Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2502/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2502/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 16-09-2015 în dosarul nr. 2502/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
.
Sentința civilă Nr. 2502/2015
Ședința Camerei de Consiliu de la 16 septembrie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE S. C. C.
Grefier I. I.
Pe rol judecarea cauzei civile formulate de reclamanta S.C. R. S.A. împotriva pârâtei P. Z., având ca obiect cerere valoare redusă.
La apelul nominal au lipsit părțile.
Fără citare părți.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, evidențiindu-se părțile și obiectul cauzei, după care:
Conform dispozițiilor art. 131 C. procedură civilă raportat la art. 1027 alin. 1 și art. 107 Cod procedură civilă, instanța constată că este competentă general, material și teritorial să judece prezenta cauză, raportat la obiectul acțiunii și la domiciliul pârâtei.
Analizând, prin prisma dispozițiilor art. 255 C.proc.civ., proba cu înscrisuri solicitată de către reclamantă,o apreciază ca fiind admisibilă potrivit legii și de natură a duce la soluționarea procesului, motiv pentru care, o încuviințează în conformitate cu prevederile art. 258 C.proc.civ.
Constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau probe de administrat, apreciază cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra acțiunii civile de față reține următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la 08.06.2015 sub nr._, reclamanta S.C. R. S.A. cu sediul în C., .-24, jud. C., CUI RO_, cu numărul de înmatriculare în registrul Comerțului J_, cont bancar RO36RNCB_0001 – BCR C., a chemat în judecată pe pârâta P. Z., domiciliată în . L., nr. 6, jud. Călărași, CNP_, solicitând obligarea acesteia la plata sumei de 1782,90 lei reprezentând contravaloare servicii apă canal aferente perioadei august 2014-septembrie 2014, precum și la plata în continuare a penalităților de întârziere, în cuantumul stabilit de reglementările în vigoare, până la achitarea integrală a debitului principal, fără a depăși valoarea obligației principale și la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces constând taxă de timbru în cuantum de 50 lei și taxa de notificare în sumă de 30 lei.
În motivarea cererii se arată că, prin contractul nr. 1158/27.02.2012 reclamanta s-a angajat să furnizeze apa potabilă pârâtei, iar aceasta din urmă s-a obligat să achite contravaloarea facturilor de apă.
Se arată că potrivit dispozițiilor art.30 alin. 3 din Legea nr.241/2006, coroborat cu art.13 alin. 2 din contract, pârâta avea obligația să efectueze plata prestațiilor în termen de 15 zile de la data emiterii facturilor, iar potrivit art. 31alin. 7 din Legea nr. 241/2006 actualizată, iar în cazul în care nu era de acord cu plata acestora avea posibilitatea contestării modului de facturare, ceea ce nu s-a întâmplat.
Prin notificarea nr.189/24.02.2015 pârâta a fost somată ca în termen de 15 zile de la primire să achite debitul total de 1812,9 lei, aferent perioadei august-septembrie 2014, fiind pusă de drept în întârziere.
Mai arată că pentru neplata la termen a debitului pârâtei i-au fost calculate penalități conform art. 31 alin. 7 din Legea nr. 241/2006 și art. 20 din contractul încheiat între părți, în cuantum de 0,04% pe zi de întârziere.
În drept, se invocă dispozițiile art. 1025-1032 noul Cod de procedură civilă rap. la art.1350 N. C. civil., Lg. 241/2006.
În dovedirea cererii au fost anexate un set de înscrisuri atașate la filele 7 -29 din dosar.
Pârâta, nu a depus formularul de răspuns și nu a făcut apărări în cauză .
Instanța a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisurile atașate la dosarul cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
La data de 27.02.2012 între reclamantă și pârâtă, a fost încheiat contractul nr. 1158, având ca obiect furnizarea/prestarea serviciului de alimentare cu apă potabilă și de canalizare și reglementarea drepturilor și obligațiilor părților la punctul de delimitare dintre instalația interioară a utilizatorului și o rețea aparținând sistemului public de alimentare cu apă și canalizare.
Conform art.13 alin.1 din contract, factura pentru furnizarea/prestarea serviciului va fi emisă cel mai târziu până la data de 15 a lunii de consum, utilizatorii fiind obligați să achite facturile în termenul scadent de 15 zile de la data emiterii acestora, atât data emiterii cât și data scadenței fiind înscrise pe factură ( art.13 alin.2 din contract).
Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage după sine penalități de întârziere în condițiile reglementate de art.13 alin.3 din contract, nu art. 20 așa cum susține reclamanta.
Din facturile fiscale acceptate (filele 19-22) instanța reține că pârâta a beneficiat în perioada august - septembrie 2014, de furnizarea apei potabile în valoare de 1782,90 lei.
În drept, întrucât contractul a fost încheiat la data de 27.02.2012 ulterior intrării în vigoare a Noului Cod Civil, iar conform art.102 alin. 1 din Legea 71/2011 privind punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul civil „Contractul este supus dispozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa”, la soluționarea pe fond a prezentei cauze instanța va avea în vedere acest act normativ.
Conform art. 1270 C. civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
Astfel, instanța reține că în temeiul obligațiilor contractuale ce revin pârâtei, pârâta este liberată prin remiterea către reclamantă a sumei nominale datorate ( art.1488 C. civil), revenindu-i obligația de a face dovada plății potrivit art.1499 Cod civil.
În speță, pârâta nu a făcut nici o probă în acest sens fiind prezumată în culpă prin simplul fapt al neexecutării, astfel cum rezultă din art.1548 Cod civil.
Cum în cauză creanța solicitată de reclamantă prin acțiune este certă, lichidă și exigibilă și sunt întrunite condițiile angajării răspunderii contractuale ale debitorului, instanța, văzând și dispozițiile art.1350 și urm. din Codul Civil, urmează a admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă și a obliga pârâta către aceasta la plata sumei de 1782,90 lei reprezentând contravaloare apă conform facturilor nr._/29.08.2014, nr._/29.08.2014, nr._/29.08.2014 .
De asemenea, în acord cu prevederile contractuale anterior enumerate și cu dispozițiile art. 1531 alin. 1 și 1535 alin. 1 și 1539 C.civ., reclamanta este în drept să primească, pe lângă executarea obligației principale constând în contravaloarea serviciilor prestate, și daune moratorii conform art. 13 alin. 3 respectiv art. 6 alin. 1 pct. 4 din contract, raportat la prevederile art. 31 alin. 7 din Legea nr. 241/2006, în cuantum de 0,04% pe zi de întârziere de la scadența fiecărei facturi până la achitarea integrală a debitului principal, fără a se depăși valoarea obligației principale înscrisă în fiecare factură, astfel că și acest capăt de cerere va fi admis.
Conform dispozițiilor art. 1031 C. procedură civilă ce prevede că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată și ținând cont de solicitarea reclamantei în acest sens, instanța va obliga pârâta la plata către reclamantă a sumei de 80 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 50 lei constând în taxă judiciară de timbru și 30 lei reprezentând taxa de notificare .
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta . sediul în C., .-24, jud. C., CUI RO_, cu numărul de înmatriculare în registrul Comerțului J_, cont bancar RO36RNCB_0001 – BCR C., în contradictoriu cu pârâta P. Z., domiciliată în ., . L., nr. 6, jud. Călărași, CNP_.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 1782,90 lei reprezentând contravaloare apă aferentă facturilor emise în perioada august 2014- septembrie 2014.
Admite capătul de cerere privind plata penalităților convenționale în cuantum de 0,04% pe zi de întârziere aferente facturilor emise în perioada august 2014- septembrie 2014, începând cu data exigibilității plății fiecăreia dintre acestea, până la achitarea efectivă a debitului, fără a se depăși valoarea obligației principale înscrisă în fiecare factură .
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 80 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în taxă judiciară de timbru și taxă notificare .
Executorie de drept .
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.09.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. S. C. I. I.
Red. CSC..
Tehnored.I.I
Ex.4/22.09.2015
I.I. 21 Septembrie 2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2541/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2514/2015.... → |
|---|
