Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1745/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1745/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 2032/202/2015
Acesta nu este document finalizat
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1745
Ședința din Camera de Consiliu din 10.06.2015
Instanța constituită din:
Președinte: V. O.
Grefier: G. V.
Pe rol se află judecarea cererii de valoare redusă formulată de către reclamanta S.C. R. S.A. CĂLĂRAȘI în contradictoriu cu pârâtul V. D. R..
Sesizarea la solicitarea reclamantei se analizează în Camera de Consiliu, potrivit art.1029 alin.1 C.p.c..
Instanța a dispus înfățișarea părților prin citare potrivit art.1030 alin.10 C.p.c..
La apelul nominal făcut, părțile au lipsit.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se prezența la dosar a relațiilor solicitate reclamantei, după care:
Față de disp. art.131 C.p.c., instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză potrivit art.1027 C.p.c. rap. la art.94 pct.1 lit. k C.p.c. coroborat cu art.107 C.p.c.
Considerând proba cu înscrisuri ca fiind pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei, în temeiul art.258 C.p.c rap. la art.255 alin.1 C.p.c. o încuviințează.
Constată probele administrate și reține cauza spre soluționare.
După ce a deliberat în secret în Camera de Consiliu, conform art. 395 C.pr.civ., instanța a dat următoarea soluție;
I. PROCEDURA
1. Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 26.03.2015 sub nr._, reclamanta S.C. R. S.A. cu sediul în C., .-24, jud. C., CUI RO1890420, C._, nr. de înmatriculare J_, cont bancar RO36RNCB_0001, l-a chemat în judecată pe pârâtul V. D. R., domiciliat în P., ..7, . Călărași, CNP_, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 220,09 lei reprezentând contravaloare apă canal aferentă perioadei octombrie 2014 – ianuarie 2015, a sumei de 30,88 lei reprezentând penalități de întârziere calculată de la data scadenței facturii ce face obiectul debitului principal în cuantum de 220,09 lei până la data introducerii acțiunii, obligarea în continuare la plata penalităților de întârziere calculate în continuare până la achitarea integrală a debitului principal, fără a depăși valoarea obligației principale, precum și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii reclamanta arată că în baza contractului nr. 1146/27.02.2012 a furnizat pârâtului servicii de apă și canalizare. Potrivit dispozițiilor contractuale, coroborate cu dispozițiile art. 31 alin.6 din Legea nr. 241/2006 modificată, pârâtul avea obligația de a efectua plata prestațiilor executate de S.C. R. S.A., în termen de 15 zile de la data emiterii
facturilor.
Reclamanta arată că pentru serviciile prestate s-au emis facturi pe care pârâtul pentru perioadei octombrie 2014 – ianuarie 2015 nu le-a mai achitat, astfel că la această dată figurează cu un debit restant în sumă de 220,09 lei reprezentând contravaloare facturi apă/canal, aferent perioadei octombrie 2014 – ianuarie 2015. Neplata acestor facturi acceptate de pârât ca efect al semnării contractului, emise în baza unui contract valabil încheiat, dovedește reaua credință a acestuia sau, în orice alt caz, refuzul nejustificat de plată.
Mai precizează că pârâtul a fost notificat cu privire la debitul restant, prin notificarea nr. 338/10.01.2015, prin care a fost pus în întârziere, conform art. 1522-1523 NCC.
În drept se invocă dispozițiile art.l025-1032 Noul Cod Proc. Civ. raportat la alt. 1350, 1270, 1272, 1516, 1523 NCC (în vigoare la data încheierii contractului), Legea nr. 241/2006.
În dovedirea cererii au fost anexate înscrisuri aflate la filele 11 - 28 din dosar.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâtul, cu toate că i-au fost comunicate cererea, formularul de răspuns și înscrisurile depuse de reclamantă, nu a completat formularul de răspuns.
Instanța a fixat termen pentru înfățișarea părților și a dispus citarea lor.
În cauză, instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri.
II. ÎN D.
A. Reglementări incidente privitor la procedura de judecată
2. Speței de față îi sunt incidente următoarele texte legale:
Potrivit art.1025 alin.1 C.p.c. procedura cu privire la cererile cu valoare redusă se aplică când valoarea cererii fără a se lua în considerare dobânzile, cheltuielile de judecată și alte venituri accesorii, nu depășește suma de 10 000 lei la data sesizării instanței.
Conform art.1027 alin.1 C.p.c. competența de a soluționa cererea în prima instanță aparține judecătoriei.
Art.1028 alin.1 și C.p.c. prevede că declanșarea procedurii se face prin completarea formularului de cerere aprobat prin ordin al ministerului justiției.
Potrivit art.1029 alin.1 procedura cu privire la cererile de valoare redusă este scrisă și se desfășoară în întregul ei în camera de consiliu iar conform alin.2 instanța poate dispune înfățișarea părților dacă apreciază acest fapt ca fiind necesar sau la solicitarea uneia dintre părți.
Art.1031 alin.1 C.p.c. prevede că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată iar potrivit alin.2, instanța nu va acorda părții care a câștigat procesul cheltuielile care nu au fost necesare sau care au avut o valoarea disproporționată în raport de valoarea cererii.
B. Soluția instanței
3. Analizând materialul probator administrat în cauză actele dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 27.02.2012, între reclamanta S.C. R. S.A. C. și pârâtul V. D. R. s-a încheiat contractul nr. 1146, prin care reclamanta s-a obligat să furnizeze servicii de alimentare cu apă și canalizare, iar pârâtul s-a obligat să plătească contravaloarea acestora. Contractul este însușit de către pârât prin semnătură (filele 17 -20).
În temeiul contractului nr. 1146/27.02.2012 s-au emis facturile: f.f. nr._/25.10.2013, nr._/22.11.2013, nr._/30.12.2013 și nr._/31.01.2014 (filele 13 – 16).
Potrivit dispozițiilor art. 249 C.p.c. „cel ce face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească, în afară de cazurile anume prevăzute de lege”.
Instanța reține că prin dovedirea existenței contractului nr. 1146/27.02.2012 și a facturilor: nr._/25.10.2013, nr._/22.11.2013, nr._/30.12.2013 și nr._/31.01.2014, reclamanta a dovedit existența dreptului de creanță reprezentând contravaloare servicii de apă și canalizare, în cuantum de 220,09 lei.
Din punct de vedere probator, reclamanta beneficiază de prezumția relativă de culpă a debitorului contractual, astfel cum este reglementată de dispozițiile art. 1548 C.civ. conform cărora culpa debitorului unei obligații contractuale se prezumă prin simplul fapt al neexecutării. Ca atare, instanța va reține că reclamanta și-a dovedit pretențiile prin înscrisurile menționate anterior și cu ajutorul prezumției relative amintite.
Pârâtul nu a făcut însă proba contrarie prezumției, prin dovedirea plății sumelor solicitate de către reclamantă, astfel încât instanța va reține că pârâtul V. D. R. nu și-a executat obligația de plată a contravalorii serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare, consumate în cuantum de 220,09 lei.
Cu privire la capătul de cerere privitor la plata penalităților de întârziere, instanța reține că au fost stabilite prin acordul de voință al părților fiind consemnate la art.13 alin.3 din contractul de furnizare nr. 1146/27.02.2012. Potrivit acestui articol, neachitarea facturii la termenul prevăzut atrage penalități de întârziere care sunt egale cu nivelul dobânzii pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare (fila 20).
Așadar, având în vedere și prezumția de culpă a debitorului contractual față de dispozițiile art. 1548 C.civ. instanța constată că reclamanta are dreptul la plata acestor penalități în cuantum de 30,88 lei conform înscrisului de la fila 8, sumă pe care pârâtul nu a achitat - o.
În ceea ce privește obligarea pârâtului în continuare la plata penalităților de întârziere în cuantumul stabilit de reglementările legale în vigoare, penalități ce vor fi calculate în continuare până la achitarea integrală a debitului principal de 220,09 lei, fără a depăși valoarea obligației principale, instanța reține următoarele:
Pentru ca partea să nu fie lipsită de o parte din beneficiu, și anume de acela pe care nu l-ar putea realiza dacă plata despăgubirilor s-ar face cu întârziere, și pentru a evita un nou proces, este necesar ca cel ce urmează a plăti despăgubirile să fie obligat, totodată și la plata penalităților de întârziere, pe tot timpul de la rămânerea definitivă a hotărârii și până la completa lor achitare deoarece din momentul în care instanța a stabilit în mod definitiv daunele, acestea s-au transformat într-o creanță certă, lichidă și exigibilă, deci într-o obligație care, având ca obiect restituirea unei sume de bani, produce, dobânzi penalizatoare până la completa ei achitare.
Pe cale de consecință, instanța va obliga pârâtul la plata în continuare a penalităților de întârziere la nivelul dobânzii pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare, până la achitarea integrală a debitului principal în cuantum de 220,09 lei, fără a depăși valoarea obligației principale.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța reține că potrivit art. 1032 alin.1 C.p.c. coroborat cu art.453 C.p.c, partea care cade în pretenții, urmează a fi obligată la suportarea cheltuielilor de judecată iar cealaltă parte să formuleze cerere în acest sens .
În consecință, instanța va obliga pe pârât la plata cheltuielilor de judecată reale (dovedite) aferente cererii, în cuantum de 50 lei constând în taxa judiciară de timbru (fila 10).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea reclamantei S.C. R. S.A. cu sediul în C., .-24, jud. C., CUI RO1890420, C._, nr. de înmatriculare J_, cont bancar RO36RNCB_0001, formulată în contradictoriu cu pârâtul V. D. R., domiciliat în P., ..7, ., parter, județul Călărași.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 250,97 lei din care suma de 220,09 lei reprezintă contravaloare servicii prestate conform facturilor fiscale emise în perioada: 25.10.2013 – 31.01.2014 iar suma de 30,88 lei reprezintă penalități de întârziere și în continuare la plata penalităților de întârziere în cuantumul prevăzut de dispozițiile legale calculate raportat la debitul principal în cuantum de 220,09 lei, până la data achitării integrale.
Obligă pârâtul la plata către reclamantă a sumei de 50 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
Executorie.
Cu drept de apel, în 30 de zile de la comunicare.
Cerere de apel se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, azi 10.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
O. V. V. G.
pentru grefier aflat în concediu de odihnă
semnează grefier șef A. M.
Red. O.V.
Tehnored.V.G.
Ex.4/ 01.07.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1840/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1650/2015.... → |
|---|
