Somaţie de plată. Sentința nr. 495/2013. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 495/2013 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 08-02-2013 în dosarul nr. 486/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr.495
Ședința publică de la 08 februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE –N. L. P.
GREFIER-Ș. J.
Pe rol judecarea cauzei civile privind emiterea unei ordonanțe care să cuprindă somație de plată formulată de creditoarea S.C. GDF SUEZ ENERGY R. S.A. prin mandatar C. R. Credit Management Services S.R.L., în contradictoriu cu debitoarea ..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, evidențiind obiectul cauzei, părțile și procedura de citare, după care;
Instanța, în conformitate cu dispozițiile art. 159 indice 1 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Instanța încuviințează pentru creditoare proba cu înscrisuri, respectiv cele existente la dosarul cauzei, ia act că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și, nemaifiind alte probe de administrat, declară dezbaterile închise, conform art. 150 C.pr.civ. și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._ la data de 28.01.2013, creditoarea S.C. GDF SUEZ ENERGY R. S.A., prin mandatar C. R. Credit Management Services S.R.L., reprezentată prin avocat M. M.-V., a chemat în judecată pe debitoarea S.C. LIBRĂRII S.R.L., pentru ca instanța, prin hotărârea pe care o va pronunța, să emită o ordonanță care să cuprindă somație de plată pentru suma de 702,18 lei, compusă din suma de 523, 60 lei reprezentând valoarea facturilor neachitate și suma de 178,58 lei, reprezentând majorări de întârziere, precum și obligarea debitoarei la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 39,3 lei.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că între S.C. GDF SUEZ ENERGY R. S.A., în calitate de Furnizor, și debitoare, în calitate de Consumator, s-au desfășurat relații contractuale având ca obiect furnizarea de gaze naturale, în baza cărora creditoarea a emis mai multe facturi în valoare totală de 523,60 lei. La valoarea acestor facturi, creditoarea a calculat penalități în cuantum de 178,58 lei.
În cererea introductivă s-a mai arătat că creditoarea, prin mandatar, a solicitat în nenumărate rânduri plata debitului, dar debitorul nu a achitat acest debit, cu toate că au trecut mai mult de 90 zile de la efectuarea oricărei plăți de către debitor.
În concluzie, creditoarea a arătat că deține împotriva debitorului o creanță certă, lichidă și exigibilă, care rezultă din înscrisurile depuse la dosarul cauzei.
În drept, reclamanta creditoare a invocat prevederile O.G. 5/2001, iar în temeiul art. 242 alin.2 C.pr.civ. a solicitat judecarea în lipsă.
În dovedirea cererii, creditoarea a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a anexat la cererea de chemare în judecată copii certificate de pe facturile_/08.02.2010,_/08.03.2010,_/08.04.2010,_/04.08.2011 (f. 15-18), informații cont client (f.10), extras de cont (f. 11) și fișa de calcul majorări/dobândă/penalități (f. 12-14).
Acțiunea a fost timbrată cu suma de 39 lei taxă judiciară de timbru și cu 0,3 lei timbru judiciar.
Debitoarea, deși legal citată, nu a depus întâmpinare și nu s-a prezentat în fața instanței.
În temeiul art. 167 C.pr.civ. instanța a administrat pentru creditoare proba cu înscrisuri solicitată prin acțiune.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Creditoarea S.C. GDF SUEZ Energy R. S.A. a emis către debitoare facturile_/08.02.2010 în valoare de 441,56 lei,_/08.03.2010 în valoare de 434,45 lei,_/08.04.2010 în valoare de -339,23 lei și_/04.08.2011 în valoare de 165,40 lei.
În facturile emise se face trimitere la contractul 1910/01.04.2005, nedepus la dosarul cauzei.
Valoarea facturilor rezultă din consumul de gaze naturale, calculat pe baza cantității măsurate în kwh și a prețului unitar per kwh, la care se adaugă taxa de închidere ca urmare a neplății, majorări de întârziere, dobânzi și accize.
Instanța reține faptul că niciuna dintre facturile depuse nu poartă semnătura debitoarei.
Cu toate că creditoarea menționează faptul că a contactat, prin mandatar, „în nenumărate rânduri” debitoarea pentru a o determina să achite debitul, din înscrisurile depuse la dosar nu reiese faptul că creditoarea a comunicat debitoarei extrasul de cont și fișa de calcul majorări/dobândă/penalități sau că i-au fost aduse la cunoștință acesteia într-un alt mod debitele pe care le are.
În concluzie, instanța constată că niciunul dintre înscrisurile depuse de creditoare în susținerea acțiunii nu a fost însușit expres sau tacit de debitoare.
În examinarea situației de fapt și încadrarea acesteia în drept, instanța va avea în vedere caracteristicile procedurii speciale a somației de plată. Procedura reglementată de O.G. 5/2001 este o procedură cu caracter derogatoriu de la dreptul comun, instituită în scopul de a permite creditorului să-și execute creanța într-un mod rapid și avantajos din punct de vedere economic atunci când aceasta este certă, lichidă, exigibilă, necontestată și probată prin înscrisuri însușite de debitor.
Pentru ca în procedura specială simplificată a somației de plată să fie acordat creditorului beneficiul legal al procedurii somației de plată, fără ca prin aceasta să fie lezat dreptul debitorului la un proces echitabil, regulile procedurale derogatorii de la dreptul comun ale somației de plată trebuie interpretate restrictiv.
Potrivit art. 1 alin. 1 al O.G. nr. 5/2001, „procedura somației de plată se desfășoară la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate printr-un contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații.”
Textul legal stabilește două condiții de admisibilitate a somației de plată, una privitoare la fondul raportului obligațional, care privește existența unei creanțe certe, lichide și exigibile și a doua cu caracter formal, și anume ca respectiva creanță să fie constatată printr-un înscris ori determinată potrivit unui statut, regulament sau alt înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege.
Cerințele speciale de admisibilitate ale procedurii somației de plată trebuie întrunite în mod cumulativ.
Caracterul cert și lichid al creanței se determină în conformitate cu prevederile art. 379 alin. 3 și 4 C.pr.civ., exclusiv pe baza înscrisurilor însușite de debitor sau a susținerilor acestuia în fața instanței, nefiind permis un alt mijloc de probă în această procedură.
Noțiunea de creanță certă este definită de art. 379 alin. e C.pr.civ („Creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul”), iar cea de creanță lichidă este explicată de art. 379 alin. 4 C.pr.civ.( “Creanța este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală.”)
Analizând cererea creditoarei prin prisma înscrisurilor depuse și a normelor legale expuse anterior, instanța constată că, în condițiile în care nu a fost depus la dosarul cauzei contractul semnat de debitoare, existența creanței invocate nu rezultă din niciun înscris emis de debitoare sau însușit de aceasta, astfel încât creanța nu este certă.
Cu referire la caracterul lichid al creanței, instanța constată că valoarea fiecărei facturi depinde de cantitatea (exprimată în kwh) de gaze naturale consumate de debitoare în fiecare perioadă de facturare. Din analiza facturilor depuse, se constată că fiecărei perioade de facturare îi corespund cantități diferite de gaze, astfel încât, chiar dacă creditoarea ar fi depus la dosarul cauzei contractul semnat de debitoare, ar fi fost imposibil să se calculeze valoarea gazelor naturale consumate lunar de debitoare doar pe baza elementelor prevăzute în contract.
În consecință, pentru ca creanța invocată de creditoare să fie lichidă în condițiile art. 379 alin. 4 C.pr.civ. și ale OG 5/2001, era necesar ca aceasta să comunice, iar debitoarea să-și însușească prin orice mod prevăzut de lege sau contract, fie valoarea facturii, fie cantitatea de gaze naturale pe baza căreia a fost calculată valoarea fiecărei facturi.
Întrucât creditoarea nu a făcut nicio probă în acest sens, instanța constată că creanța debitoarei nu este nici lichidă.
Având în vedere faptul că instanța a constatat deja că partea din creanța invocată, reprezentată de contravaloarea gazelor naturale consumate, nu are caracter cert și lichid, în mod similar se constată că nici celelalte componente ale creanței reprezentate de accesoriile calculate prin raportare la această valoare, incluzând penalități sau dobânzi, nu au caracter cert și lichid.
Nefiind îndeplinite două dintre condițiile esențiale ale procedurii speciale a somației de plată, respectiv aceea ca creanța invocată de reclamanta creditoare, astfel cum rezultă din înscrisurile însușite de pârâta debitoare, să fie certă și lichidă, instanța urmează a respinge cererea creditoarei ca neîntemeiată.
Întrucât debitoarea nu a căzut în pretenții, conform art. 274 alin. 1 C.pr.civ, creditoarea nu are dreptul la restituirea cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge, ca neîntemeiată, cererea privind emiterea unei ordonanțe care să cuprindă somație de plată formulată de creditoarea S.C. GDF SUEZ ENERGY R. S.A. cu sediul în mun. București, .-6, corp A, sector 4, prin mandatar C. R. Credit Management Services S.R.L. cu sediul în București, Calea Floreasca, nr. 39, etaj 3, sector 1, în contradictoriu cu debitoarea .., cu sediul în mun. Călărași, ., jud. Călărași,
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.02.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. L. P. Ș. J.
Red. N.P.
Tehnored.Ș.J.
Ex. 5/25.02.2013
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 2936/2013. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 946/2013.... → |
|---|
