Pensie întreţinere. Sentința nr. 1667/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1667/2014 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 20-06-2014 în dosarul nr. 2661/202/2014
ROMÂNIA
JUDECATORIA CALARASI-JUDETUL CALARASI
DOSAR NR._
SENTINTA CIVILA NR .1667
Ședința publică din data de 20 iunie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - T. C. A.
GREFIER - V. N.
Pe rol soluționarea acțiunii civile formulată de reclamantul M. V. împotriva pârâtei D. M. V., având ca obiect exercitarea autorității părintești.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat pârâta prin curator special av. A.M. C., lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei, de către grefier, care învederează că la dosar s-a depus ancheta psihosocială, după care:
Curatorul special al pârâtului, având cuvântul, învederează că acțiunea a fost făcută în scop șicanatoriu, și, în baza înscrisurilor de la dosar, solicită respingerea acțiunii ca nedovedită.
În temeiul art. 258 C.proc.civ. instanța încuviințează pentru ambele părți proba cu înscrisuri și, constatând terminată cercetarea procesului, acordă cuvântul pentru susțineri în fond.
Curatorul special av. A.M. C., pentru pârâtă, solicită respingerea acțiunii ca nedovedită.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Călărași la data de 11.04.2014, sub nr._, reclamantul M. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâta D. M. V. exercitarea autorității părintești asupra minorilor S. M., născut la data de 10.11.2005, și Tomian Nelutu, născut la 06.01.2007, în mod exclusiv, stabilirea locuinței minorilor la tată precum și obligarea pârâtei la plata pensiei de întreținere în raport de veniturile realizate în Spania.
În motivare, reclamantul a arătat, în esență, că pârâta a părăsit definitiv domiciliul comun la finalul lunii martie 2014, moment din care aceasta nu a mai contactat minorii și nu a contribuit la întreținerea acestora.
Reclamantul a precizat și că pârâta, anterior plecării, a dat o declarație la P. Grădiștea prin care a lăsat minorii în grija tatălui.
În drept, au fost invocate art. 400 și art. 398 alin.1 C.civ.
La cerere au fost anexate, în copie, declarație de angajare personal casnic, certificate de naștere.
Pârâta, citată prin publicitate, nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat personal în instanță.
În cauză instanța a administrat, la cererea părților, proba cu înscrisuri și din oficiu s-a dispus efectuarea unei anchete psihosociale la domiciliul reclamantului.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Din relația de concubinaj a părților au rezultat minorii S. M., născut la data de 10.11.2005, și Tomian Nelutu, născut la 06.01.2007, după cum reiese din certificatele de naștere . nr._ și . nr._, depuse la dosar.
Potrivit art. 503 alin.1 din Codul civil, părinții exercită împreună și în mod egal autoritatea părintească, iar art. 505 din același act normativ prevede că, în cazul copilului din afara căsătoriei, dacă părinții nu conviețuiesc, modul de exercitare a autorității părintești se stabilește de către instanța de tutelă, fiind aplicabile prin asemănare dispozițiile privitoare la divorț.
Totodată, instanța reține și dispozițiile art.396 din Codul civil, conform cărora instanța de tutelă hotărăște asupra raporturilor dintre părinți și copiii lor minori, ținând seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de anchetă psihosocială, precum și, dacă este cazul, de învoiala părinților. Art. 397 prevede că autoritatea părintească revine în comun ambilor părinți, afară de cazul în care instanța decide altfel, instituindu-se astfel regula exercitării în comun de către părinți a autorității părintești față de copiii minori și doar pentru motive întemeiate instanța poate hotărî ca autoritatea părintească să fie exercitată de către un singur părinte.
Conform art. 36 alin. 7 din Legea 272/2004 se consideră motive întemeiate pentru ca instanța să decidă ca autoritatea părintească să se exercite de către un singur părinte alcoolismul, boala psihică, dependența de droguri a celuilalt părinte, violența față de copil sau față de celălalt părinte, condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, precum și orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești.
Or, în cauză reclamantul nu a administrat probe din care să reiasă nici măcar indicii privind un comportament necorespunzător al mamei față de minori. Împrejurarea că pârâta se află în străinătate la muncă nu constituie un motiv întemeiat pentru ca instanța să dispună exercitarea autorității părintești în mod exclusiv de către tată.
În ceea ce privește locuința minorilor la tatăl lor, ținând cont și de concluziile anchetei psihosociale și de faptul că mama se află în străinătate și nu și-a exprimat dorința în acest sens, instanța apreciază că interesul minorilor impune ca aceștia să locuiască în continuare la reclamant, iar autoritatea părintească să fie exercitată în comun de ambii părinți.
În ceea ce privește capătul de cerere având ca obiect pensie de întreținere, instanța are în vedere dispozițiile art. 499 C. civ., potrivit cărora tatăl și mama sunt obligați, în solidar, să dea întreținere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea sa profesională.
În temeiul art. 402 C.civ., instanța reține că tatăl va contribui la cheltuielile de creștere, educare, învățătură și pregătire profesională a copiilor în natură în condițiile art. 530 alin. 1 C.civ., atâta timp cât locuința minorilor se află la reclamant.
În privința stabilirii pensiei de întreținere în sarcina mamei, instanța nu poate reține înscrisurile depuse de reclamant în dovedirea veniturilor atât timp cât pârâta nu mai locuiește la reședința indicată în „Declarația de angajare de personal casnic”, existând astfel un dubiu în ceea ce privește actualul loc de muncă al pârâtei din Italia.
Prin urmare, având în vedere că nu s-a făcut dovada că aceasta ar realiza venituri, pensia urmează a fi stabilită prin raportare la venitul minim net pe economie, respectiv 596 lei, în cuantumul prevăzut de art. 529 alin.2 C.civ. pentru doi copii, respectiv o treime din venitul net lunar pentru ambii minori.
Astfel, pârâta va fi obligată la plata unei pensii de întreținere în sumă de 90 lei lunar în favoarea minorului M. S. M., născut la data de 10.11.2005, și 90 lei lunar în favoarea minorului Tomian Nelutu, născut la 06.01.2007, începând de la data introducerii acțiunii și până la majoratul fiecărui minor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul M. V., domiciliat în com. Grădiștea, ., CNP_, în contradictoriu cu pârâta D. M. V., cu ultimul domiciliu cunoscut în com. Grădiștea, ., CNP_.
Stabilește ca autoritatea părintească cu privire la minorii M. Ș. M., născut la 10.11.2005, și M. Tomian Neluțu, născut la 06.01.2007, să se exercite în comun de ambii părinți, iar locuința acestora să fie la reclamant.
Obligă pârâta la plata către reclamant a pensiei de întreținere în favoarea minorilor, în cuantum de 90 lei lunar pentru fiecare minor, începând de la data introducerii acțiunii (11.04.2014) și până la majoratul fiecărui minor.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, cererea urmând a fi depusă la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, 20.06.2014.
P. GREFIER
T. C. A. V. N.
Red. TCA
Dact VN
Exemp. 4/30.06.2014
| ← Stabilire domiciliu minor. Sentința nr. 3506/2014. Judecătoria... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 3267/2014.... → |
|---|
