Partaj judiciar. Sentința nr. 618/2013. Judecătoria CÂMPINA

Sentința nr. 618/2013 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 01-03-2013 în dosarul nr. 3952/204/2012

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA

Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova

Operator de date cu caracter personal nr. 7527

Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001

DOSAR NR. _

SENTINȚA CIVILĂ NR. 618

ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 01 MARTIE 2013

INSTANȚA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Ș. M. A.

GREFIER: NIȚEANU V. M.

Pe rol fiind soluționarea cauzei civile având ca obiect acțiune oblică – partaj succesoral, formulată de reclamantul E. M., cu domiciliul în com. Telega, .. 917 B, jud. Prahova, în contradictoriu cu pârâții M. A., M. M. și M. M. A., toți cu domiciliul în loc. B., . O. nr. 8, jud. Prahova.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Acțiune pentru care s-a încuviințat ajutor public judiciar, potrivit încheierii din 16.01.2012.

Procedura de citare, legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință care învederează că s-a depus la dosar de către reclamant o precizare referitoare la solicitarea instanței și notă de probe, după care:

Instanța invocă excepția lipsei de interes în formularea prezentei acțiunii și rămâne în pronunțare pe aceasta, reclamantul solicitând judecarea în lipsă.

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ la data de 07.08.2012 reclamantul E. M. a chemat în judecată pe pârâții M. A., M. I. și M. M. A. pentru ca hotărârea ce se va pronunța să se dispună efectuarea partajului succesoral rămas de pe urma defunctului M. I., decedat la data de 14.05.2012.

În motivarea acțiunii s-a arătat că defunctul M. I. este debitorul său potrivit sentinței civile nr. 1936/07.07.2011 a Judecătoriei Câmpina, rămasă definitivă și irevocabilă, și a contractului de cesiune autentificat sub nr. 125/18.01.2012, și a început executarea silită împotriva debitorului, formându-se dosarul nr. 39/2012 al B.E.J. F. M..

Din adresa emisă de acest birou la 25.07.2012, rezultă că imobilul proprietatea debitorului, așa cum rezultă din contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3460/08.09.1987, nu are o situație juridică pe deplin clarificată impunându-se partajul succesoral.

A mai arătat reclamantul că din actele oficiale existente rezultă că moștenitoare a debitorului este pârâta M. A., fiica acestuia și unica acceptantă, soția supraviețuitoare M. E. renunțând la calitatea de moștenitor, iar din informațiile și probele ce le deține, rezultă că debitorul decedat e efectuat lucrări la imobilul în litigiu împreună cu ceilalți pârâți, aducându-i îmbunătățiri.

În drept acțiunea a fost întemeiată pe disp. art. 974 și urm. Cod civil, art. 1560 și urm NCC.

În dovedirea acțiunii au fost depuse în copie la dosar: adresa emisă la 25.07.2012 de B.E.J. F. M., contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3460/08.09.1987, sentința civilă nr. 1936/07.07.2011 a Judecătoriei Câmpina, contract de cesiune de creanță autentificat sub nr. 125/18.01.2012 (f.5-10).

La data de 13.12.2012 pârâta M. A. a formulat întâmpinare (f.23) prin care a arătat că reclamantul trebuie să-și precizeze acțiunea și să stabilească cadrul procesual, deoarece M. I. este bunicul său căsătorit cu M. E., iar nu cu M. M. A., iar fratele defunctului este M. M..

Reclamantul a estimat valoarea provizorie a bunurilor de partaja la 5.000 lei și a formulat cerere de ajutor public judiciar (f. 24, 25) soluționată la data de 16.01.2013 (f.44).

Față de precizarea făcută de pârâtă reclamantul a solicitat scoaterea din cauză a numitului M. I. și introducerea numitului M. M. (f.43).

În consecință la termenul de judecată din 18.01.2013 instanța în baza disp. art. 132 C. pr. civ. a dispus citarea în calitate de pârât a numitului M. M. și scoaterea din cauză a pârâtului M. I..

La data de 12.02.2013, pârâții intitulați „moștenitorii lui M. I.”, au depus la dosar o cerere nesemnată (f. 48-51) prin care au solicitat să nu mai fie citați, întrucât cămătarul D. D. este un falsificator, iar de reclamant nu au auzit niciodată.

În ședința publică de astăzi instanța față de actele dosarului și obiectul cererii a invocat din oficiu la excepția lipsei de interes în promovarea acțiunii, și față de solicitarea reclamantului de judecare a cauzei în lipsa sa, a rămas în pronunțare pe acesta.

Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma excepției lipsei de interes în promovarea acțiunii invocată de instanță se reține următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1936/07.07.2011 pronunțată de Judecătoria Câmpina (f. 7,8) a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul D. D., în contradictoriu cu pârâtul M. I., pârâtul fiind obligat să plătească reclamantului suma de 7.500 euro în echivalent lei la data plății, reprezentând împrumut nerestituit.

Prin contractul de cesiune de creanță autentificat sub nr. 125/18.01.2012 (f. 9,10), D. D., a cesionat cu titlu gratuit reclamantului din prezenta cauză, E. M., și creanța mai sus menționată de 7.500 euro.

Din adresa emisă la data de 25.07.2012 de către B.E.J. F. M. (f.5) rezultă că reclamantul a pornit executarea contra debitorului său M. I., care a decedat, formându-se dosarul de executare nr. 39/2012, însă nu s-a putut identifica un imobil proprietatea acestuia, ca urmare a efectuării unei expertize într-un alt dosar de executare.

Așadar rezultă că în dosarul de executare nr. 39/2012 pornit la cererea reclamantului din prezenta cauză, nu s-a efectuat nicio expertiză de identificare a imobilului proprietate debitorului acestuia, ci s-a avut în vedere o expertiză dispusă într-un alt dosar de executare.

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 3460/08.09.1987 (f.6) rezultă că debitorul M. I. dobândise în proprietate exclusivă o locuință compusă din 2 camere, bucătărie și prispă, situată pe un teren în suprafață de 225 mp ce a trecut în proprietatea statului în conformitate cu prevederile art. 30 din Legea nr. 58/1974.

Din actele depuse la dosar de reclamant nu rezultă data decesului debitorului său M. I., și nici decesul acestuia, însă pârâții prin întâmpinările depuse confirmă acest aspect.

Deși potrivit disp. art. 129 C. pr. civ. reclamantul are obligația să urmărească desfășurarea, finalizarea procesului, să îndeplinească actele de procedură și să-și probeze pretențiile și apărările, acesta nu s-a prezent niciodată în instanță, astfel că instanța a fost obligată să dispună numeroase adrese către acesta pentru a se putea proceda la desfășurarea procesului.

În consecință se constată atitudinea procesuală de pasivitate a reclamantului, acesta solicitând judecarea cauzei în lipsa sa și punerea în vedere părților adverse să depună la dosar certificatul de deces al debitorului său și probabil și a celorlalte acte de stare civilă necesare soluționării unei acțiunii de partaj succesoral.

Astfel deși reclamantul solicită efectuarea partajului succesoral al averii rămase de pe urma def. M. I., nu se indică masa succesorală, ci se depune la dosar un singur contract de vânzare-cumpărare referitor la dobândirea unei locuințe situate pe un teren care a trecut în proprietatea statului în baza disp. art. 30 din Legea nr. 58/1974.

Cu toate acestea trecând peste lipsa actelor necesare soluționării acțiunii de partaj și peste obligația reclamantului de a le depune sau a dovedi demersurile prin care a încercat obținerea acestora, instanța are în vedere disp. art. 1.560 alin. 1 NCC potrivit cărora „Creditorul a cărui creanță este certă, lichidă și exigibilă poate să exercite drepturile și acțiunile debitorului atunci când acesta, în prejudiciul creditorului, refuză sau neglijează să le exercite.”

Așadar acțiunea oblică reprezintă o acțiune pe care creditorul o exercită pentru valorificarea unui drept care aparține debitorului său, însă poate fi exercitată dacă sunt întrunite următoarele condiții: debitorul refuză ori neglijează să acționeze el însuși; creanța este certă și lichidă și există pericol de insolvabilitate sau de prejudiciere a creditorului.

Prin însăși cererea formulată reclamantul nu face nicio referire la existența vreunui pericol de insolvabilitate a debitorului său sau la refuzul acestuia sau neglijența de valorificare de către acesta sau moștenitoarea sa, a unui drept ce ar avea drept consecință prejudicierea reclamantului.

Așa fiind nu există nici un interes al reclamantului în formularea unei asemenea acțiunii, cu atât mai mult cu cât se face dovada existenței în patrimoniul debitorului a unui bun ce poate fi valorificat pe cale executării silite.

Faptul că la imobilul casă – proprietatea debitorului, M. I., s-ar fi efectuat anumite lucrări de îmbunătățiri chiar de însăși debitorul împreună cu pârâții, deși această susținere este nedovedită (art. 1169 C.civ.), nu prezintă relevanță asupra stării de insolvabilitate a debitorului, ba dimpotrivă confirmă faptul că acesta nu este insolvabil.

Prezenta cerere este și inadmisibilă întrucât se solicită efectuarea partajului succesoral al bunurilor rămase de pe urma defunctului M. I., în condițiile în care, însăși reclamantul face precizarea că singura moștenitoare a acestuia este pârâta M. A., în calitate de fiică.

În consecință nu se pune problema unui partaj succesoral, fiica debitorului M. A. fiind cea care culege întreaga masă succesorală a tatălui său, nefiind obligată să o partajeze cu alți moștenitori.

Faptul că la un anumit imobil din masa succesorală a defunctului s-ar fi efectuat îmbunătățirii de către defunct împreună cu fratele său și soția acestuia, nu impune efectuarea unui partaj al masei succesorale, presupusele lucrări de îmbunătățire determinând eventual numai un drept de creanță al acestora asupra imobilului respectiv, drept care poate fi sau nu pretins de aceștia.

Raportat la cele anterior reținute instanța constată întemeiată excepția lipsei de interes a reclamantului privind introducerea prezentei cererii de chemare în judecată, astfel că o va admite și va respinge acțiunea ca fiind lipsită de interes.

Văzând și disp. art. 19 din OUG nr. 51/2008 ajutorul public de care a beneficiat reclamantul, sub forma taxei judiciare de timbru, va rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei de interes în formularea prezentei acțiunii, invocată din oficiu de instanță, și în consecință:

Respinge acțiunea formulată de reclamantul E. M., cu domiciliul în com. Telega, .. 917 B, jud. Prahova, în contradictoriu cu pârâții M. A., M. M. și M. M. A., toți cu domiciliul în loc. B., . O. nr. 8, jud. Prahova, ca lipsită de interes.

Ajutorul public sub forma taxei judiciare de timbru de care a beneficiat potrivit încheierii din 16.01.2012, rămâne în sarcina statului.

Cu drept de recurs în termen 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 01.03.2013.

Judecător, Grefier,

Red. ȘMA

4 ex./05.03.2013

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Partaj judiciar. Sentința nr. 618/2013. Judecătoria CÂMPINA