Stabilire program vizitare minor. Sentința nr. 3213/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3213/2015 pronunțată de Judecătoria CĂLĂRAŞI la data de 22-10-2015 în dosarul nr. 3213/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CĂLĂRAȘI- JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
SENTINȚA CIVILĂ NR.3213
Ședința publică din data de 22.10.2015
Instanța compusă din:
Președinte - E. D. E.
Grefier - D. M.
Pe rol soluționarea acțiunii formulată de reclamantul P. I. A. împotriva pârâtei M. G., avînd ca obiect legături personale cu minora .
La apelul nominal s-au prezentat reclamantul, asis. de av. D. O și av. S. C și pârâta, asis. de av. A. M ,lipsă fiind autoritatea tutelară .
Procedura legal îndeplinită .
S-a făcut referatul cauzei de grefier,învederându-se instanței că la dosar reclamantul a depus note de ședință, atașând o . fotografii, copii ale unor sms-uri, un angajament al pârâtei față de defunctul ei soț, acțiunile de divorț ale acestuia-filele 90-134-, după care:
Reclamantul, având cuvântul, învederează că nu va mai pleca din țară și că s-a angajat aici, depunând în acest sens copia contractului de muncă, filele 135-142, dar și că este de acord să-și restrângă acțiunea, în sensul de a o lua pe minoră în domiciliul său, doar în fiecare sâmbătă, între orele 11-14, pentru început,dar și să-i plătească o pensie de întreținere lunară în cuantum de 300 lei.
Pârâta, având cuvântul, precizează că este de acord cu solicitarea reclamantului de la acest termen, sub rezerva ca și minora să-și dorească să meargă la tatăl ei, dar și cu suma pe care acesta s-a obligat azi să i-o plătească cu titlu de pensie de întreținere.Depune la dosar sentința civilă nr. 55/6.10.2015 din care reiese că instanța de fond a respins cererea reclamantului și a soției sale, pentru constatarea nulității adopției.
Av. D. O. și av. S. C.pentru reclamant și av. A. M, pentru pârâtă, având pe rând cuvântul,precizează că nu mai au alte probe de administrat, în afara înscrisurilor depuse.
Instanța ia act că nu mai sunt alte probe de administrat, consideră cauza în stare de judecată și acordă cuvîntul pentru susțineri în fond .
Av. D. O. și av. S. C.pentru reclamant și av. A. M, pentru pârâtă, având pe rând cuvântul, solicită a se lua act de înțelegerea intervenită între părți, la acest termen și a se admite acțiunile formulate, în acest sens, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra acțiunii civile de față;
Prin cererea introdusă la această instanță la data de 16.06.2015 și înregistrată sub nr._, reclamantul P. I. A.,CNP_, domiciliat în Călărași,., ., a chemat în judecată pe pîrîta M. G.,CNP_,domiciliată în Călărași,.. 4,.. 2, ., solicitând să i se încuviințeze să păstreze legăturile personale cu minora L. M., născută la data de 25.03.2006,precum și să fie obligată la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii sale reclamantul a arătat că în urma relației pe care a avut-o cu actuala sa soție, în perioada în care nu erau căsătoriți, s-a născut minora L. M., la data de 25.03.2006.A mai menționat că minora a fost recunoscută la acel moment doar de mamă, iar defunctul C. V., decedat la 8.01.2014, a recunoscut-o la rândul său ca fiind fiica sa, deși acest lucru nu corespundea realității . A mai arătat că prin sentința civilă nr. 15 din 12.12.2006 pronunțată de Tribunalul Călărași, minora a fost adoptată de pârâtă, care era la acea vreme, soția defunctului C. ,însă ulterior, prin . pronunțată de Judecătoria Călărași și rămasă definitivă prin DC nr. 273/26.02.2015 a Tribunalului Călărași s-a constatat că el este tatăl biologic al minorei și s-a încuviințat ca aceasta să-i poarte numele .A mai precizat că de-a lungul anilor au mai avut relații cu fetița,cu încuviințarea defunctului C., iar în prezent au promovat o acțiune pentru a se constata nulitatea adopției. A mai adăugat că la începutul lunii mai 2015 a vizitat-o pe minoră, că aceasta cunoaște în prezent adevărul cu privire la filiația ei, dar și că probabil ar fi dispusă să stabilească legături personale cu ei ,dacă pârâta nu ar refuza orice comunicare.
A solicitat, întrucât este în interesul minorei să stabilească o relație personală cu tatăl biologic a i se încuviința să o ia în domiciliul său după următorul program: în prima și a treia săptămână din lună de vineri, ora 17 pînă duminică ora 17, 3 săptămâni în vacanța de vară, câte o săptămână în vacanțele de iarnă și de P. ,perioadă care să cuprindă în anii impari și sărbătorile aferente, dar și ziua de naștere a acesteia.
În dovedirea cererii sale reclamantul a înțeles să se folosească de proba cu martori,interogatoriu,ancheta socială și înscrisuri, depunând la dosarul cauzei copie C.I., . pronunțată de Judecătoria Călărași, titlul de proprietate al imobilului proprietatea părinților săi, o . fotografii, copii ale unor sms-uri, un angajament al pârâtei față de defunctul ei soț, acțiunile de divorț ale acestuia.
În drept a invocat prev. art. 262 C. civ.,cererea fiind legal timbrată.
Procedând la regularizarea cererii, instanța a constatat că aceasta îndeplinește cerințele legale și a dispus comunicarea ei către pârâtă la data de 17.06.2015.
Pârâta a depus, în termen legal, întâmpinare –cerere reconvențională, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu reclamantul, să se dispună obligarea lui la plata unei pensii de întreținere în favoarea minorei, dar și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivare a arătat că minora nu dorește să aibă legături personale cu reclamantul și familia acestuia ,astfel că nu poate fi în interesul ei să se admită acțiunea formulată de el. A menționat că nici reclamantul și nici soția acestuia nu au dorit acest copil,el nerecunoscându-l la naștere deși știa de sarcină de la 3 luni, iar ea fiind de acord cu adopția ,care altfel nu s-ar fi putut finaliza .A mai arătat că abia după decesul defunctului ei soț și după 9 ani, de la nașterea minorei, reclamantul și soția acestuia au început să prezinte interes pentru acest copil, ceea ce este explicabil,prin faptul că a devenit moștenitoare testamentară a lui C. V. .A mai arătat că în realitate fiica defunctului C. V., C. Radiana, i-a chemat pe reclamant și pe soția acestuia din Spania pentru a lua fetița și a nu mai fi nevoită să respecte testamentul tatălui ei, prin care era obligată să-i asigure cheltuielile necesare întreținerii și școlarizării, până la finalizarea studiilor .A mai menționat că reclamantul și soția acestuia au văzut în câteva rânduri fetița ,tot prin intermediul numitei C. Radiana, că nu i-au adus niciodată nimic, cu excepția unor alimente și a altor bunuri derizorii, făcând nenumărate presiuni asupra ei, pentru a le da copilul.
A mai învederat că reclamantul și soția acestuia nu locuiesc în țară, ci în Spania și nici nu se cunosc veniturile lor materiale, astfel că nu se poate aprecia dacă este în interesul minorei să meargă în domiciliul lui, care în țară nici nu există și dacă pot să o întrețină corespunzător în acele perioade în care s-ar afla la ei.A mai adăugat că ea are o relație foarte bună cu minora, fiind singura mamă pe care aceasta a cunoscut-o, că are un serviciu stabil, că-i poate oferi acesteia un trai decent și o educație corespunzătoare ,așa cum a făcut-o și până acum .
A solicitat a fi obligat reclamantul, în raport de veniturile realizate, să-i plătească o pensie de întreținere .
În drept a invocat prev. art. 205 – 209 C.p.c
În dovedire a înțeles să se folosească de proba cu martori, interogatoriu,ancheta socială,audierea minorei și înscrisuri, depunând la dosarul cauzei copie C.I., declarațiile date de soția reclamantului din care este de acord cu adopția, testamentul fostului ei soț, un interogatoriu administrat în dosarul nr. 1185/2014, raportul de evaluare psihologică al minorei ,carnetul de elev al minorei, copia cărții sale de muncă, o adeverință de salariat și cu veniturile realizate, copia contractului de muncă, o plângere adresată primului procuror, sentința civilă nr. 55/6.10.2015 pronunțată de Tribunalul Călărași .
Cererea a fost comunicată reclamantului care a învederat că a recurs la această acțiune pentru că pârâta s-a opus ca minora să aibă legături personale cu el și cu familia sa, că nu are nici un interes material, iar motivul pentru care nu au acționat în toți acești ani a fost reprezentat de faptul că s-au temut de influența defunctului C. și au considerat că orice ar face ar fi sortit eșecului .A mai arătat că după decesul defunctului au văzut în câteva rânduri minora, că au stabilit o relație cu aceasta, iar în prezent fac demersuri pentru desființarea adopției, pentru a-și crește ei copilul, nefiind real că au făcut presiuni asupra pârâtei sau că i-ar fi promis bani în schimbul acestuia. A mai adăugat că este în interesul minori să crească alături de familia sa naturală și să se bucure de afecțiunea părinților ei.
În drept a invocat prev. art. 201 C.p.c
La data de 29.07.2015 în baza art. 201 al.4,5 C.p.c instanța a dispus fixarea primului termen de judecată, pentru data de 24.09.2015, când instanța a admis probele propuse de părți .
La același termen instanța a procedat la audierea minorei, care a învederat că la întâlnit în câteva rânduri pe reclamant, în domiciliul surorii sale Radiana, însă nu are o relație cu el și nici nu dorește să-l cunoască mai bine, fiindu-i teamă că va fi luată din domiciliul mamei sale.
Din referatul de anchetă socială efectuat la domiciliul reclamantului a reieșit că acesta și soția sa sunt plecați în străinătate din anul 2008, iar în țară vin doar în concediu, când locuiesc la părinții lui, într-un imobil format din 2 camere, mobilate corespunzător.
La termenul din data de 22.10.2015 reclamantul a învederat că nu va mai pleca din țară și că s-a angajat aici, depunând în acest sens copia contractului de muncă, dar și că este de acord să-și restrângă acțiunea, în sensul de a o lua pe minoră în domiciliul său, doar în fiecare sâmbătă, între orele 11-14, pentru început,urmând să-i plătească o pensie de întreținere lunară în cuantum de 300 lei.
Pârâta a precizat că este de acord cu solicitarea reclamantului de la acest termen, sub rezerva ca și minora să-și dorească să meargă la tatăl ei, dar și cu suma pe care acesta s-a obligat azi să i-o plătească cu titlu de pensie de întreținere.
Părțile au precizat că nu mai au alte probe de administrat, solicitând să se ia act de acordul lor intervenit la termenul mai sus menționat.
Instanța,analizînd actele și lucrările dosarului ,a reținut următoarea situație de fapt:în urma relației pe care reclamantul a avut-o cu actuala sa soție,în perioada în care nu erau căsătoriți ,s-a născut minora L. M., la data de 25.03.2006. Ea a fost recunoscută la acel moment doar de mamă,iar defunctul C. V., decedat la 8.01.2014,a recunoscut-o la rândul său ca fiind fiica sa, deși acest lucru nu corespundea realității. Prin sentința civilă nr. 15 din 12.12.2006 pronunțată de Tribunalul Călărași, minora a fost adoptată de pârâtă, care era la acea vreme, soția defunctului C. ,însă ulterior prin . pronunțată de Judecătoria Călărași și rămasă definitivă prin DC nr. 273/26.02.2015 a Tribunalului Călărași, s-a constatat că reclamantul este tatăl biologic al minorei și s-a încuviințat ca aceasta să-i poarte numele pe viitor.
Reclamantul a promovat prezenta acțiune, întrucît dreptul său de a o vizita și de a stabili legături personale cu ea i-ar fi fost îngrădit de pârâtă,iar aceasta la rândul ei pe calea cererii reconvenționale a solicitat obligarea lui la plata unei pensii de întreținere în favoarea ei .
Pârâta a fost de acord la data de 22.10.2015 ca reclamantul să păstreze legăturile personale cu minora și să o ia în domiciliul său,conform programului precizat de el, la același termen,respectiv în fiecare sâmbătă între orele 11-14, dar și să-i plătească o pensie de întreținere în cuantum de 300 lei lunar.
Prevederile art.401 C. civ. stipulează că și părintele separat de copilul său, are dreptul de a păstra legăturile personale cu acesta și de a veghea la creșterea și educarea lui profesională .
Întrucât domiciliul copilului se află la pârâtă,este normal ca și reclamantul să păstreze legăturile cu fiica sa, astfel că urmează a lua act de acordul părților și a încuviința acestuia să o ia în domiciliul său pe minora L. M., născută la data de 25.03.2006, în fiecare sâmbătă între orele 11-14.
Instanța a apreciat că este în interesul minorei, având în vedere că tatăl adoptiv a decedat relativ recent,să stabilească contacte cu tatăl natural, existând posibilitatea ca în urma acestora să se creeze între ei legături afective normale, între un tată și fiica sa .Este adevărat că situația minorei este una specială, că ea nu a știut până recent că este un copil adoptat și că este de înțeles atitudinea acesteia de reticență față de reclamant ,de refuz a-l însoți în locuința lui, temându-se că va fi despărțită de pârâtă,ce reprezintă singurul element stabil,pe care-l mai are în acest moment, ea fiind singura mamă pe care o cunoaște .Ca atare instanța a considerat că programul de vizitare redus, mai sus menționat, le va da posibilitatea celor doi să se cunoască mai bine,iar minorei să vadă dacă se poate atașa de părintele său natural și să decidă în ultimă instanță dacă dorește sau nu să aibă la acest moment o legătură cu el.
Față de această situație de fapt, având în vedere prevederile legale mai sus arătate urmează a admite acțiunea, așa cum a fost precizată, formulată de reclamant și luând act de acordul părților a-i încuviința să păstreze legăturile personale cu minora L. M., născută la data de 25.03.2006 și s-o ia în domiciliul său, în fiecare sâmbătă între orele 11-14.
Conform art.499 C.civ. părinții sunt obligați ,în solidar,să asigure întreținere copilului lor minor, asigurându-i toate cele necesare traiului, precum și educația, învățătura și pregătirea profesională, pînă la majorat sau pînă la terminarea de către acesta a studiilor, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani .
În speță, doar pârâta este cea care asigură în prezent întreținerea minorei, deși conform dispozițiilor legale mai sus menționate și reclamantul are, chiar dacă de dată recentă ,această obligație .
Întrucât nevoile minorei sunt prezumate de lege ,instanța tinând cont că pârâtul realizează venituri, conform contractului de muncă depus la dosar, văzînd și dispozițiile legale mai sus menționate, consideră că acțiunea formulată de pârâtă este întemeiată, urmând a o admite și a–l obliga la plata către ea, în favoarea minorei L. M., născută la data de 25.03.2006 ,a unei pensii de întreținere în sumă de 300 lei lunar ,începând de la data introducerii acțiunii (21.07.2015) și până la majoratul acesteia .
La stabilirea cuantumului pensiei de întreținere instanța a avut în vedere acordul părților intervenit la termenul din data de 22.10.2015 .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea, așa cum a fost precizată, formulată de reclamantul P. I. A.,CNP_, domiciliat în Călărași,., .. 4, ., împotriva pîrîtei M. G.,CNP_,domiciliată în Călărași,.. 4,.. 2, ..
Admite cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă M. G. împotriva reclamantului pârât P. I. A..
Luând act de acordul părților încuviințează reclamantului să păstreze legăturile personale cu minora L. M., născută la data de 25.03.2006 și s-o ia în domiciliul său, în fiecare sâmbătă între orele 11-14.
Luând act de acordul părților obligă reclamantul către pârâtă la plata în favoarea minorei L. M. a unei pensii de întreținere în sumă de 300 lei lunar, începând de la data de 21.07.2015 și până la majoratul acesteia .
Fără cheltuieli de judecată.
Cu apel în 30 zile de la comunicare, ce se va depune la Judecătoria Călărași.
Pronunțată în ședința publică din 22.10.2015 .
PREȘEDINTE GREFIER
E. D. ELENADINESCU M.
Red. ED/Dact. D.M./5 ex./ 28.10.2015
| ← Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... | Pensie întreţinere. Sentința nr. 3225/2015. Judecătoria CĂLĂRAŞI → |
|---|
