Plângere contravenţională. Sentința nr. 26/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 26/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 08-01-2015 în dosarul nr. 26/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 26
Ședința publică de la 08 Ianuarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE N. O. A.
Grefier E. A.
Pe rol judecarea cauzei privind plângerea contravențională formulată de pe petentul S. I. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._,dresat de I. Călărași la data de 10.10.2014.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat petentul personal, martorul S. F., lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită .
S-a expus referatul cauzei, evidențiindu-se părțile si obiectul cauzei, mențiuni privind îndeplinirea procedurii de citare, după care;
Instanța pune în discuție competența.
La interpelarea instanței, petentul apreciază că Judecătoria Călărași este competentă să soluționeze plângerea formulată.
Instanța în conformitate cu disp. art. 131 alin.1 C.proc.civ., raportat la art. 32 din O.G. 2/2001, având în vedere locul săvârșirii faptei contravenționale, constată că este competentă din punct de vedere general, material si teritorial să soluționeze cauza.
La interpelarea instanței, petentul propune proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială constând în audierea martorului, pe care l-a prezentat personal, pentru dovedirea situației de fapt.
Instanța în temeiul disp. art. 258 alin.1 C.proc.civilă, încuviințează proba cu înscrisuri și proba testimonială constând în audierea martorului S. F. cu privire la situația de fapt, probe propuse de petent, apreciindu-le ca fiind admisibile și putând duce la soluționarea plângerii.
Instanța procedează la audierea martorului, în conformitate cu disp. art. 321 C. proc. civilă, declarația dată fiind consemnată în proces-verbal atașat la dosarul cauzei.
Petentul, având cuvântul, arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de soluționat, în temeiul disp. art. 244 C. proc. civ., instanța declară terminată cercetarea procesului, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea fondului cauzei.
Petentul, având cuvântul, solicită admiterea plângerii formulate în sensul anulării procesului-verbal contestat și a măsurii complementare, exonerarea de la plata amenzii contravenționale . Solicită a se reține că este nevinovat și că nu a săvârșit fapta contravențională.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 23.10.2014, sub nr. de dosar_, petentul S. I. domiciliat în Călărași ., ..1,. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._/10.10.2014, întocmit de un agent constatator din cadrul I. Călărași.
În motivarea plângerii formulate, petentul a arătat că prin procesul verbal de contravenție a fost sancționat cu o amendă în cuantum de 360 lei și măsura complementară a reținerii permisului de conducere pe o perioadă de 30 de zile, reținându-se că în data de 10.10.2014 ar fi condus pe . cu . înmatriculat sub nr_ și nu ar fi acordat prioritate de trecere pietonilor aflați în traversarea străzii prin loc marcat și semnalizat.
A mai arătat petentul, în esență, că nu a săvârșit fapta contravențională reținută în sarcina sa.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe disp. art223 alin.3 Cod pr civ.
În susținerea plângerii contravenționale petentul a depus, în copie, procesul verbal contestat, adresa nr_/13.10.2014 și copia cărțioi sale de identitate..
Plângerea contravențională a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în valoarea de 20 lei.
Intimatul a depus întâmpinare și a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată. În motivarea întâmpinării, intimatul a arătat că, în raport de contravenția săvârșită, agentul constatator a procedat, în mod legal, la încadrarea juridică a faptei contravenționale și la aplicarea sancțiunii contravenționale. De asemenea, intimatul a mai arătat și că, procesul verbal contestat, a fost încheiat cu respectarea disp. art. 16 și 17, nefiind incident niciun caz de nulitate al acestuia.
În drept, intimatul a invocat dispozițiile art.205 C.pr.civ.
Instanța a încuviințat și a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială constând în audierea martorului S. F. care a precizat că se afla în autoturismul condus de petent; că în momentul în care au ajuns în dreptul trecerii de pietoni amplasat la intersecția cu liceul agricol nu se afla nici un pieton angajat în traversarea străzii pe locul marcat ; că petentul a fost oprit chiar în apropierea celei de-a doua trecere de pietoni aducându-i-se la cunoștință că nu ar fia cordat prioritate de trecere ; că petentul a contestat constatările agentului arătând clar că nu se afla nici o persoană angajată în traversarea străzii pe trecerea de pietoni, aspect menționat și în procesul verbal .
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/10.10.2014 s-a dispus sancționarea contravențională a petentului, reținându-se în sarcina sa că, în timp ce conducea autoturismul cu numărul de înmatriculare_, nu a acordat prioritate de trecere pietonului aflat în traversarea străzii prin loc marcat și semnalizat, fapta fiind prevăzută de art. 135 lit h din HG 1391/2006.
Petentul nu a semnat procesul verbal contestat.
Potrivit art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Analizând cu precădere legalitatea, se constată că au fost respectate dispozițiile art.15-20 din același act normativ, privind modalitatea de întocmire și mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă actul de sancționare, nefiind incidentă niciuna din cauzele de nulitate prevăzute de art.17, ce ar putea fi constatate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, în prealabil, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Având în vedere aspectele enunțate anterior, instanța reține că fapta contravențională reținută în sarcina petentului a fost percepută în mod direct de agentul constatator, procesul verbal bucurându-se de prezumția menționată anterior.
Instanța constată că prezumția de veridicitate a procesului verbal nu este întărită de niciun alt mijloc de probă.
Astfel, din depoziția martorului audiat în cauză rezultă că la acel moment pe trecerea de pietoni în zona respectivă nu se afla angajat în traversarea străzii nici o persoană.
Instanța reține din întâmpinarea formulată de intimat că fapta contravențională săvârșită de petent nu a fost înregistrată video.
În consecință, prin raportare la probele administrate în prezenta cauză, instanța apreciază că nu se poate pronunța, cu certitudine, cu privire la temeinicia situației de fapt reținute de agentul constatator, existând un dubiu cu privire la aceasta.
Astfel, instanța nu poate aprecia, dincolo de orice dubiu rezonabil, dacă fapta petentului întrunește elementele constitutive ale contravenției reținute în sarcina sa.
În concluzie, întrucât dubiul reținut de instanță cu privire la situația de fapt profită petentului, instanța va admite plângerea acestuia și va anula procesul verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul S. I. domiciliat în Călărași ., . Jud Călărași, CNP_.
Dispune anularea procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/10.10.2014 dresat de I.P.J. Călărași.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.01.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Jud A. N. O. A. E.
Red.AN/Tehnored.AE.
Ex 4/12.01.2015
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 142/2015. Judecătoria... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 140/2015. Judecătoria... → |
|---|
