Contestaţie la executare. Sentința nr. 939/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 939/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 27-03-2015 în dosarul nr. 9031/202/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 939/2015
Ședința publică din data d 27 Martie 2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE R. M. N.
Grefier L. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatorul P. I. și pe intimații C.N.A.D.N.R. S.A. și B.E.J. C. F. T..
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, evidențiindu-se părțile si obiectul cauzei, după care,
Instanța, în temeiul disp. art. 131 alin.1 C.proc.civ. rap la art. 650 C. proc. civ., constată că este competentă din punct de vedere general, material si teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Instanța, în temeiul disp. art. 258 alin.1 C. proc. civ., încuviințează proba cu înscrisuri propusă de contestator, aceasta fiind admisibilă și putând duce la soluționarea cauzei.
Nemaifiind alte cereri de soluționat, instanța, în temeiul disp. art. 244 C. proc. civilă, constată terminată cercetarea procesului, consideră cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare, atât cu privire la cererea de suspendare a executării silite, cât și asupra fondului cauzei.
I NS T A N Ț A
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin contestația la executare înregistrată pe rolul acestei instanțe, la data de 05.12.2014, sub nr._, contestatorul P. I. a solicitat în contradictoriu cu intimații C.N.A.D.N.R. S.A. și B.E.J. C. F. T., anularea executării silite pornite de către B.E.J. C. F. T., în dosarul de executare silită nr. 2425/2014, anularea somației mobiliare și a încheierii emise de intimatul B.E.J. C. F. T. la data de 20.11.2014.
În motivarea contestației la executare formulate, contestatorul a arătat că, prin somația emisă la data de 20.11.2014, B.E.J. C. F. T. i-a adus la cunoștință că, în baza titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/07.11.2011, are obligația de a achita intimatei C.N.A.D.N.R. S.A., suma de 28 euro reprezentând contravaloarea tarifului de despăgubire stabilit prin procesul verbal de constatare a contravenției și suma de 510,98 lei reprezentând cheltuieli de executare silită.
Contestatorul a precizat că prin Legea 144/2012 a fost abrogat art. 8 alin. 3 din O.G. 15/2002 care prevedea obligativitatea achitării contravalorii tarifului de despăgubire.
Așadar, prin raportare și la dispozițiile art. 15 din Constituție, contestatorul a susținut că nu mai are obligația de a achita contravaloarea tarifului de despăgubire.
A mai susținut contestatorul și că cuantumul cheltuielilor de executare este nejustificat de mare.
În drept, contestatorul a invocat dispozițiile Legii nr. 144/2012.
În susținerea contestației la executare formulate, contestatorul a depus, în copie, somația emisă la data de 20.11.2014 de B.E.J. C. F. T. și alte înscrisuri.
Contestația la executare a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoare de 49 lei.
Intimații, deși legal citați, nu au formulat întâmpinare și nu s-au prezentat, prin reprezentant, în fața instanței.
Instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri și a dispus atașarea dosarului de executare silită nr. 2425/2014.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Cu titlu preliminar, având în vedere că cererea de executare silită a fost înregistrată pe rolul B.E.J. C. F. T., la data de 28.08.2014, după . noului Cod de procedură civilă, în temeiul art. 3 din Legea 76/2012 raportat la art. 622 alin. 2 din C.proc.civ. 2013, instanța apreciază că prezenta cauză se va soluționa în temeiul dispozițiilor Codului de procedură civilă din 2013, forma anterioară modificărilor legislative realizate prin Legea 138/2014.
Astfel, potrivit art. 711 alin. 1 teza I C.proc.civ, împotriva executării silite, a încheierilor date de executorul judecătoresc, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare.
Instanța constată că executarea silită a fost încuviințată, prin încheierea pronunțată la data de 28.10.2014 de Judecătoria Călărași, în baza titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/07.11.2011 pentru recuperarea sumei de 28 euro reprezentând contravaloarea tarifului de despăgubire stabilit prin titlul executoriu menționat.
Instanța reține că prin Legea nr. 144/2012 dispozițiile art. 8 alin. 3 din O.G. 15/2002 care prevedeau obligativitatea achitării tarifului de despăgubire au fost abrogate.
De asemenea, art. II din Legea 144/2012 statuează că tarifele de despăgubire prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, aplicate și contestate în instanță până la data intrării în vigoare a prezentei legi se anulează.
Instanța apreciază că art. II reprezenta o normă tranzitorie de aplicare în timp a Legii nr. 144/2012 care permitea instanței să dispună anularea tarifelor de despăgubire și în dosarele aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii menționate.
Astfel, pentru aplicarea dispozițiilor art. II din Legea 144/2012, este în mod imperativ necesar ca procesele verbale de constatare contravenției să fi fost contestate în instanță, prin formularea unei plângeri contravenționale, la momentul intrării în vigoare a legii.
Așadar, cum procesul verbal de constatare a contravenției . 11 nr._/07.11.2011 nu a fost contestat în instanță, prin formularea unei plângeri contravenționale, în termenul prevăzut de lege, instanța apreciază că nu se poate dispune anularea tarifului de despăgubire aplicat prin acesta în cadrul procedurii contestației la executare.
Totodată, instanța consideră că în prezenta cauză nu se poate reține nici incidența dispozițiilor art. 12 alin. 2 din O.G. 2/2001 privind legea contravențională mai favorabilă, întrucât dispozițiile legale menționate sunt aplicabile în ipoteza în care, de la data constatării unei fapte contravenționale și până la data aplicării, în mod definitiv, a unei sancțiuni contravenționale au intervenit mai multe legi contravenționale.
Prin urmare, cum procesul verbal de constatare a contravenției nu a fost contestat, prin formularea unei plângeri contravenționale, în termenul legal prevăzut de O.G. 2/2001, acesta a devenit titlu executoriu (ca urmare a rămânerii definitive a sancțiunii contravenționale aplicate), instanța neputând să dispună anularea tarifului de despăgubire aplicat, în cadrul prezentei contestații la executare sau să constate că executarea silită nu poate fi inițiată pentru recuperarea contravalorii tarifului menționat.
Așadar, cum contestatorul nu a achitat contravaloarea tarifului de despăgubire, instanța consideră că executarea silită a fost inițiată și efectuată în mod legal, urmând să respinsă contestația la executare formulată de contestator împotriva somației mobiliare emise de B.E.J. C. F. T. la data de 20.11.2014 și împotriva executării silite însăși, ca neîntemeiată.
De asemenea, instanța reține că prin încheierea emisă la data de 20.11.2014 de B.E.J. C. F. T. (f. 29) s-au stabilit cheltuieli de executare în cuantum de 510,98 lei reprezentând 496 lei - cheltuieli necesare desfășurării executării silite, respectiv înregistrare, deschidere și formare dosar de executare silită, consultanță în vederea constituirii dosarului de executare silită, cheltuieli efectuate cu redactarea și efectuarea actelor de executare silită, comunicarea actelor de procedură prin poștă/curier, cheltuieli de transport, multiplicare și certificare acte, arhivare dosar și 14,98 lei – onorariu executor judecătoresc.
Prin somația emisă la data de 20.11.2014 de B.E.J. C. F. T. (f. 28), contestatorului i s-a pus în vedere să achite, în termen de 1 zi de la comunicarea acesteia, suma de 28 euro reprezentând contravaloarea tarifului de despăgubire stabilit prin procesul verbal de constatare a contravenției și suma de 510,98 lei reprezentând cheltuieli de executare silită.
Potrivit art. 669 alin. 2 C.proc.civ., cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit, în afară de cazul când creditorul a renunțat la executare, situație în care vor fi suportate de acesta, sau dacă prin lege se prevede altfel. De asemenea, debitorul va fi ținut să suporte cheltuielile de executare stabilite sau, după caz, efectuate după înregistrarea cererii de executare și până la data realizării obligației stabilite în titlul executoriu, chiar dacă el a făcut plata în mod voluntar. Cu toate acestea, în cazul în care debitorul, somat potrivit art. 667, a executat obligația de îndată sau în termenul acordat de lege, el nu va fi ținut să suporte decât cheltuielile pentru actele de executare efectiv îndeplinite, precum și onorariul executorului judecătoresc și, dacă este cazul, al avocatului creditorului, proporțional cu activitatea depusă de aceștia.
Prin raportare la dispozițiile Ordinului nr. 2550/C/2006, instanța consideră, prin raportare la valoarea debitului urmărit și la modalitățile de executare realizate, că suma de 14,98 lei reprezentând contravaloarea onorariului executorului judecătoresc a fost stabilită în mod corespunzător.
În ceea ce privește cuantumul celorlalte cheltuieli necesare efectuării executării silite, avându-se în vedere și procesul verbal de detaliere a modalității de stabilire a acestora (f. 33), instanța consideră că valoarea de 496 lei stabilită de executorul judecătoresc este disproporționată în raport cu actele de executare efectiv îndeplinite de acesta.
Această concluzie se impune întrucât dosarul de executare are doar 11 file, iar executorul judecătoresc a comunicat toate actele de executare printr-un unic proces verbal de înmânare și a achitat o singură taxă judiciară de timbru în valoare de 20 lei pentru soluționarea cererii de încuviințare a executării silite.
Avându-se în vedere și celelalte cheltuieli efectuate de executorul judecătoresc în ceea ce privește gestionarea și soluționarea dosarului de executare silită, instanța, pentru considerentele menționate anterior, apreciază că se impune reducerea cuantumului cheltuielilor de executare stabilite prin încheierea din data de 20.11.2014 de B.E.J. C. F. T. de la suma de 510,98 lei la suma de 120 lei.
În consecință, instanța va admite contestația la executare formulată împotriva încheierii emise la data de 20.11.2014 de B.E.J. C. F. T. și va dispune anularea parțială a încheierii menționate, în sensul că va dispune reducerea cuantumului cheltuielilor de executare stabilite de la suma de 510,98 lei la suma de 120 lei.
În ceea ce privește suspendarea executării silite, instanța constată că aceasta se poate dispune, în temeiul art. 718 alin. 1 C.proc.civ., doar în ipoteza invocării de către contestatorul a unor motive temeinice.
Totodată, art. 718 alin. 2 C.proc.civ. prevede obligativitatea achitării unei cauțiuni pentru a se putea dispune suspendarea executării silite.
Instanța consideră că contestatorul nu a invocat nici un motiv temeinic de natură a justifica suspendarea executării silite și apreciază că o astfel de măsura nu ar fi oportună prin raportarea la valoarea redusă a debitului urmărit și la faptul că prezenta sentința, prin care s-a dispus reducerea cuantumului cheltuielilor de executare, este executorie, în temeiul art. 650 C.proc.civ..
Instanța reține și că, deși contestatorul a fost legal citat cu mențiunea de a achita suma de 63 de lei cu titlu de cauțiune, acesta nu și-a îndeplinit obligația impusă în sarcina sa de instanță.
Așadar, instanța va respinge cererea de suspendare a executării silite.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite contestația la executare formulată de contestatorul P. I., CNP_, cu domiciliul în . în contradictoriu cu intimații C.N.A.D.N.R., cu sediul în municipiul C., . C. și B.E.J. C. F. T., cu sediul în municipiul București, sector 3, Splaiul Unirii, nr. 33, ., . emise la data de 20.11.2014 de B.E.J. C. F. T., dispune anularea în parte a încheierii menționate, în sensul că dispune reducerea cuantumului cheltuielilor de executare stabilite de la suma de 510,98 lei la suma de 120 lei.
Respinge contestația la executare formulată împotriva somației mobiliare emise de B.E.J. C. F. T. la data de 20.11.2014 și împotriva executării silite însăși, ca neîntemeiată.
Respinge cererea de suspendare a executării silite.
Cu drept de apel în termen de 10 de zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 27.03.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
N. R. – M. B. L.
Red.N.R.M.
Thred.B.L.
Ex. 4/22.04.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 749/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 938/2015.... → |
|---|
