Plângere contravenţională. Sentința nr. 1064/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1064/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 07-04-2015 în dosarul nr. 1064/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI – JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1064
Ședința publică de la 7 aprilie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE - Judecător M. S.
Grefier – N. V.
Pe rol judecarea cauzei civile privind plângerea contravențională formulată de petentul M. T. în contradictoriu cu intimatul I. CALARASI, împotriva procesului verbal de contravenție . nr._
dresat la data de 9.02.2015 de intimatul I. Călărași.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită conform art. 155 și urm. Cod procedură civilă.
S-a expus referatul cauzei de către grefier, evidențiindu-se părțile, obiectul cauzei și procedura de citare precum și faptul că în cauză au fost îndeplinite dispozițiile art. 200 privind verificarea și regularizarea cererii de chemare în judecată din Noul Cod de procedură civilă, după care:
Instanța în conformitate cu dispozițiile art. 131 Cod procedură civilă constată că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze.
În conformitate cu dispozițiile art. 238 Cod procedură civilă, estimează perioada de soluționare a cauzei la acest termen.
La interpelarea instanței, petentul arată că a intrat în posesia procesului verbal în data de 09.02.2015. În dovedirea plângerii petentul propune proba cu înscrisurile depuse la dosar și un martor care este prezent la acest termen, respectiv V. M. pentru a dovedi că nu a trecut nimeni . pietoni. Mai arată că nu-l cunoștea pe martorul propus, însă în ziua respectivă a rugat agentul de poliție să se întoarcă la locul săvârșirii contravenției, s-a întors cu acesta, unde încă se mai afla numitul V..
Menționează petentul că pe trecere era o persoană, dar era cu fața întoarsă către niște prieteni cu care vorbea și că acea persoană nu avea intenția să treacă . a trecut mai departe.
Instanța în conformitate dispozițiile art. 255 Cod procedură civilă rap. la art. 258, art. 260 Cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisuri și un martor pentru petent și proba cu înscrisuri pentru intimat, ca fiind utile, pertinente și concludente soluționării cauzei.
Petentul având cuvântul arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de administrat.
Instanța ia act că nu mai sunt alte probe de administrat în cauză, apreciază cauza în stare de judecată, conform art. 394 Cod procedură civilă declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pentru susțineri în fond.
Petentul având cuvântul solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată, pentru că nu este vinovat de săvârșirea contravenției.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr. _ , la data de 17.02.2015, petentul M. T., CNP - l_, domiciliat în Călărași, ., ., a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal . nr._ încheiat de către . cadrul I. Călărași - Biroul Rutier în data de 09.02.2015, ora 15, 54 prin care în mod nejustificat a fost sancționat cu 4 puncte-amendă (390 lei), și suspendarea permisului de conducere pentru 30 de zile pentru neacordarea priorități de trecere unor pietoni, solicitând ca, în contradictoriu cu intimatul I. Călărași - Biroul Rutier, prin hotărârea judecătorească ce se va pronunța, să se dispună în principal, anularea procesului verbal de contravenție . nr_.
În motivarea plângerii sale petentul a arătat că este taximetrist autorizat și în data de 09.02.2015 se afla pe raza municipiului Călărași la volanul autoturismului proprietate personală cu destinația taxi, marca Opel, cu numărul de înmatriculare_, pe . către centrul municipiului. În jurul orelor 15,54 a fost oprit de către un echipaj de poliție care i-a adus la cunoștință faptul că nu ar fi acordat prioritate de trecere unui pieton angajat în traversare pe trecerea de pietoni aflată pe . . a negat fapta și a arătat că nu a încălcat nici-o regulă de circulație neobstrucționând în nici un fel trecerea vreunui pieton în zona menționată.
Mai arată că i-a fost prezentat și citit de către organul de poliție procesul verbal mai sus menționat, pe care l-a semnat după ce a făcut mențiunea „ nu sunt de acord cu măsura luată deoarece pietonul nu era angajat în traversare când a pătruns pe trecerea de pietoni”. Precizează că procesul verbal este nelegal întrucât fapta descrisă în conținutul lui că ar fi săvârșit-o și care este sancționată de art. 135 din H.G. nr. 1391/2006 raportat la art. 100 alin 3 din OUG nr. 195/2002, nu corespunde realității, astfel că solicită anularea procesului verbal de contravenție.
În susținerea plângerii petentul solicită administrarea probei testimoniale cu un martor, respectiv V. M. și înscrisuri ce au fost atașate la dosar filele 8-10 din dosar.
În drept dispozițiile art. 2 si art. 31 din OG 2/2001.
La data de 18.02.2015 instanța în baza dispozițiilor art. 201 al.1 Cod procedură civilă a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către intimat, cu mențiunea de a depune întâmpinare în termen de 25 de zile de la data comunicării cererii, în condițiile art. 165 Cod procedură civilă, sub sancțiunea decăderii din dreptul de a propune probe și invoca excepții, în afară de cele de ordine publică.
La data de 27.03.2014 intimatul a formulat întâmpinare prin care solicită respingerea plângerii contravenționale, menținerea sancțiunii principale a amenzii și a sancțiunii complementare, ca fiind legal aplicate.
În motivarea întâmpinării se arată că numitul contestator solicită anularea procesului-verbal de contravenție, criticându-l pentru nelegalitate și netemeinicie.
Contestatorul a fost sancționat contravențional întrucât a condus autoturismul în municipiul Călărași și nu a acordat prioritate de trecere unor pietoni angajați în mod regulamentar în traversare. Precizează că fapta contravențională nu a fost înregistrată cu ajutorul aparatului radar.
Mai arată că agentul constatator i-a adus la cunoștință contravenientului faptul că are dreptul să depună contestație împotriva procesului-verbal la Judecătoria Călărași, precum și faptul că are dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul procesului-verbal.
Se mai arată că procesul verbal de contravenție este legal întocmit, fapta săvârșită fiind prevăzută de dispozițiile art. 135 lit. h din HG 1391/2006 și sancționată în conformitate cu prevederile art. 100 alin. 3 lit. b, având în vedere că sancțiunea principală a amenzii a atras în mod corelativ și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pe drumurile publice pe o perioadă de 30 de zile.
Analizând procesul-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. (l) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. l7 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
Solicită ca instanța de judecată să constate că în cuprinsul procesului -
verbal contestat s-a indicat în mod corect fapta săvârșită, cât și actul normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția.
Analizând conținutul plângerii depuse de contestator, rezultă că aceasta
încearcă să înfățișeze instanței de judecată o situație de fapt diferită de cea reținută de către agentul contestator în procesul-verbal de contravenție.
În ceea ce privește eventuala solicitare de înlocuire a sancțiunii amenzii cu
avertisment, solicită respingerea ca neîntemeiată, având în vedere următoarele
considerente:
Agentul constatator a aplicat minimul amenzii prevăzute de lege, respectiv 4 puncte amendă. Petentul a avut posibilitatea de a plăti în termen de 48 de ore jumătate din amenda aplicată, respectiv suma de 170 lei. În acest context, apreciază că agentul constatator a realizat o corectă individualizare a sancțiunii aplicate și nu se justifică aplicarea avertismentului scris.
Menționează, de asemenea că neacordarea priorității de trecere pietonilor
angajați în mod regulamentar în traversare reprezintă una din principalele cauze ale accidentelor de circulație și prezintă un grad de pericol ridicat.
Față de aceste considerente solicită respingerea plângerii contravenționale, menținerea sancțiunii principale a amenzii și a sancțiunii complementare, ca fiind legal aplicate.
În susținerea celor precizate mai sus, înțelege să se folosească de probe: fișa de abateri contravenționale a petentului, alte înscrisuri necesare justei soluționări a cauzei.
În drept, dispozițiile art. 205 C. pr. Civ.
Solicită judecarea cauzei și în lipsa părților.
La data de 23.03.2014 instanța a fixat termen de judecată, cu citare părți la data de 07.04.2015.
La termenul de azi instanța în conformitate dispozițiile art. 255 Cod procedură civilă rap. la art. 258, art. 260 Cod procedură civilă, a încuviințat proba cu înscrisuri și un martor pentru petent și proba cu înscrisuri pentru intimat, ca fiind utile, pertinente și concludente soluționării cauzei.
Martorul audiat în ședința publică din data de 07.04.2015, a declarat că lângă trecerea de pietoni se afla un grup de elevi și, într-adevăr pe trecerea de pietoni se afla o fată coborâtă pe prima linie a zebrei și la un moment dat a auzit sirenele poliției, dar nu a știut pe cine urmărea; că echipajul de poliție nu s-a întors să-l întrebe ce s-a întâmplat, ci s-a întors doar petentul.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține că la data de 09.02.2015, ora 15,54, prin procesul-verbal de contravenție . nr._ întocmit de I.P.J. Călărași, petentul a fost sancționat contravențional, în temeiul art. 135 lit. h din HG 1391/2006 rap. la art. 100 al.3 lit. b din OUG 195/2002R, cu amendă contravențională în cuantum de 390 lei, pentru că a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ în municipiul Călărași și nu a acordat prioritate de trecere unor pietoni angajați în mod regulamentar în traversare. Prin același proces verbal s-a aplicat petentului și măsura complementară de suspendare a exercitării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
Procesul verbal a fost semnat de către petent cu obiecțiunea ” nu sunt de acord cu măsura luată deoarece pietonul nu era angajat în traversare când am pătruns pe trecerea de pietoni”
Ca act administrativ întocmit de organul competent legal și profesional, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se bucură de o prezumție de veridicitate, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii, sarcina probei revenind petentului, în condițiile art. 249 C.pr.civ.
Existența unei prezumții de veridicitate a procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii contravenționale nu intră de plano în contradicție cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului sau cu prezumția de nevinovăție rezultată din caracterul penal al acuzațiilor în materie contravențională. În acest sens, spre deosebire de situația din cauza A. contra României, în care Curtea a sancționat statul român pentru reținerea unei astfel de prezumții în cazul în care agentul constatator nu a constatat direct săvârșirea faptei, conform deciziei de inadmisibilitate din cauza I. P. contra României, analizând o speță asemănătoare celei de față, Curtea a arătat că existența prezumției de veridicitate a procesului-verbal de contravenție nu este incompatibilă cu Convenția, atât timp cât contravenientul are posibilitatea de a solicita probe în dovedirea nevinovăției sale. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a arătat la punctul 30 din decizia de inadmisibilitate anterior menționată (Decizia cu privire la admisibilitatea cererii nr._/04 prezentată de I. P. împotriva României) „Curtea reiterează că a stabilit deja că nu este surprinzător faptul că instanțele interne se așteptaseră ca reclamantul să infirme prezumția de legalitate și validitate a procesului-verbal de constatare a contravențiilor în legătură cu principiile generale de drept procedural aplicabil cu privire la legislația privind contravențiile”.
Aplicabilitatea prezumției de veridicitate presupune cu necesitate existența prealabilă a unui proces-verbal de constatare a contravenției, încheiat cu stricta respectare a prevederilor legale și cuprinzând mențiunile obligatorii prevăzute de lege.
Verificând procesul-verbal de contravenție . nr._ dresat de I. Călărași – Biroul Rutier la data de 09.02.2015 sub aspectul condițiilor de formă, instanța constată că acesta este legal întocmit, respectând prevederile art. 16 - 17 din OG 2/2001, art. 109 alin. 1 din OG 195/2002 și art. 180 din Regulamentul de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice aprobat prin HG 1391/2006.
De asemenea, instanța constată că situația de fapt reținută de agentul constatator corespunde cu prevederile legale indicate pentru încadrarea juridică a acesteia, iar sancțiunile aplicate au fost stabilite în conformitate cu textele legale indicate în procesul-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii contravenționale.
În privința situației de fapt consemnate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției, instanța reține că petentul, deși o contestă și arată că nu a săvârșit contravenția imputată, nu aduce nicio dovadă plauzibilă în sprijinul susținerilor sale.
Având în vedere faptul că situația de fapt a fost constatată direct, prin propriile simțuri de agentul constatator, iar petentul, nu a dovedit cu martorul propus că nu a săvârșit contravenția reținută în sarcina sa, deși îi revenea sarcina de a proba lipsa de temeinicie a constatărilor directe ale agentului constatator cuprinse în procesul-verbal, instanța constată că susținerile petentului privind netemeinicia procesului-verbal nu au fost dovedite și, pe cale de consecință, sunt neîntemeiate.
Faptul că apărările petentului sunt de circumstanță este susținut și de semnarea procesului-verbal cu obiecțiuni, nedovedite însă în instanță, cu privire la situația de fapt reținută de agentul constatator.
În consecință, întrucât petentul nu a răsturnat prezumția de veridicitate a constatărilor cuprinse în procesul-verbal, deși a avut posibilitatea să ceară administrarea de probe în acest sens și să fie temeinice și pertinente, instanța constată că actul de constatare este nu numai legal, dar și temeinic întocmit.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal, instanța reține că petentul a negat săvârșirea faptei contravenționale, în sensul că era un pieton pe trecere, dar s-a întors, neavând intenția să traverseze.
Instanța constată că procesul-verbal de contravenție este un mijloc de probă care conține constatările personale ale agentului constatator, care nu face dovada vinovăției petentului, ci doar a situației de fapt ce a dus la încheierea sa, în mod analog unui proces-verbal de constatare a infracțiunii flagrante. Agentul constatator a reținut faptul că petentul nu a acordat prioritate de trecere unor pietoni angajați în mod regulamentar în traversare prin loc marcat și semnalizat, în mod corespunzător.
Instanța reține că persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 - art. 36 din O.G. nr. 2/2001), în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. vs. România – Hotărârea din 04.10.2007).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că prezentul proces-verbal conține constatări personale ale agentului constatator aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu.
Martorul audiat în cauză la propunerea petentului nu a văzut dacă petentul a acordat sau nu prioritate de trecere la pietoni, ci doar a văzut că pe trecere era un pieton, declarație care se coroborează cu declarația petentului, în sensul că pe trecere era într-adevăr un pieton, lângă bordură. Totodată, martorul a declarat că agentul de poliție nu s-a întors la el împreună cu petentul pentru lămurirea situației de fapt, astfel că, nu se confirmă susținerea petentului cum că s-a întors cu agentul de poliție la martor pentru a confirma sau nu dacă pe trecere erau pietoni, ci s-a întors numai petentul. Astfel, petentul a fracționat realitatea încercând să inducă în eroare instanța, torsionând împrejurările în care a săvârșit fapta.
Instanța reține totodată că legiuitorul a instituit această dispoziție, cu sancțiunea de rigoare, tocmai pentru asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor, precum și a proprietății publice sau private.
Față de situația de fapt și de drept expusă instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic întocmit, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, astfel încât urmează a respinge plângerea contravențională formulată de petent în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul M. T., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._, întocmit de intimatul I. Călărași - Biroul Rutier la data de 09.02.2015, ca neîntemeiată.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cerere de apel ce va fi depusă la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică din data de 07.04.2015.
P. GREFIER
JUD.S. M. V. N.
Red. SM
Dact VN
Exemp. 5/08.05.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1014/2015.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 1047/2015. Judecătoria... → |
|---|
