Plângere contravenţională. Sentința nr. 494/2014. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 494/2014 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 19-02-2014 în dosarul nr. 6696/202/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 494/2014
Ședința publică de la 19 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. I.
Grefier L. I. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul De D. Cludio în contradictoriu cu intimatul I.P.J.CĂLĂRAȘI având ca obiect plângere contravențională formulată împotriva procesului verbal . nr._ dresat la data 27.10.2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile, pentru petent a
răspuns av. T. A. conform împuternicirii avocațiale nr._/2013.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează părțile și obiectul cauzei, după care;
Av. T. A., având cuvântul,solicită lăsarea cauzei puțin mai târziu pentru a se prezenta și martorul.
La a doua strigare a cauzei au lipsit părțile, pentru petent a răspuns av. T. A. și martorul S. T..
Av. T. A. pentru petent, solicită audierea martorului prezent. Instanța, conform art.321 c. pr. civilă procedează la audierea martorului din acte, declarația dată sub prestare de jurământ fiind consemnată în proces verbal separat atașat la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru susțineri în fond.
Av. T. A. pentru petent, solicită admiterea plângerii formulate de petent. Petentul a susținut că intersecție a trecut pe culoarea galbenă, chiar dacă martorul a susținut că petentul a trecut pe culoarea roșie.
Mai arată că petentul a formulat plângere imediat, iar intimatul trebuia să păstreze înregistrarea video a contravenție de unde se putea vedea clar susținerile petentului, până la soluționarea acestei plângeri. Precizează că petentul a achitat în 48 de ore jumătate din amendă.
În subsidiar solicită admiterea în parte a plângerii, înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertisment.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.11.2013 sub nr._ petentul De D. C., având CNP-_, domiciliat în Călărași, ., jud. Călărași, a formulat plângere contravențională în contradictoriu cu intimatul I.P.J. Călărași, cu sediul în Călărași, ., jud. Călărași, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._, încheiat la data de 27.10.2013, solicitând ca prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța să se dispună, în principal, anularea acestuia, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii cu avertisment.
În motivarea plângerii sale petentul a arătat că la data de 27.10.2013 se deplasa cu autovehiculul marca Nissan pe . B. către complexul Farfurie și la semaforul din intersecția cu . surprins în trafic de culoarea galbenă, dar a traversat fără a perturba traficul.
Mai arată că apoi a fost oprit, agenții de poliție aducându-i la cunoștință că a trecut pe culoarea roșie a semaforului fiindu-i întocmit un proces verbal de contravenție și sancționat cu patru puncte amendă respectiv 320 lei și cu reținerea permisului de conducere pentru 30 zile.
Învederează că potrivit prevederilor O.U.G. nr.195/2002 trecerea pe culoarea galbenă a semaforului nu se sancționează cu reținerea permisului.
În susținerea plângerii petentul a depus la dosarul cauzei copii după următoarele înscrisuri: procesul verbal contestat (fila 5), copie pașaport și certificat de înregistrare (f.6).
În drept au fost invocat dispozițiile art.118 alin.1 O.U.G. nr. 195/2002 cu modificările ulterioare.
Intimatul a formulat întâmpinare la data de 29.11.2013 prin care a solicitat instanței respingerea plângerii, menținerea sancțiunii principale a amenzii și a sancțiunii complementare.
În motivare se artă că petentul a fost sancționat întrucât nu a respectat semnificația culorii roșii a semaforului electric. Se precizează că fapta nu a fost înregistrată cu aparatul radar.
În drept a invocat dispozițiile art. 205 C. pr. civilă.
Instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri, respectiv cele aflate la dosarul cauzei, iar pentru petent și proba testimonială cu martorul menționat în cuprinsul procesului-verbal, respectiv S. T., declarația dată aflându-se la f. 31 din dosar .
Totodată la solicitarea petentului s-a efectuat adresă către I.P.J. Călărași pentru a se preciza dacă există o înregistrare video a contravenției având în vedere că fapta a fost săvârșită la intersecția străzii Eroilor cu . află camere de supraveghere a traficului, intimata răspunzând însă că nu pot înainta astfel de înregistrare întrucât acestea se stochează decât pentru o perioadă de o lună de zile după care se șterg-fila 28.
Examinând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
În data de 27.10.2013 a fost încheiat de către un agent constatator din cadrul I.P.J Călărași procesul verbal de contravenție . nr._ prin care s-a reținut că petentul a săvârșit contravenția prevăzută de art. 52 alin. 1 din H.G. nr 1391/2006 raportat la art. 100 alin. 3 lit. d din O.U.G. nr 195/2002R constând în aceea că a condus autoturismul marca Nissan, iar pe . intersecția cu . pe culoarea roșie a semaforului electric cronometrat.
Prin acest proces-verbal petentul a fost sancționat cu o amendă contravențională în cuantum de 320 lei și reținerea permisului de conducere pe 30 de zile începând cu data de 12.11.2013.cu suspendarea exercițiului dreptului de a conduce pentru 30 zile.
Procesul verbal a fost semnat de petent, acesta menționând la rubrica obiecțiuni că „ la semafor după ce arată galben, arată 5 secunde verde și a a trecut pe culoarea verde”.
Verificând, potrivit art. 34 al.1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Instanța va analiza în cele ce urmează temeinicia procesului verbal de contravenție.
În prealabil, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul asigură respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal reprezintă un mijloc de probă și conține constatări personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit instanței, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Prin urmare, simpla negare a petentului în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
Mai mult decât atât din declarațiilor martorului S. T. rezultă fără putință de tăgadă că faptele reținute de agentul constatator corespund adevărului, petentul traversând intersecția în timp ce semaforul electric indica culoarea roșie.
Conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, după ce a stabilit legalitatea și temeinicia procesului-verbal, instanța investită cu soluționarea plângerii contravenționale se pronunță asupra sancțiunilor aplicate.
Astfel, conform art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 „Instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.” Din formularea textului de lege rezultă că instanța, după ce a verificat legalitatea și temeinicia procesului-verbal, are posibilitatea ca, în funcție de criteriile prevăzute de lege, să reindividualizeze sancțiunile aplicate prin procesul-verbal.
Pentru a reindividualiza sancțiunea aplicată, instanța trebuie să țină cont de criteriile prev. de art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, care statuează „Sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, dar și de cele ale art. 7 alin. 2 și 3 din OG 2/2001 conform cărora „Avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune.”
Analizând fapta petentului prin prisma criteriilor de individualizare a sancțiunilor expuse anterior, instanța constată că sancțiunile, atât cea principală, cât și cea complementară au fost corect aplicate și individualizate de agentul constatator.
În acest sens, instanța are în vedere faptul că petentul nu a relevat nicio împrejurare de fapt care să conducă la concluzia că fapta săvârșită, care întrunește în abstract toate elementele constitutive ale contravenției, nu realizează pericolul social vizat de norma de incriminare, raportat la circumstanțele concrete în care a fost săvârșită.
Chiar dacă petentul s-a conformat voluntar obligației de plată a amenzii, ceea ce poate constitui o circumstanță personală favorabilă acestuia, instanța consideră că această circumstanță nu poate justifica singură înlocuirea sancțiunilor aplicate sau înlăturarea sancțiunii complementare.
Pentru a putea considera că fapta este în mod evident lipsită de pericolul vizat prin norma de sancționare, instanța este obligată să analizeze ansamblul circumstanțelor și împrejurărilor faptei și făptuitorului.
Ori în acest sens, instanța, în concordanță cu intimatul, nu poate considera că traversarea intersecție în timp ce semaforul arată culoarea roșie este lipsită de pericol social, în condițiile în care faptele de acest tip constituie una din cauzele principale pentru care se produc accidentele rutiere.
În concluzie, se constată că rolul preventiv-educativ al sancțiunii contravenționale în cazul de față nu poate fi realizat decât prin executarea efectivă atât a sancțiunii principale, cât și a sancțiunii complementare aplicate prin procesul-verbal atacat
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează să respingă plângerea în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul De D. C. având CNP_, domiciliat în Călărași, ., jud. Călărași, împotriva procesului verbal de constatare a contravenției . nr._, dresat de I.P.J Călărași, cu sediul în Călărași, ., jud. Călărași, la 27.10.201, ca neîntemeiată.
Cu drept la apel în 30 zile de la comunicare, cerere ce se depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 19.02.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
JUD.I. O. S. L. I.
Redactat I.O.
Tehredactat S.L.
Ex.5/27.02.2014
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2034/2014. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2550/2014.... → |
|---|
