36 ha.

În ședința publică din 27.11.2012 instanța a invocat din oficiu excepția de necompetență materială a Judecătoriei Călărași, pe care a respins-o pe considerentul că, contractul de asigurare este un contract de natură civilă fiind prevăzut de art.2199 și urm.din C.civ., iar potrivit art.70 din Lg.136/1995 se prevede expres că „ pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă titlul XIII cartea I intitulat Despre contractul de asigurare” din codul comercial iar potrivit art.1 pct.1 din C.pr.civ. „ judecătoriile judecă în primă instanță toate procesele și cererile în afară de cele date prin lege în competența altor instanțe. Totodată art.2 din C.pr.civ. prevede că tribunalul judecă în primă instanță procesele și cererile în materie civilă al căror obiect au o valoare de peste 5 miliarde lei.

Împotriva acestei sentințe, a declarat recurs. pârâta . SA – București solicitând admiterea recursului și casarea sentinței.

În motivarea recursului formulat recurenta a arătat că:

S-a învederat instanței de fond că modul de calcul prezentat de intimata-reclamantă este în neconcordanță cu prevederile contractuale invocate de către aceasta, însă cu toate acestea modul de calcul care a stat la baza pronunțării sentinței nu are în vedere condițiile de asigurare care sunt parte integrantă din polița de asigurare CA nr._, poliță însușită prin semnarea de ambele părți.

Așa cum s-a consemnat și prin repetatele adrese transmise intimatei reclamante, prin instrumentarea dosarelor de daună s-a ajuns la concluzia că despăgubirile calculate și acordate reclamantei trebuie raportate la întreaga suprafață și nu numai la solele calamitate, iar pentru ca susținerile sale să fie dovedite instanța de fond ar fi trebuit să dispună în mod expres efectuarea unei expertize de specialitate care să ateste conform prevederilor contractuale modul de calcul al sumei ce s-ar fi cuvenit drept despăgubire reclamantei.

Instanța de fond a apreciat în mod unilateral înscrisurile depuse, mărginindu-se în a-și însuși punctul de vedere al reclamantei. Necesitatea efectuării unei expertize rezida și din faptul că anumite cunoștințe de specialitate exced experiența unui jurist fie el apărătorul uneia din parți sau chiar instanța abilitata în judecarea pricinii.

Față motivele invocate recurenta a solicitat admiterea recursului și casarea sentinței cu trimitere la prima instanța în vederea administrării în cauză a unei expertize tehnice de specialitate care să ateste valoarea care reprezintă despăgubirea având în vedere condițiile contractuale dar și momentul producerii efective a riscului asigurat.

În drept s-au indicat dispozițiile art. 969 cod civil 1864, art. 7.1 din condițiile de asigurare coroborate cu art. 304¹, 304, art. 304 pct. 8 și 9, art. 312 alin 3 C..

Intimata . a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, cu menținerea sentinței nr. 4206/27.11.2012 a Judecătoriei Călărași ca temeinică și legală.

În motivarea întâmpinării formulată, intimată a arătat că instanța de fond în mod temeinic și legal a reținut că în speța dedusă judecății sunt aplicabile dispozițiile art. 13.2.3 lit. A pct. c, fiind vorba de o paguba parțiala care s-a produs la suprafața de 112,49 ha și la cea de 117, 36 ha (ce au putut fi clar delimitate) si nu la întreaga suprafața asigurată.

Arată că este nejustificată susținerea recurentei conform căreia la calculul despăgubirilor trebuie avute în vedere întreaga suprafață asigurată atât timp cât:

- prin contractul de asigurare s-a asigurat o producție de grâu de 5000kg./ha și nu o producție totala pentru o suprafața de 401,27 ha, suma asigurata fiind de 2.200 lei pentru fiecare hectar;

- suprafața calamitata a putut fi individualizata și s-a putut stabili un procent de calamitate pentru solele afectate;

- contractul de asigurare prevede la art. 13.2.3lit. A)c) modul de calcul al despăgubirii în caz de daună parțială;

- procesul-verbal din data de 20.07.2011 prevede modul de calcul al franșizei deductibile, prin raportare la suprafața calamitata și nu la suprafața asigurată.

A precizat intimata că nu se impune în cauză efectuarea unei expertize tehnice de specialitate pentru că litigiul este generat de modul de interpretate și aplicare a clauzelor contractuale, care trebuie făcut conform art. 969 c. civil și că și în alte dosare s-au pronunțat soluții asemănătoare.

S-a depus la dosar sentințele civile nr. 3768/2012 și 4061/2012 pronunțate de Judecătoria Călărași.

La termenul din 20.02.2013, tribunalul a apreciat ca fiind util pentru soluționarea cauzei depunerea la dosar de către recurentă a unui exemplar de pe contractul de asigurare ., nr._ și condițiile generale și să arate modul cum au fost calculate despăgubirile acordate reclamantei cu precizarea suprafețelor luate în considerare, producția agricolă, gradul de distrugere al producției, modul de calcul al franșizei; de asemenea, să comunice cu ce anume nu este de acord din modul de calcul al reclamantei arătat în cererea de chemare în judecată.

Recurenta a depus la termenul din 13.03.2013: contractul de asigurare ., nr._, condițiile generale de asigurare, modul de calcul a despăgubirii, producția agricolă, gradul de distrugere al producției și modul de calcul al franșizei.

Tribunalul a dispus comunicarea modului de calcul depus de recurentă intimatei, cu mențiunea pentru aceasta să depună la rândul său un mod de calcul al despăgubirilor solicitate prin raportare și evidențiere a diferențelor față de modul de calcul depus de recurentă, însă acesta nu a mai depus un astfel de mod de calcul.

Tribunalul a analizat probele administrate în cauză, sentința recurată prin prisma criticilor formulate, a dispozițiilor legale incidente precum și sub toate aspectele conform art. 304 C., a apreciat recursul fondat, întrucât:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta S.C. Independența S. SRL a solicitat obligarea recurentei la plata sumei de 73.263,6 lei cu titlu de diferență de despăgubire pentru cultura de grâu calamitată de pe suprafața de 112,49 ha asigurată în baza poliței de asigurare ..A. nr._ dar și a sumei de 69.196,19 lei reprezentând diferența de despăgubire pentru cultura de grâu calamitată de pe suprafața de 117,36 ha datorată conform poliței nr.701/J/B00/_/2011.

A arătat în cererea de chemare în judecată că reclamanta că este îndreptățită să primească despăgubiri în valoare 99.931,6 lei calculate conform art. 13.2.3 lit. A)c) după cum urmează:

- suprafața calamitata (112,49 ha) x suma asigurata pe hectar (2.200 lei) x gradul de distrugere (50,38%) - franșiza deductibila din contract (24.747,8 lei) dau dreptul să solicite despăgubiri de 99.931,6 lei.

Gradul de distrugere este de 50,38%(100% - 49,615%) si a fost calculat astfel:

Producție asigurata 5000 kg./ha……..100

Producție realizată 2480,75 kg./ha……. x

X= 2480,75x100/5000=49,615% producție realizată

Franșiza deductibila a fost calculata conform Cap.VII, art.7.2 din contract astfel:

10%x2.200x112,49ha=24.747,8

unde: 10%-procent stabilit prin contract

2.200-suma asigurată/ha prin contract

112,49-suprafata calamitată.

A mai arătat reclamanta că în baza contractului de asigurare susmenționat pentru suprafața de 117,36 ha este îndreptățit la despăgubiri în valoare de 97.080,19 lei sumă ce a fost calculată astfel:

- suprafața calamitata (117,36 ha) x suma asigurata pe hectar (2.200 lei) x gradul de distrugere (47,6%) - franșiza deductibila din contract (25.819,2 lei) dau dreptul să solicite despăgubiri de 97.080,19 lei din care se scade suma de 27.884 lei.

În urma acestei operații matematice rezultă că reclamanta mai are de încasat suma de 69.196,19 lei.

Gradul de distrugere a fost calculat și în acest caz conform formulei de mai sus, respectiv 47,60%(100% - 52,396%) si a fost calculat astfel:

Producție asigurata 5000 kg./ha……..100

Producție realizată 2619,80 kg./ha……. x

X= 2619,80 x 100/5000 = 52,396% producție realizată

Franșiza deductibila este de 25.819,2 lei calculată conform formulei:

10% x 2.200 x 117,36 ha calamitate.

Recurenta însă a depus în dosar un alt mod de calcul al despăgubirilor în baza contractului . nr._ după cum urmează:

Astfel, suprafața asigurată în baza contractului nr.CA, nr._ este de 401,27ha; - suma asigurată 2200/ha; - producția asigurată 5000kg/ha; -cultura de grâu; - franșiză contractuală 10%.

1 Producție obținută_ kg, respectiv o producție medie de 3957 kg/ha, rezultând un grad de distrugere de 20,8%.

2 Calcul:

-suprafața calamitată 112,49 ha(dosar de daună 701/J/B00/_/2011)+117,36 ha(dosar de daună 701/J/B00/_/2011)

a) dosar de daună 701/J/B00/_/2011

112,49 ha x 20,8% x 2200 - 10%=26.668 lei/ha

b) dosar de daună 701/J/B00/_/2011

117,36 ha x 20,8% x 2200 - 10%=27.884 lei/ha

3 Calcul franșiza:

- procent convenit în contract = 10% din suma asigurata/cultura/sola

a) 112,49 ha x 2200 x 10%=25.819 lei

b) 117,36 ha x 2200 x 10%=24.748 lei

4 a) Conform art.13.2.1 din condiția de asigurare facultativă a culturilor agricole, a culturilor de legume, a rodului viilor, a rodului pomilor fructiferi și hameiului „se acordă despăgubiri numai pentru pagube suferite prin pierderi cantitative, cu excepția culturilor de tutun la care se acoperă și pagubele suferite prin pierderi calitative de pe urma grindinei. De exemplu, la păioase se acordă despăgubiri pentru pierderile de boabe”.

b Din documentația depusa de către reclamant la data încheierii contractului (cererea de asigurare, schița solelor) nu exista o delimitare a solelor, respectiv a blocurilor fizice.

Analizând modul de calcul prezentat de reclamantă în cererea de chemare în judecată și modul de calcul depus de recurentă, instanța a constatat că între acestea există diferențe semnificative. Astfel, în timp ce reclamanta și-a raportat calculul la suprafețele calamitate de 112,49 ha și respectiv 117,36 ha și producțiile obținute de pe aceste suprafețe, recurenta a avut în vedere producția totală obținută de pe întreaga suprafață asigurată de 401,27ha. Ca urmare a acestei diferențe de abordare a modului de calcul al despăgubirilor gradul de distrugere obținut de reclamantă este de 50,38% și respectiv 47,60 în timp ce recurenta susține că acesta este de 20,8% din care se scade franșiza de 10%.

Față de aceste diferențe referitoare la modalitatea de calcul a despăgubirilor, tribunalul a apreciat ca întemeiată critica recurentei referitoare la efectuarea unei expertize tehnice de specialitate pentru stabilirea conform contractului a despăgubirilor și franșizei, care a fost solicitată și la instanța de fond, prin întâmpinarea formulată de recurentă, probă cu privire la care instanța de fond nu s-a pronunțat.

A apreciat că potrivit art. 129 alin. 5 C., instanța de fond avea obligația de a stărui prin toate mijloacele pentru aflarea adevărului, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, iar efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea asigurărilor de bunuri este nu numai utilă dar și concludentă soluționării cauzei, părerea unui specialist fiind în măsură să ofere argumente lămuritoare instanței, în condițiile în care argumentele oferite de părți diferă substanțial.

De altfel, chiar părțile au prevăzut în contractul de asigurare încheiat posibilitatea de a se adresa unui expert autorizat din afara societăți de asigurare, în situația în care asiguratul nu este de acord cu modul de evaluare a daunei (art. 13.1.2 din condiții generale), text care devine aplicabil și în prezenta situație, fiind un argument în sprijinul necesității efectuării unei expertize de specialitate. Această expertiză trebuie să aibă în vedere atât susținerile reclamantei, modul său de calcul prezentat în acțiune, dat și susținerile pârâtei, prezentat în modul de calcul depus la dosar în recurs, prevederile contractuale dar și uzanțele din domeniul asigurărilor de bunuri, în cauză de produse agricole, mai exact modul de calcul al despăgubirilor în astfel de situații de către alți asigurători, dar și orice altă solicitare a părților. Numai un expert este în măsură să ofere lămuriri cu privire nu numai cu privire la metodologia calculării despăgubirilor dar și în legătură cu modul de calcul a franșizei și al naturii acesteia.

Prezentul litigiu nu se poate soluționa doar pe baza interpretării dispozițiilor contractuale cum susține reclamanta atât timp cât există experți în acest domeniu, care au competența de a evalua dauna și stabili despăgubirea și chiar de a analiza opiniile părților așa cum se prevede în contractul de asigurare încheiat(art.13.1.2).

Față de aceste considerente, s-a admis recursul formulat de recurenta-pârâta .” SA București, s-a casat în tot sentința civilă nr.4206/2012 a Judecătoriei Călărași și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.

A stabilit și că în timpul rejudecării se va proceda la administrarea probei cu expertiză de specialitate în domeniu asigurărilor având ca obiective: stabilirea despăgubirilor (inclusiv a franșizei) în baza contractului de asigurare de produse agricole . nr._, ținându-se cont de prevederile contractuale, dispozițiile legale, susținerile reclamantei, susținerile pârâtei dar și uzanțele, dacă acestea există din materia asigurărilor. S-a precizat că nu este exclusă posibilitatea ca la momentul desemnării expertului părțile să formuleze obiective proprii pentru expertiză, care evident urmează a fi puse în discuție și analizate de instanță.

S-a menționat că se impune ca această expertiză să fie efectuată de un expert care să aibă ca specializare asigurări de bunuri/societăți de asigurare, iar în situația în care astfel de experți nu figurează pe lista Biroului Local de Expertize Călărași să se apeleze la experții care figurează pe listele birourilor din județele limitrofe (C., București) sau orice expert de pe lista întocmită la nivelul Ministerului Justiției agreat de părți.

Rejudecând cauza după casare, instanța, la termenul din data de 20.09.2013, în considerarea îndrumărilor instanței de control judiciar, instanța a dispus administrarea probei cu expertiză de specialitate în domeniul asigurărilor, prin care să se stabilească despăgubirile (inclusiv franșiza) în baza contractului de asigurare de produse agricole . nr._, ținându-se cont de prevederile contractuale, de dispozițiile legale, de susținerile reclamantei, de susținerile pârâtei, dar și de uzanțe, dacă acestea există în materia asigurărilor.

S-a luat act de faptul că în cauză părțile nu au stabilit obiective proprii pentru expertiză și nici nu au solicitat numirea unor experți parte.

În conformitate cu dispozițiile art. 202 alin. 1 C. proc. civ., prin tragere la sorți, a fost desemnat E. Ș. pentru efectuarea expertizei dispuse.

Analizând actele și lucrările dosarului, raportat la ansamblul probatoriului administrat în cauză și la susținerile părților, instanța reține următoarele:

Prin adresa nr. 256/30.06.2011 reclamanta a comunicat pârâtei producerea evenimentului asigurat pe suprafața de 112,49 ha la cultura de grâu asigurată prin contractul . nr._.

Prin adresa nr. 267/8.07.2011 reclamanta a comunicat pârâtei producerea evenimentului asigurat pe suprafața de 117,36 ha la cultura de grâu asigurată prin contractul . nr._.

În data de 20.07.2011 s-a încheiat între reprezentantul pârâtei (consilierul de daune) și reclamantă procesele verbale de constatare a daunelor, aflate la filele 8 și 9 din dosar.

În aceste procese verbale se reține că reclamanta are culturile amplasate în . Călărași în sole (blocuri fizice) diferite (delimitate), fapt pentru care la stabilirea franșizei pentru suprafața calamitată s-au luat în calcul solele calamitate și nu întreaga suprafață cultivată cu grâu.

S-a constatat că pentru suprafața calamitată în data de 26.06.2011 s-a realizat o producție medie de 2416,67 kg /ha.

S-a constatat că pentru suprafața calamitată în data de 6.07.2011 s-a realizat o producție medie de 2586,67 kg /ha.

Este evident că solele calamitate au fost delimitate, că franșiza a fost calculată avându-se în vedere aceste suprafețe, și pârâta nu a precizat de ce la calculul franșizei a avut în vedere doar suprafață calamitată, iar la stabilirea despăgubirii întreaga suprafață.

În speță asiguratorul nu a fost de acord cu calculul sumei asigurate prezentat de reclamantă.

În susținerea calculului ce justifică solicitarea sumelor suplimentare cu titlu de despăgubiri, reclamanta s-a raportat la prevederile art. 13.2.3 lit. A pct. c, arătând că este vorba de o despăgubire pentru pagube parțiale.

Instanța apreciază că în speță calculul reclamantei privind cuantumul despăgubirii este corect, pentru următoarele motive:

De asemenea, la art. VII s-a prevăzut plata unei franșize de către asigurat, în cauză atât reclamanta cât și pârâta înțelegând să facă aplicarea pct. 7.2 din contract.

Riscul s-a produs pe o suprafață, determinată, fiind posibilă identificarea solelor afectate, care au fost individualizate din suprafața totală asigurată, în acest sens încheindu-se între reprezentanții celor două părți (T. E. – consilier specialitate daune pt. ASIROM V. S.A. și d-na M. I. reprezentantul . procese verbale (filele 8-9) în care s-a consemnat că reclamanta are culturile calamitate amplasate în sole delimitate.

În mod nejustificat, pârâta invocă faptul că nu poate fi luată în considerare acest calcul deoarece nu are relevanță că solele calamitate sunt identificate distinct din întreaga suprafață asigurată,acestea trebuind a fi raportate la întreaga suprafață asigurată.

Atât timp cât consilierul de daune a fost împuternicit să constate situația de fapt, instanța apreciază că deși acesta nu stabilește direct despăgubirile datorate, constatările făcute în prezența reprezentantului asiguratului sunt criterii ce trebuie avute în vedere la stabilirea acestora.

Prevederile contractuale din dosarul de daune, în aplicarea art. 969 C. civil – art. 1270 N.C.civil care completează prevederile contractuale speciale, trebuie avute în vedere în ansamblul lor, coroborate tot în ansamblu și nu trunchiat, în daune vreuneia din părți.

Astfel, este nejustificată apărarea pârâtei conform căreia la calculul despăgubirilor trebuie avută în vedere întreaga suprafață asigurată atât timp cât suprafața calamitată a putut fi individualizată și s-a putut stabili un procent de calamitare pentru solele afectate, și chiar și raportat la faptul că în privința calculului franșizei s-a ținut cont chiar în calculul pârâtei numai de suprafața afectată, chiar dacă în contract nu există o prevedere expresă în acest sens.

Instanța apreciază că atât timp cât s-a putut determina în mod clar suprafața afectată, în mod corect reclamanta a solicitat despăgubirile prin raportare la acesta.

Rejudecând cauza după casare instanța, la termenul din data de 20.09.2013, în considerarea îndrumărilor instanței de control judiciar, instanța a dispus administrarea probei cu expertiză de specialitate în domeniul asigurărilor, prin care să se stabilească despăgubirile (inclusiv franșiza) în baza contractului de asigurare de produse agricole . nr._, ținându-se cont de prevederile contractuale, de dispozițiile legale, de susținerile reclamantei, de susținerile pârâtei, dar și de uzanțe, dacă acestea există în materia asigurărilor.

S-a luat act de faptul că în cauză părțile nu au stabilit obiective proprii pentru expertiză și nici nu au solicitat numirea unor experți parte.

În conformitate cu dispozițiile art. 202 alin. 1 C. proc. civ., prin tragere la sorți, a fost desemnat E. Ș. pentru efectuarea expertizei dispuse.

În cauză a fost efectuat raportul de expertiză tehnică, având ca obiective stabilirea despăgubirilor, inclusiv franșiza, în baza contractului de asigurare de produse agricole . nr._, ținându-se cont de prevederile contractuale, de dispozițiile legale, de susținerile reclamantei, de susținerile pârâtei, dar și de uzanțe, dacă acestea există în materia asigurărilor.

Raportul a fost atașat la filele 41-47 ale dosarului, iar concluziile sale au fost următoarele:

Total despăgubiri calculate:

pentru suprafața de 112,49 ha = 124.679,41 lei

pentru suprafața de 117,36 ha = 122.899,39 lei

TOTAL = 247. 578, 80 LEI

Total franșiza deductibila suportata de către unitatea asigurata:

pentru suprafața de 112,49 ha = 24.747,80 lei

pentru suprafața de 117,36 ha = 25.819,20 iei

TOTAL = 50.567,00 LEI

Total despăgubiri rămas de achitat de către unitatea asiguratoare:

pentru suprafața de 112,49 ha = 99.931,61 lei

pentru suprafața de 117,36 ha = 97.080,19 lei

TOTAL = 197.011,80 LEI

Total despăgubiri achitate de către unitatea asiguratoare:

- pentru suprafața de 112,49 ha = 26. 668 lei - pentru suprafața de 117,36 ha = 27.884 lei

TOTAL = 54,552 LEI

Total despăgubiri ramase de încasat de către unitatea asigurata:

pentru suprafața de 112,49 ha = 73.263,61 lei

pentru suprafața de 117,36 ha = 69.156,191ei

TOTAL = 142. 459,80 LEI

Instanța a omologat raportul de expertiză efectuat în cauză, reținând că

potrivit dispozițiilor art. 208 din vechiul cod de procedură civilă, dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la fața locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea părților prin carte poștală recomandată, cu dovada de primire, arătând zilele și orele când începe și continuă lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului.

În cauză, așa cum părțile au fost de acord, nu era necesară o cercetare la fața locului, dosarul având ca obiect o cultură din anul agricol 2010/2011, în prezent aceasta fiind demult recoltată.

În doctrină s-a reținut că din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 208 cod procedură civilă rezultă că această citare nu este necesară decât dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la fața locului.

Această poziție este reținută atât în doctrină (G. B., M. T.) cât și în practică ( Curtea de Apel București, secția comercială, decizia 1033/1999, Tribunalul Suprem, secția civilă, decizia 969/1974, Curtea Supremă de Justiție, secția comercială, decizia 708/2000).

Totuși, expertul a procedat după primirea adresei de numire ca expert tehnic agricol de către instanță la convocarea părților aflate in litigiu.

Convocarea a fost făcută prin telegramele cu . nr._, nr. facturii DIV00012061 pentru reclamanta . din . . nr. OMANEASCA - ASIROM S.A București, din data de 30.09. 2013.

A arătat că întrunirea era programata pentru data de 02.10. 2013 ora 10.30 la sediul . ..

La data si ora convocării nu s-a prezentat decât d-na I. M., administrator al ..

A precizat că după o așteptare de peste o ora, a constatat ca parata, . SA, nu s-a prezentat, drept pentru care a încheiat un proces- verbal cu reprezentantul reclamantei.

A menționat ca atat telegramele de convocare a pârtilor cat si procesul - verbal in original le-a depus din data de 03.10.2013 la arhiva judecătoriei Calarasi.

In ședința din 11. 10. 2013 s-a făcut revenire pentru convocarea din nou a părților aflate in litigiu in acest dosar.

In urma acestei reveniri, a convocat din nou prin telegramele din data de 18.10.2013 cu . nr._, nr. factura DIV00013113 pentru parata . SA (ANEXA 1 ) si . nr._, nr. factura DIV00013114 pentru reclamanta . (anexa 2 a raportului de expertiză).

A arătat că de această dată convocarea a fost programata pentru data de 23.10.2013, ora 10.30 la sediul . .. Dupa o așteptare de peste 30 de minute, nu s-a prezentat decât d-na I. M. - administrator al reclamantei, drept pentru care a întocmit un alt proces - verbal in care a aratat ca reprezentantul paratei nu s-a prezentat. ( anexa 3 a raportului de expertiză).

Referitor la încercarea expertului de a convoca părțile, instanța constată că potrivit dispozițiilor art. 208 din vechiul cod de procedură civilă, dacă pentru expertiză este nevoie de o lucrare la fața locului, ea nu poate fi făcută decât după citarea părților prin carte poștală recomandată, cu dovada de primire, arătând zilele și orele când începe și continuă lucrarea. Dovada de primire va fi alăturată lucrării expertului.

Referitor la obiecțiunile formulate de pârâtă, instanța le-a respins, în principal ca formulate ulterior termenului stabilit de dispozițiile art. 212 cod procedură civilă, expertiza fiind depusă la dosarul cauzei în data de 4.11.2013, termenul de judecată al dosarului fiind în data de 8.11.2013, fiind ridicată de către apărătorul pârâtului în data de 5.11.2013 (fila 76 din dosar), iar la termenul din data de 29.11.2013, pârâta a solicitat un termen pentru formularea acestor obiecțiuni, depuse la dosar abia pentru termenul din data de 13.12.2013.

Mai mult, obiecțiunile formulate de pârâtă sunt nefondate, pentru următoarele motive:

obiecțiunea nr. 1: expertul nu a constatat că printre cauze ar fi și grindina, ci pur și simplu a încadrat cauzele la codul 03, unde este menționată și grindina

obiecțiunea nr. 2: din adresa aflată la fila a dosarului, rezultă că precipitațiile au fost între 38-50 l/mp, nu de 25 și 40 l/mp cum susține pârâta, iar concluzia trasă de reclamant nu are nici o legătură cu această premisă, totodată, dacă nu întreaga suprafață a fost calamitată expertul nu avea de ce să se raporteze la întreaga suprafață. Mai mult, chiar în procesele-verbale aflate la filele 8 și 9 ale dosarului inițial se reține că reclamanta are

obiecțiunea nr. 3: expertul și-a exprimat opinia avizată în legătură cu situația din dosar, în mod inevitabil el urmând a adopta poziția uneia din părți, pe care o apreciază ca fiind corectă, atât instanța de control judiciar cât și reclamanta apreciind că numai un expert poate soluționa corect această cauză.

Referitor la cererea „de a se lua act de raportul de expertiză extrajudiciară din data de 28.11.2013 întocmit de expertul tehnic judiciar pe probleme de agricultură, ing. C. F.”, instanța urmează a o respinge, întrucât potrivit dispozițiilor art. 201 alin. 1 cod procedură civilă, obiectivele expertizei se stabilesc de către instanță, iar respectiva expertiză nu a respectat obiectivele trasate de către instanța de judecată.

Totodată, deși avea posibilitatea de a propune obiective ce urmau a fi aprobate de instanță și de a solicita ca la efectuarea expertizei să participe și un expert parte, reclamanta nu a înțeles să beneficieze de aceste posibilități.

Mai mult, deși în mod evident reclamanta nu a fost citată la efectuarea expertizei extrajudiciare și nu i s-au solicitat nici un fel de lămuriri, pârâta nu apreciază că acest aspect ar afecta valabilitatea acestei expertize, deși a apreciat că necitarea atrage nulitatea raportului de expertiză judiciară efectuat în cauză.

În consecință, întrucât în mod evident solele erau delimitate, așa cum rezultă din procesele-verbale încheiate de reprezentantul pârâtei cu ocazia stabilirii franșizei, iar unica justificare a modului de calcul al pârâtei se află la fila 33 din dosarul de recurs, unde se precizează că din documentația depusă de reclamant la data încheierii contractului nu există o delimitare a solelor, respectiv a blocurilor fizice, instanța apreciază că susținerile pârâtei sunt nefondate.

Conform OG nr. 13/2011 reclamanta este îndreptățită ca pentru plata cu întârziere a despăgubirii să primească o dobândă penalizatoare la nivelul dobânzii legale ce urmează a se calcula începând ca data exigibilității sumelor pentru care pârâta a fost obligată la plată, respectiv data plății efective a celorlalte sume, astfel că instanța urmează să admită acest capăt de cerere din acțiunea reclamantei.

Pentru aceste motive, urmează a admite cererea formulată de reclamanta S.C. INDEPENDENȚA S. S.R.L., cu sediul social în .. Călărași, în contradictoriu cu pârâta S.C.A. R. ASIROM S.A., cu sediul în București, .. 31-33, Sector 2.

Va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 142.459,79 lei, din care 73.263,6 lei reprezentând c/val poliță asigurare pentru cultura de grâu calamitată, de pe suprafața de 112,49 ha și 69.196,19 lei reprezentând c/val poliță asigurare pentru cultura de grâu calamitată, de pe suprafața de 117,36 ha.

Va obliga pârâta să achite reclamantei dobânda legală aferentă plății neachitate, începând cu data acordării despăgubirilor parțiale, până la data plății efective.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite cererea formulată de reclamanta S.C. INDEPENDENȚA S. S.R.L., cu sediul social în .. Călărași, în contradictoriu cu pârâta S.C.A. R. ASIROM S.A., cu sediul în București, .. 31-33, Sector 2.

Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 142.459,79 lei, din care 73.263,6 lei reprezentând c/val poliță asigurare pentru cultura de grâu calamitată, de pe suprafața de 112,49 ha și 69.196,19 lei reprezentând c/val poliță asigurare pentru cultura de grâu calamitată, de pe suprafața de 117,36 ha.

Obligă pârâta să achite reclamantei dobânda legală aferentă plății neachitate, începând cu data acordării despăgubirilor parțiale, până la data plății efective.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din data de 20.12.2013.

PREȘEDINTE, GREFIER,

A. I. B. I.

Red.A.I.

Tehnored.B.I.

Expl.4/17.02.2014

← Cereri. Sentința nr. 367/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI		Plângere contravenţională. Sentința nr. 1321/2013.... →

Pretenţii. Sentința nr. 3671/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 3671/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI