Plângere contravenţională. Sentința nr. 1840/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1840/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 17-06-2015 în dosarul nr. 2261/202/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI – JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr.1840
Ședința publică de la 17 iunie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – N. L. P.
GREFIER -Ș. J.
Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulată de petenta S.C. RU TRANS S.R.L. în contradictoriu cu intimatul I. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ dresat de un agent constatator din cadrul I. – Inspectoratul teritorial 2 C. la data de 24.03.2015.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 16.06.2015, fiind consemnate în încheierea de la acel termen care face integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru a delibera, instanța a amânat pronunțarea pentru termenul din 17.06.2015, când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.04.2015 sub nr._, petenta S.C. RU TRANS S.R.L. a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal . nr._ dresat de un agent constatator din cadrul I. – Inspectoratul teritorial 2 C. la data de 24.03.2015. În subsidiar, petenta a solicitat înlocuirea sancțiunii contravenționale cu cea a avertismentului.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că prin procesul-verbal de contravenție încheiat la 24.03.2015 a fost sancționată cu amendă în cuantum de 3000 lei, reținându-se în sarcina sa că a circulat fără a deține rovinieta valabilă.
Cu privire la situația de fapt, petenta a susținut în esență că nu se face vinovată de contravenția imputată întrucât conducătorul auto nu a identificat pe traseu nicio stație „PETROM” de unde să poată achiziționa rovinietă valabilă pentru ziua respectivă.
A mai arătat și că în aceeași zi conducătorul auto a luat legătura cu reprezentanții petentei, care au achiziționat rovinietă pentru ziua respectivă, astfel că petenta și-a îndeplinit obligația de achitare a tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale pentru data de 24.03.2015, deținând rovinietă valabilă.
În susținerea cererii de înlocuire a sancțiunii, petenta a arătat că nu a fost sancționată anterior pentru contravenții de acest tip și că sancțiunea este împovărătoare pentru activitatea societății.
În drept, petenta a invocat dispozițiile OG 15/2002.
În dovedirea cererii, a solicitat administrarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale. A atașat cererii copii de pe procesul-verbal atacat, dovada comunicării, nota nr._, rovinieta și dovada plății taxei de drum.
Cererea a fost legal timbrată.
Intimatul a depus întâmpinare (f.13-16), prin care invocat excepția lipsei calității de reprezentant a persoanei care a semnat plângerea și excepția lipsei capacității de exercițiu a Inspectoratului Teritorial II C..
Pe fond, intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare, intimatul a arătat că nu are relevanță pentru constatarea contravenției faptul că petenta a achiziționat rovinietă în aceeași zi, după constatarea faptei, întrucât valabilitatea rovinietei începe în momentul achiziționării.
A mai arătat că procesul-verbal atacat nu este lovit de niciuna dintre cauzele de nulitate prev. de art. 17 din OG 2/2001.
Cu privire la cererea de înlocuire a sancțiunii, intimatul a arătat că nu este de acord, întrucât legea nu prevede sancțiunea constând în avertisment pentru contravenția imputată petentei, astfel că această sancțiune nu este aplicabilă în cauza de față.
În drept, intimatul a invocat prevederile 205-208 C.pr.civ, OG 15/2002 și OG 2/2001.
Petenta nu a formulat răspuns la întâmpinare.
Sub rezerva dezbaterii la primul termen de judecată, instanța a pus în vedere petentei să depună înscrisuri din care să reiasă limitele puterii de reprezentare acordate avocatului.
La 12.06.2015, prin registratura instanței, petenta a depus precizări cu privire la excepțiile invocate de intimat, arătând că a înțeles să cheme în judecată I. și a indicat denumirea și sediul acestei instituții.
A mai arătat că faptul că petenta a achiziționat rovinietă valabilă pentru ziua respectivă, iar această împrejurare trebuie interpretată în favoarea sa ca o conduită corespunzătoare.
A atașat contractul de asistență juridică și certificatul constatator ONRC.
La termenul din 16.06.2015, instanța a pus în discuție cele două excepții invocate de intimat ce urmează a fi respinse pentru motivele arătate în încheierea de la termen.
La același termen, pe fondul cauzei, petenta a renunțat la proba testimonială solicitată prin cererea introductivă.
Instanța a pus în discuție, a admis și administrat la cererea părților proba cu înscrisurile aflate la dosarul cauzei.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză cu privire la fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . – Inspectoratul teritorial 2 C. la data de 24.03.2015 s-a reținut în sarcina petentei săvârșirea contravenției prev. de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002 și sancționată Anexei 2 din O.G. 15/2002, fapta contravențională constând în aceea că la data de 24.03.2015, ora 9.16, pe DN 22 km 178+403, a fost oprit și verificat ansamblul de vehicule format din autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ și semiremorca cu nr. de înmatriculare_ utilizat de petentă, ocazie cu care, la verificarea achitării tarifului de utilizare a drumurilor naționale prin sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare și control a rovinietei s-a constatat că nu există rovinietă valabilă pentru autovehiculul controlat.
Prin același proces-verbal i-a fost aplicată petentei sancțiunea contravențională cu amenda în cuantum de 3000 lei.
Procesul-verbal a fost întocmit în lipsa reprezentantului legal al petentei și în absența unui martor asistent, motivele pentru care s-a procedat astfel fiind consemnate în procesul-verbal.
Nota nr._ emisă de agentul constatator la momentul controlului și semnată de conducătorul auto salariat al petentei confirmă situația de fapt consemnată în procesul-verbal atacat.
În data de 24.03.2015, ora 10.02, după desfășurarea controlului și întocmirea procesului-verbal, petenta a achiziționat rovinietă valabilă pentru intervalul orar 10.02 – 23.59 din ziua de 24.03.2015, astfel cum rezultă din bonul fiscal și dovada – copie client a rovinietei (f.9).
Rezumând situația de fapt rezultată din probele administrate, instanța reține că la momentul efectuării controlului și al aplicării sancțiunii nu exista rovinietă valabilă pentru ansamblul de vehicule format din autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ și semiremorca cu nr. de înmatriculare_, petenta achiziționând rovinietă după constatarea contravenției. Susținerile petentei din plângere confirmă această situație de fapt.
În drept, potrivit dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța are obligația legală de a analiza legalitatea și temeinicia procesului-verbal de constatare și de a hotărî asupra sancțiunii aplicate.
Analizând din oficiu legalitatea procesului-verbal pe baza criteriilor prev de art. 16-17 din OG 2/2001 și art. 8-9 din OG 15/2002, instanța constată că procesul-verbal . – Inspectoratul teritorial 2 C. la data de 24.03.2015 este legal întocmit.
Cu referire la legalitatea sancțiunii aplicate, instanța constată că situația de fapt consemnată în procesul-verbal corespunde textelor legale reținute pentru constatarea contravenției, iar sancțiunea a fost aplicată în limitele prevăzute de lege pentru contravenția constatată.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța a reținut din probatoriul administrat că autovehiculul proprietatea petentei a circulat pe DN22 la data de 24.03.2015 la ora 9.16 fără a deține rovinietă valabilă, faptă ce întrunește elementele constitutive ale contravenției prev. de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002.
Astfel, petenta, în calitate de utilizator al autovehiculului, avea obligația ca în condițiile în care a dispus efectuarea unui transport de mărfuri cu autovehiculul care îi aparține, să se asigure că acest autovehicul îndeplinește toate condițiile legale pentru circulația pe drumurile publice, inclusiv în ceea ce privește obligația de a achita tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, conform art. 1 alin. 2 corob. cu art. 7 alin. 1 din OG 15/2002. Petenta, având calitatea de profesionist – operator de transport, nu poate invoca faptul că nu cunoaște această obligație, astfel că fapta a fost săvârșită cu vinovăție.
Faptul că petenta a achiziționat rovinietă după constatarea contravenției nu înlătură caracterul contravențional al faptei, având în vedere dispozițiile art. 1 alin. 81 din OG 15/2002 conform căruia „Dacă ziua de început a perioadei de valabilitate a rovinietei este ziua în curs, valabilitatea acesteia începe la ora înregistrării informațiilor privind achitarea tarifului de utilizare în baza de date a SIEGMCR și expiră la ora 24,00 a ultimei zile a duratei pentru care acesta a fost achitat.” Or, astfel cum s-a reținut din analiza înscrisurilor prezentate de petentă, aceasta a achitat tariful de utilizare la ora 10.02, după momentul constatării.
De asemenea, nu înlătură vinovăția petentei nici împrejurarea că șoferul nu ar fi găsit până la momentul opririi de către agentul constatator o stație „PETROM” pentru a achiziționa rovinietă, în condițiile în care, chiar dacă această afirmație ar fi adevărată, obligația petentei de a achita taxa de drum pentru ziua respectivă trebuia îndeplinită înainte ca autovehiculul să intre pe rețeaua de drumuri naționale.
Față de motivele expuse, instanța constată că procesul-verbal atacat a fost legal și temeinic întocmit sub aspectul constatării contravenției prev. de art. 8 alin. 1 din OG 15/2002
După ce a analizat legalitatea și temeinicia procesului-verbal, conform art. 34 alin. 1 din OG 2/2001, instanța urmează să se pronunțe asupra sancțiunii aplicate prin procesul-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii.
În acest sens, instanța reține că, potrivit prevederilor art. 7 și 21 alin. 3 din OG 2/2001, sancțiunea contravențională trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, iar sancțiunea constând în „Avertisment” se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă.
Contrar susținerilor intimatului, din dispozițiile art. 7 alin. 3 din OG 2/2001 („Avertismentul se poate aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune”), instanța reține că se poate aplica sancțiunea avertismentului pentru o contravenție și în cazul în care legea care sancționează contravenția nu prevede această sancțiune, atât timp cât aplicarea avertismentului nu este exclusă expres de legiuitor pentru contravenția constatată.
Din aceste prevederi legale rezultă că pentru o faptă care întrunește toate elementele constitutive ale contravenției consacrate de textul de lege în baza căruia a fost constatată, va putea fi aplicată sancțiunea avertismentului doar atunci când, față de circumstanțele concrete ale faptei și contravenientului, se constată o atingere minimă adusă valorilor sociale protejate de norma legală prin care a fost instituită contravenția, iar sancțiunea avertismentului nu este exclusă expres de actul normativ care sancționează contravenția.
Petenta nu a dovedit existența niciunei circumstanțe reale sau personale de natură a conduce la concluzia că fapta concretă imputată este lipsită de pericolul social abstract vizat de normele de sancționare a contravenției constatate prin procesul-verbal atacat.
Nu pot fi considerate astfel de circumstanțe nici achiziționarea unei roviniete după ce petenta a luat cunoștință de săvârșirea faptei și nici situația economică a petentei. Achiziționarea pro causa a rovinietei după săvârșirea faptei nu poate fi considerată ca o împrejurare care să diminueze pericolul social, atât timp cât aceasta s-a făcut după ce petenta a luat cunoștință de faptul că a fost sancționată, iar situația economică a petentei ar trebui să constituie un motiv de evitare a săvârșirii contravențiilor, iar nu o scuză pentru neplata sancțiunilor.
De asemenea, nu poate fi luată în considerare ca o cauză de diminuare a pericolului social nici afirmația petentei privind faptul că șoferul nu ar fi găsit o stație „PETROM” de la care să achiziționeze o rovinietă valabilă, atât timp cât benzinăriile „PETROM” nu sunt singurele puncte în care se poate achita tariful de utilizare, existând numeroase modalități de plată a taxei de drum, inclusiv on line, prin parteneri autorizați ai CNADNR (http://cnadnr.ro/pagina.php?idg=53).
În consecință, în considerarea calității petentei de profesionist – operator de transport, care nu poate invoca necunoașterea legii sau a mijloacelor concrete pe care le are la dispoziție pentru a-și îndeplini obligațiile stabilite de lege, instanța consideră că rolul preventiv-educativ al sancțiunii contravenționale în acest caz nu poate fi realizat decât prin executarea efectivă a sancțiunii cu amenda aplicată prin procesul-verbal atacat, nefiind oportună o înlocuire a acestei sancțiuni.
Pentru toate considerentele expuse, instanța constată că procesul-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii contravenționale . nr._ dresat de un agent constatator din cadrul I. – Inspectoratul teritorial 2 C. la data de 24.03.2015 este legal și temeinic, iar sancțiunea principală a fost legal aplicată și temeinic individualizată, astfel încât, pe cale de consecință, instanța urmează să respingă plângerea formulată de petentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității de reprezentant invocată de intimat.
Respinge ca lipsită de obiect excepția lipsei capacității de exercițiu a I. – Inspectoratul Teritorial II C. invocată de intimat.
Respinge ca neîntemeiată cererea având ca obiect plângere contravențională formulată de petenta S.C. RU TRANS S.R.L., cu sediul în ..Călărași, înregistrată la ORC sub nr.J_, având CUI RO23572648, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, cu sediul procesual ales în C., ., nr.2, ..C..
Menține ca legal și temeinic procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ dresat de un agent constatator din cadrul I. – Inspectoratul teritorial 2 C. la data de 24.03.2015.
Cu apel în 30 zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată conform art. 396 alin. 2 C.pr.civ., prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței, la 17.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. L. P. Ș. J.
Red. N.L.P.
Tehnored.Ș.J.
Ex.5/azi 16.07.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1844/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1745/2015. Judecătoria... → |
|---|
