Plângere contravenţională. Sentința nr. 3470/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3470/2014 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 09-12-2014 în dosarul nr. 7354/202/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
Dosar nr._
Sentința civilă nr.3470
Ședința publică de la 09 decembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE – N. L. P.
GREFIER-Ș. J.
Pe rol judecarea cauzei civile privind plângerea contravențională formulată de petentul E. T., în contradictoriu cu I. CĂLĂRAȘI împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ dresat de un agent constatator din cadrul I. Călărași – Biroul Rutier la data de 09.10.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, evidențiindu-se părțile, obiectul cauzei și procedura de citare, după care:
Instanța pune în discuție competența instanței și, în temeiul art.131 și art. 94 pct. 4 C.pr.civ. rap la art. 32 alin. 1 din OG 2/2001, constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea acestei cauze.
Conform art. 238 C.pr.civ. instanța estimează durata necesară pentru soluționarea prezentei cauze, ca fiind la acest termen.
Instanța conform dispozițiilor art. 254 al.4 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri propusă și proba video de propuse de petent, pe care le consideră ca fiind utile, pertinente și concludente soluționării cauzei.
Instanța constată proba cu înscrisuri administrată și procedează la vizionarea în înregistrării video.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept, instanța închide cercetarea judecătorească și rămâne în pronunțare pe fondul cauzei.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea având ca obiect plângere contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 10.10.2014 sub nr._, petentul E. T. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ dresat de un agent constatator din cadrul I. Călărași – Biroul Rutier la data de 09.10.2014.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 09.10.2014 a fost oprit de un echipaj de poliție în timp ce se deplasa pe . mun. Călărași cu autoturismul marca SKODA SUPERB cu nr. de înmatriculare_ și a fost sancționat contravențional, imputându-i-se faptul că nu a acordat prioritate de trecere pietonilor pe .> A mai arătat că a vizionat înregistrarea video prezentată de agentul constatator și din aceasta nu rezultă că autoturismul condus de petent este cel care nu a acordat prioritate de trecere pietonilor pe .>
A mai arătat, în esență, că nu a circulat pe . pe . momentul la care a fost oprit de echipajul de poliție efectuase viraj la dreapta de pe str. Grivița pe . a ajunge la complexul comercial „AGNEZA”.
Nu au fost invocate motive de nelegalitate a actului atacat.
În drept, petentul și-a întemeiat plângerea pe disp. art. 11 alin. 1 și art. 31 alin. 1 din OG 2/2001.
Cererea a fost legal timbrată (f.3).
În susținerea considerentelor formulate în plângere, petentul a solicitat instanței administrarea probei cu înscrisuri și a probei cu înregistrarea video indicată în procesul-verbal de constatare a contravenției. A atașat la cerere copia procesului-verbal atacat și a solicitat să se pună în vedere intimatului să depună la dosar înregistrarea video solicitată de petent.
Cererea a fost comunicată intimatului la 15.10.2014 (f.11).
Deoarece intimatul nu a depus întâmpinare, instanța a fixat termen de judecată la 09.12.2014 și a pus în vedere intimatului să depună înregistrarea video solicitată de petent până la primul termen de judecată. Înaintea ședinței de judecată a fost depus la dosar suportul CD (f.18) conținând înregistrarea video.
Instanța a admis și administrat la solicitarea petentului proba cu înscrisuri și proba cu înregistrarea video.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ dresat de un agent constatator din cadrul I. Călărași – Biroul Rutier la data de 09.10.2014, s-a reținut în sarcina petentului săvârșirea contravenției constând în încălcarea prev. art. 135 lit. h din H.G. 1391/2006, faptă sancționată de art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. 195/2002, constând în aceea că la data de 09.10.2014, ora 19.41, a condus autovehiculul marca SKODA cu nr. de înmatriculare_ pe . nu a acordat prioritate de trecere unor pietoni angajați regulamentar în traversarea străzii prin loc marcat și semnalizat corespunzător pe sensul său de mers.
Prin același proces-verbal i-a fost aplicată petentului sancțiunea principală constând în 4 puncte amendă în valoare de 360 lei, sancțiunea complementară constând în suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 zile și a fost luată măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere.
În completarea situației de fapt reținute, agentul constatator a arătat că fapta petentului a fost fixată prin înregistrare video cu camera atașată aparatului radar montat pe autospeciala de poliție MAI_.
Petentul a semnat procesul-verbal de constatare a contravenției și a formulat obiecțiuni în sensul că nu a circulat pe . rubrica destinată obiecțiunilor, petentul a mai arătat că se afla pe Bld. C.-V., venind de pe .> Din proba video aflată la dosarul cauzei, care a fost vizualizată în fața instanței, se observă la sec. 28 două persoane care coboară de pe bordura din partea dreaptă și se angajează în traversarea drumului public pe trecerea de pietoni aflată la intersecția dintre . Bld. C.-V., pe sensul de mers către Volna. În timpul în care cele două persoane se aflau în traversarea benzii I a sensului de mers, pe banda a III-a se observă un autoturism marca SKODA de culoare deschisă care intră pe trecerea de pietoni. După traversarea marcajului de trecere pentru pietoni, autoturismul a virat la stânga și s-a încadrat pe .-și deplasarea. Ulterior, pe înregistrare se observă că autospeciala de poliție pornește în urmărirea autoturismului pe care îl oprește după parcurgerea a aproximativ 250 m pe . momentul opririi se observă că autoturismul marca SKODA care a fost oprit avea numărul de înmatriculare_ .
Din cauza rezoluției reduse și a condițiilor de luminozitate redusă în care s-a realizat înregistrarea video la trecerea pentru pietoni de pe . care s-a constatat săvârșirea faptei, pe înregistrare nu se observă numărul de înmatriculare al autoturismului marca SKODA. Cu toate acestea, întrucât distanța față de autospeciala de poliție era redusă, iluminatul public era aprins, iar autoturismul filmat avea aprinsă lampa de iluminare a numărului de înmatriculare și s-a aflat în obiectivul camerei video un timp suficient, instanța constată că agentul de poliție a avut posibilitatea să observe direct, prin propriile simțuri și fără posibilitate de eroare numărul de înmatriculare al autoturismului care nu a acordat prioritate de trecere pietonilor.
Petentul nu a contestat faptul că a condus autoturismul marca SKODA cu nr. de înmatriculare_ la momentul la care a fost oprit de echipajul de poliție.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația legală de a analiza legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și de a hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Ca act administrativ întocmit de organul competent pe baza constatărilor proprii, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se bucură de o prezumție judecătorească de validitate și temeinicie întemeiată pe prevederile art. 47 din OG 2/2001 rap. la art. 328 C.pr.civ. Această prezumție relativă se întemeiază pe competența legală și profesională a agentului constatator și pe faptul că acesta a perceput direct faptele pe care își întemeiază constatarea, existând posibilitatea răsturnării ei prin administrarea probei contrarii, sarcina probei revenind petentului, în condițiile art. 249 C.pr.civ.
Existența unei prezumții de validitate și temeinicie a procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii contravenționale nu intră de plano în contradicție cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sau cu prezumția de nevinovăție rezultată din caracterul penal al acuzațiilor în materie contravențională. În acest sens, spre deosebire de situația din cauza A. contra României, în care Curtea a sancționat statul român pentru reținerea unei astfel de prezumții în cazul în care agentul constatator nu a constatat direct săvârșirea faptei, conform deciziei de inadmisibilitate din cauza I. P. contra României, analizând o speță asemănătoare celei de față în care agentul constatator a observat direct, prin propriile simțuri săvârșirea faptei, Curtea a arătat că existența prezumției de legalitate a procesului-verbal de contravenție nu este incompatibilă cu Convenția, atât timp cât contravenientul are posibilitatea de a solicita probe în dovedirea nevinovăției sale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat la punctul 30 din decizia de inadmisibilitate anterior menționată (Decizia cu privire la admisibilitatea cererii nr._/04 prezentată de I. P. împotriva României) „Curtea reiterează că a stabilit deja că nu este surprinzător faptul că instanțele interne se așteptaseră ca reclamantul să infirme prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de constatare a contravențiilor în legătură cu principiile generale de drept procedural aplicabil cu privire la legislația privind contravențiile”.
De asemenea, această interpretare a fost reiterată de Curte la pct. 12 din Decizia cu privire la admisibilitatea cererii nr. 7034/07-M. H. împotriva României unde s-a arătat expres „Curtea reamintește că, în materie de circulație rutieră, a precizat că art. 6 § 2 nu se opune aplicării unui mecanism care nu face altceva decât să instaleze o prezumție relativă de conformitate a unui proces-verbal la realitate, prezumție fără care ar fi practic imposibilă pedepsirea încălcărilor cu privire la circulația rutieră”.
Aplicabilitatea prezumției de legalitate și temeinicie presupune cu necesitate existența prealabilă a unui proces-verbal de constatare a contravenției, încheiat cu stricta respectare a prevederilor legale și cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de lege.
Verificând din oficiu procesul-verbal de contravenție . nr._ dresat de un agent constatator din cadrul I. Călărași – Biroul Rutier la data de 09.10.2014 sub aspectul condițiilor de formă, instanța constată că acesta este legal întocmit, respectând prevederile art. 16-17 din OG 2/2001, art. 109 din OG 195/2002 și art. 180 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, aprobat prin HG 1391/2006.
De asemenea, instanța constată că situația de fapt reținută de agentul constatator corespunde cu prevederile legale indicate pentru încadrarea juridică a acesteia, iar sancțiunile aplicate au fost aplicate în conformitate cu textele legale indicate în procesul-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii contravenționale.
Analizând procesul-verbal sub aspectul temeiniciei, instanța reține că petentul contestă situația de fapt reținută de agentul constatator în cuprinsul procesului-verbal.
Conform celor menționate anterior, procesul-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii contravenționale, ca act administrativ încheiat de organul competent, se bucură nu numai de o prezumție de legalitate, dar și de o prezumție de temeinicie. În aceste condiții, constatările directe ale organului constatator cu privire la săvârșirea faptei sunt considerate veridice până la proba contrarie, iar sarcina probei îi revine petentului.
În lipsa altor probe care să susțină varianta petentului privind situația de fapt, instanța nu poate acorda relevanță probatorie mențiunilor existente în procesul-verbal privind faptul că petentul nu s-ar fi deplasat pe . pe . sale pe . în vedere faptul că aceste mențiuni constituie o redare mecanică a obiecțiunilor petentului, iar nu o afirmație a agentului constatator.
Petentul, deși a avut posibilitatea, nu a produs nicio altă probă în afara înregistrării video prin care să susțină afirmația sa că autoturismul care apare pe înregistrarea video nu ar fi același cu cel pe care l-a condus. Cum înregistrarea video nu confirmă susținerea petentului cu privire la faptul că nu a circulat în zona în care a fost săvârșită fapta, instanța constată că nu a fost răsturnată prezumția de veridicitate a constatărilor de fapt, relativ la numărul de înmatriculare al autoturismului care a fost consemnat în procesul verbal.
Având în vedere și aspectele relevate de analiza înregistrării video, se constată că prezumția de temeinicie nu numai că nu este răsturnată cu privire la existența faptei constând în neacordarea de prioritate pentru pietonii aflați în traversare prin loc marcat și semnalizat, dar înregistrarea video confirmă pe deplin realitatea constatărilor agentului de poliție relativ la situația de fapt consemnată în procesul-verbal.
Față de considerentele expuse, instanța constată că petentul a condus autoturismul menționat în procesul-verbal atacat și nu a acordat prioritate pietonilor angajați legal în traversare la data și în locul menționate de agentul constatator, faptă ce constituie o încălcare a dispozițiilor imperative prev. de art. 135 lit. h din HG 1391/2002 ce are caracter contravențional conform prevederilor art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002.
Cu toate că a invocat dispozițiile art. 11 alin. 1 din OG 2/2001, petentul nu a evocat și instanța nu a putut identifica din analiza probelor nicio împrejurare care să conducă la concluzia că în speță ar fi incidentă vreuna dintre cauzele care înlătură caracterul contravențional al faptei, enumerate în acest text de lege.
Pentru considerentele anterior menționate, instanța constată că procesul-verbal atacat este legal întocmit, iar situația de fapt a fost corect reținută de agentul constatator, astfel că procesul-verbal a fost nu numai legal, dar și temeinic sub aspectul constatării contravenției prev. de art. 100 alin.3 lit. b din OUG 195/2002.
Cu privire la sancțiunile aplicate, instanța reține că, potrivit prevederilor art. 34 alin. 1 din OG 2/2001 „Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.” Din formularea textului de lege rezultă că instanța, după ce a verificat legalitatea și temeinicia procesului-verbal are posibilitatea ca, în funcție de criteriile prevăzute de lege, să reindividualizeze sancțiunile aplicate.
Pentru a reindividualiza sancțiunea aplicată, instanța trebuie să țină cont de criteriile prev. de art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, care statuează „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, dar și de cele prev. de art. 5 alin. 5 și 6 din OG 2/2001, conform cărora „Sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Sancțiunile complementare se aplică în funcție de natura și de gravitatea faptei.”
Aplicând criteriile definite prin textele legale anterior menționate la situația de fapt reținută în cauză, având în vedere faptul că pietonii cărora petentul nu le-a acordat prioritate nu au fost în pericol imediat, aflându-se la mai mult de o bandă de circulație de autoturismul aflat în mișcare, instanța constată că este excesivă aplicarea, pe lângă sancțiunea principală a amenzii, și a unei sancțiuni complementare constând în suspendarea dreptului de a conduce autovehicule.
Astfel, deși este indubitabil că petentul a încălcat prevederile legale indicate de agentul constatator și că, prin fapta sa, acesta a produs o stare de pericol potențial pentru pietonii aflați în traversare, totuși acest pericol nu a fost atât de grav încât să justifice aplicarea unei sancțiuni complementare restrictive de drepturi.
Având în vedere rolul punitiv, dar mai ales pe cel preventiv-educativ al sancțiunilor contravenționale, instanța consideră că scopul aplicării acestor sancțiuni, respectiv responsabilizarea conducătorului auto cu privire la necesitatea respectării regulilor de circulație rutieră, poate fi atins fără aplicarea sancțiunii complementare restrictive de drepturi.
Totuși, având în vedere faptul că petentul nu a conștientizat pe deplin pericolul potențial creat prin fapta săvârșită, precum și faptul că din înregistrarea video rezultă cu certitudine că petentul se deplasa cu viteză relativ ridicată în zona trecerii de pietoni, instanța constată că nu este oportună înlocuirea tuturor sancțiunilor aplicate cu sancțiunea constând în „Avertisment”, astfel încât urmează să mențină sancțiunea cu amenda aplicată petentului prin procesul-verbal atacat.
Pentru motivele expuse, instanța urmează să admită în parte cererea formulată de petent și să reindividualizeze sancțiunile aplicate prin procesul-verbal atacat, urmând să mențină sancțiunea principală cu amenda și să înlăture sancțiunea complementară constând în suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 zile aplicată prin procesul-verbal CP nr._ dresat de un agent constatator din cadrul I. Călărași – Biroul Rutier la data de 09.10.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea având ca obiect plângere contravențională formulată de petentul E. T., domiciliat în Călărași, ., jud.Călărași, în contradictoriu cu intimatul I. CĂLĂRAȘI, cu sediul în Călărași, ., jud.Călărași.
Menține procesul-verbal . nr._ dresat de un agent constatator din cadrul I. Călărași – Biroul Rutier la data de 09.10.2014 sub aspectul constatării contravenției prevăzute de art. 135 lit. h din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002 aprobat prin HG 1391/2006 și sub aspectul aplicării sancțiunii principale cu amendă în cuantum de 360 lei, conform art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002.
Înlătură sancțiunea complementară constând în suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 zile aplicată petentului prin procesul-verbal menționat, conform art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.12.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. L. P. Ș. J.
Red. N.L.P.
Tehnored. Ș.J.
Ex.5/22.12.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1578/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 1507/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI → |
|---|
