Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 1703/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1703/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 08-06-2015 în dosarul nr. 1703/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1703
Ședința publică de la 08.06.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. S.
Grefier N. V.
Pe rol judecarea cauzei civile formulate de reclamanta S.C. E. S.A. Călărași împotriva pârâtului C. I., având ca obiect acțiune în răspundere contractuală.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită cu pârâtul conform art.163 lit. g C. procedură civilă
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, învederându-se că pârâtul nu a formulat întâmpinare după care ;
Instanța, în conf. cu dispozițiile art.131 raportat la prevederile art.94 și 107 C. procedură civilă. constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea acestei cauze raportat la obiectul acțiunii și la domiciliul pârâtului.
Instanța ia act că pârâtul nu a formulat întâmpinare; în consecință constată că acesta a decăzut din dreptul de mai propune probe sau a invoca excepții, în afara celor de ordine publică.
Încuviințează pentru reclamantă, proba cu înscrisurile de la dosar, în baza art. art. 258 C. procedură civilă. raportat la art.255 C. procedură civilă. ca fiind concludentă pertinentă și utilă cauzei.
Nemaifiind alte probe de administrat, instanța reține cauza spre soluționare.
După strigarea dosarului s-a prezentat cons. A. T. pentru reclamantă și învederează că pârâtul în prezent locuiește în Călărași, ., ..1, ..
INSTANȚA:
Deliberând asupra cauzei civile de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 02.04.2015 sub nr._, reclamanta S.C. E. S.A. –Sucursala Călărași cu sediul în Călărași, ., ., l-a chemat în judecată pe pârâtul C. I., CNP-_ domiciliat în Călărași, ., ..1, ., solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 127,73 lei reprezentând servicii prestate în perioada 30.08._14, precum și la plata sumei de 33,95 lei reprezentând penalități de întârziere. Reclamanta a mai solicitat și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii se arată că prin contractul nr. 4209/15.07.2008, pârâtul s-a obligat să achite contravaloarea facturilor de apă, iar reclamanta să asigure servicii de alimentare cu apă și servicii de canalizare.
Din momentul încheierii contractului s-au emis pe numele pârâtului facturi reprezentând consumul de apă și serviciile de canalizare furnizate.
Întrucât în perioada 30.08._14, pârâtul nu a achitat facturi în sumă de 127,73 lei, acest fapt a generat aplicarea majorărilor de întârziere conform prevederilor contractuale.
Menționează că la factura curentă nu sunt calculate majorări de întârziere aferente acesteia, cuantumul majorărilor prevăzut în conținutul sau reprezentând suma majorărilor aferente fiecărei facturi anterioare ajunse la scadență și neachitate.
In cauză este vorba de prezenta unui contract cu executare succesivă, facturarea făcându-se lunar, iar majorările ce decurg în perioada dintre datele de facturare sunt evidențiate in facturile anterioare, proporțional cu zilele de întârziere.
Din aceste considerente, pârâtului i-au fost calculate majorări de întârziere în cuantum de 33,95 lei .
Deși prin adresa nr._/2.12.2014, pârâtul a fost convocat pentru realizarea concilierii directe conform dispozițiile art. 720 C. procedură civilă, acesta nu s-a prezentat la sediul reclamantei pentru realizarea concilierii.
În drept, în susținerea cererii se invocă dispozițiile art. 194 și urm. N.C. Procedură civilă, art. 1270, 1272, 1350 N. Cod Civil, Legea nr. 241/2006.
În dovedirea cererii au fost anexate următoarele înscrisuri în copie xerox: situația facturilor restante la data de 20.03.2015 ( f.8), fișa sintetică (f.9), adresa nr._/2.12.2014 privind concilierea directă (f.11), confirmare de primire ( f.12), contractul de furnizare încheiat între părți nr. 4209/1/15.07.2008 ( f.13-18) și un set de facturi neachitate ( f.19-32).
În ședința publică de judecată din data de 08.06.2015, în conformitate cu dispozițiile art. 208 alin.2 N.C.P.C., întrucât pârâtul nu a depus întâmpinare în termenul legal, instanța a decăzut pârâtul din dreptul de a mai propune probe sau de a invoca excepții și a încuviințat proba cu înscrisuri solicitată de către reclamantă.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
După cum reiese din actul depus în copie la dosarul cauzei (filele 13-18), la data de 15.07.2008 între reclamantă și pârât a fost încheiat contractul nr._ având ca obiect furnizarea apei potabile, a apei reci pentru prepararea apei calde menajere și evacuarea apei uzate menajere, cu măsura consumului la branșament.
Conform art. 5 .1 și 5.2 din Capitolul 3 al contractului, intitulat – Drepturile și obligațiile operatorului – operatorul are dreptul să factureze și să încaseze lunar contravaloarea serviciilor de alimentare cu apă și de canalizare furnizate și să aplice penalități egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare.
Corelativ, potrivit prevederilor art. 14 alin.1 teza finală utilizatorul are obligația să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciului de care au beneficiat ,în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii
Totodată potrivit prevederilor art. 14 alin. 2 neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage după sine penalități de întârziere egale cu cele utilizate pentru neplata obligațiilor față de bugetul de stat, fără ca acestea să depășească cuantumul debitului. S-a mai reținut din cuprinsul contractului încheiat între părți, că operatorul are dreptul să factureze și să încaseze lunar c./val. serviciilor, iar utilizatorii sunt obligați să achite facturile în termenul de scadență de 15 zile de la data emiterii, iar în caz de neachitare în termen de 30 de zile de la data scadenței se vor plăti penalizări egale cu nivelul dobânzilor datorate pentru neplata în termen a obligațiilor a căror valoare nu poate depăși cuantumul debitului.
Din facturile fiscale acceptate depuse la dosar, instanța reține că pârâtul a beneficiat în perioada 30.08._14 de furnizarea apei potabile în valoare de 127,73 lei .
Cum de la momentul încheierii contractului și până în prezent pârâtul nu a achitat cu regularitate și la scadență facturile emise de creditoare, sumele achitate de aceasta s-au imputat, conform prevederilor contractuale, mai întâi asupra debitului mai vechi, astfel că în prezent aceasta figurează cu un debit de 127,73 lei reprezentând contravaloarea facturilor neachitate în perioada 30.08._14 și suma de 33,95 lei, reprezentând totalul majorărilor de întârziere calculate pentru facturile emise în perioada anterior amintită și penalități aferente unor facturi anterioare, achitate de debitoare cu întârziere și care au determinat și ele calcularea de penalități până la achitarea lor integrală.
În drept, instanța apreciază că întrucât în cazul obligațiilor de a da, este suficient ca reclamanta creditoare să facă dovada existenței contractului pentru a transfera pârâtei sarcina probării executării din partea sa a obligațiilor contractuale asumate, iar în speță, pârâta nu a făcut nici o probă în acest sens și nici nu a dovedit vreo cauză străină, exoneratoare, în acord cu disp. art. 1082 C. civil., fiind prezumată astfel în culpă contractuală pârâtul, deși a beneficiat de furnizarea apei potabile în valoare de 127,73 lei nu a achitat contravaloarea facturilor fiscale emise de reclamantă, fapt pentru care, în acord cu prevederile contractuale anterior enumerate, reclamanta i-a calculat majorări și penalități de întârziere în cuantum de 33,95 lei .
Față de considerentele mai sus expuse și de dispozițiile art. 969-970 C. civil de la 1865 (în vigoare la data încheierii contractului dintre părți), potrivit cărora obligațiile contractuale legal asumate, au putere de lege între părțile contractante, instanța apreciază că pretențiile reclamantei sunt întemeiate, urmând a obliga pârâtul la plata către reclamantă a sumei totale de 161l,68 lei.
Conform dispozițiilor art. 453 N.C.P.C. ce prevăd că partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții adverse să plătească cheltuielile de judecată și ținând cont de solicitarea creditoarei în acest sens instanța, va obliga debitoarea și la plata sumei de 20 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂREȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta S.C. E. S.A. – Suc. Călărași, cu sediul în Călărași, ., CUI_, cu nr. de înmatriculare în registrul comerțului J_ , cont bancar RO32RNCB_0002 împotriva pârâtului C. I., CNP-_ domiciliat în Călărași, ., ..1, ..
Obligă pârâtul către reclamantă la plata sumei de 127,73 lei reprezentând c/val servicii prestate în perioada 30.08.2012 – 31.08.2014, precum și la plata sumei de 33,95 lei reprezentând majorări de întârziere aferente debitului.
Obligă pârâtul către reclamantă la plata sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică, azi, 08.06.2015.
Președinte, Grefier,
Jud. S. O.V. N.
Red.S..O.
Dact.V.N.
Ex. 4/ .2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1713/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1716/2015. Judecătoria... → |
|---|
