Rezoluţiune contract. Sentința nr. 3150/2014. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3150/2014 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 20-10-2014 în dosarul nr. 2129/204/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova,cod_
tel_; tel/fax_
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
SECTIA CIVILĂ
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3150
Ședința publică de la 20 octombrie 2014.
Completul compus din:
PREȘEDINTE- D. E.
GREFIER- I. C.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect rezoluțiune contract de vânzare-cumpărare formulată de reclamanții: P. G.. M., P. I. M. –O. și P. I. I. –ultimul decedat pe parcursul procesului (f.655 dosar) și reprezentat de moștenitorii săi legali :N. D. și P. R.-I. împotriva pârâților: P.(fostă C.) G. I. și C. I. L..
Prezența și susținerile orale ale părților au fost consemnate în Încheierea de ședință din 13 octombrie 2014, parte integrantă din prezenta hotărâre pentru când instanța având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului și pentru ca părțile să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru astăzi 20 octombrie 2014.
JUDECĂTORIA
Asupra cauzei civile de față;
Prin acțiunea înregistrată la această instanță sub nr._ formulată de reclamanții: P. G.. M., P. I. M. –O. și P. I. I. au chemat în judecată pe pârâții P.(fostă C.) G. I. și C. I. L., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere aut. sub nr.9110/1993 cu repunerea părților în situația anterioară, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că prin contractul de vânzare cumpărare aut. sub nr.9110/1993 au vândut pârâților un imobil compus din teren în suprafață de 800 mp situat în . cu dreptul de indiviziune de 7/8 din casa situată pe teren, prețul fiind 100.000 lei, în realitate neachitat precum și obligația de întreținere și îngrijire până la deces a ei reclamanta.
Au mai arătat reclamanții, că după încheierea contractului de vânzare cumpărare situația s-a schimbat întrucât pârâții nu au mai asigurat întreținerea și îngrijirea ei, reclamanții nu au mai înțeles să achite utilitățile, iar pârâta a divorțat de pârât prin Sentința civilă nr.1201/2010, relațiile tensionându-se și mai mult iar pârâtul interzicându-i pârâtei să acorde întreținere .
In continuare, reclamanții au arătat că au formulat acțiune în rezoluțiunea contractului ce a făcut obiectul dosarului civil nr._ , acțiune respinsă definitiv prin Sentința civilă nr.1097/2012 iar pârâtul nu-i acordă în continuare sprijin, este agresiv fizic și verbal, nu achită utilitățile, nu are voie să folosească bucătăria din casă, iar pârâta nu-i acordă întreținere, întrucât investește tot salariul în întreținerea băiatului.
In drept, acțiunea a fost întemeiată pe disp. art.1020,1021 CC raportat la art.102 al.1 din Legea 71/2011.
In dovedirea acțiunii, au fost depuse în copie la dosar acte de stare civilă . Sentința civilă nr.3254/2011 a Judecătoriei Câmpina, Decizia civilă nr.1097/2012 a Tribunalului Prahova Adresa nr._/2013, cerere,. Contract de vânzare cumpărare aut. sub nr.9110/1993, Sentința civilă ne.1201/2010 a Judecătoriei Câmpina, referat cu propunere de neînceperea urmării penale, Adeverințe medicale, Carnet de membru, Certificat medico legal, Ordonanța din 11.-01.2013, Rezoluția/2010, Cupon poștal.
Pârâta P. G. I. a formulat Întâmpinare în cauză, prin care a arătat că este de acord cu admiterea acțiunii întrucât nici ea nici soțul ei nu-și mai îndeplinesc obligațiile asumate prin Contractul de întreținere .
A arătat pârâta, că prețul nu s-a achitat după momentul încheierii contractului ,ei pârâții nu au mai asigurat întreținere și îngrijire reclamantei nu au achitat utilitățile, după divorțul cu pârâtul intervenit în anul 2010, acesta nu i-a mai permis să acorde îngrijire și întreținere mamei sale, acesta i-a restricționat reclamantei accesul în încăperile din imobil, în special în bucătărie și în baie.
A depus pârâta la dosar, cereri poliție, adresa din 2010,proces verbal de contravenție, carte de identitate.
Pârâtul C. I. L. a formulat Intâmpinare –Reconvențională prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată, întrucât prețul imobilului nu a fost achitat ,obligația de întreținere a fost respectată de ei pârâții, aspecte ce au constituit obiectul dosarului civil nr.3426/2010 soluționate prin respingerea definitivă a acțiunii, iar după pronunțarea în Recurs a Dosarului civil a avut o înțelegere cu reclamanta creditoare în sensul de a-i asigura suma de 250 lei drept rentă lunară și să contribuie împreună cu fosta soție la plata utilităților, lucru pe care l-a făcut, dar după 2 luni suma i-a fost returnată, astfel încât reclamanta i-a refuzat orice ajutor.
Pe linia cererii reconvenționale, a solicitat pârâtul reclamant să fie obligați reclamanții pârâți la plata îmbunătățirilor pe care le-a adus imobilului în cauză, respectiv consolidarea casei prin subzidire, efectuarea drenajului și a zidului de sprijin, introducerea și înlocuirea instalației de curent, apă și gaze, renovarea casei vechi, izolat casa cu polistiren, construit bucătărie, baie și hol, construcție din lemn a etajului, construcția fosei septice, construcția a 2 camere tip magazie, cotețe pentru animale și păsări, bucătărie de vară, ,garaj, gard împrejmuitor, scări exterioare și alei pietonale.
Reclamanții au formulat Întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii reconvenționale, au invocat litispendența și excepția lipsei calității de reprezentant a persoanei care a semnat Cerere Reconvențională.
Au arătat reclamanții că pârâtul minte când afirmă că i-a asigurat ei reclamantei, întreținere lucru dealtfel recunoscut și de către pârâta P. G., ea nu a refuzat niciodată întreținerea dimpotrivă la solicitarea de la aceștia ,ajutorul de 250 lei l-a ridicat dar pârâtul reclamant a făcut scandal.
In ceea ce privește Cererea reconvențională, reclamanții pârâții au arătat că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă întrucât îmbunătățirile au fost făcute cu banii ei – reclamanta, obținuți de la CAR-ul pensionarilor, o parte din îmbunătățiri au fost făcute împreună cu pârâta, altele cu bani din pensie, iar pârâtul a contribuit cu munca fizică, neavând un loc de muncă stabil.
Au fost depuse în copie la dosar Adresa nr._/_, cupon poștal, declarații autentice, adeverința nr.2280/2011, adeverințe, cereri, chitanțe cupoane poștale, facturi fiscale .
Pârâta P. G. I. a formulat Răspuns la Întâmpinare – Cerere Reconvențională prin care a solicitat respingerea cererii reconvenționale ca neîntemeiată întrucât susținerile acestuia sunt nesincere, acesta nu a avut un loc de muncă, renovarea casei a fost efectuată de către ea ca ajutor financiar, cotețele pentru animale nu există și nici garaj, împreună și cu reclamanții au edificat un etaj șu un pod mansardat.
A mai arătat pârâta că ea a făcut nenumărate împrumuturi bancare, a vândut acțiunile deținute la o societate comercială, ea a avut permanent un loc de muncă.
A depus pârâta la dosar în copie carte de identitate, cupoane poștale, ordine de încasare, carnet de muncă, grafic de rambursare.
Pârâtul C. I. L. a depus la dosar Precizare și completare la Cererea – Reconvențională și Răspuns la Întâmpinare prin care a arătat că în situația admiterii acțiunii, solicită ca instanța să dispună repunerea părților în situația anterioară în sensul de a fi obligați pârâții să le restituie prețul de 100.000 lei actualizat, precizându-se totodată că îmbunătățirile au fost făcute o parte de el cu soția sa împreună, iar o parte numai de el după despărțirea de pârâtă, urmând ca instanța să stabilească separat ce le revine lor ca soți împreună.
Au fost depuse în copie la dosar, acțiunea din dosarul nr.3427/2010, declarații de martori din dosarul mai sus menționat, adresa nr._/2013, facturi, chitanțe .
Pârâta P. G. I., a formulat Răspuns la Precizare –Completare Cerere reconvențională prin care a arătat că prețul contractului nu a fost achitat nu sunt reale susținerile pârâtului reclamant în sensul amenajării numai de către el a 2 camere și nu ca fiind făcute în timpul căsătoriei lor și de asemenea și baia și bucătăria de la etaj.
Reclamanții au formulat Întâmpinare la Completarea cererii Reconvenționale întrucât cele 2 camere, holul bucătăria și baia de la etaj efectuate în timpul căsătoriei părților cu contribuție exclusivă a pârâtei.
Au fost depuse în copie la dosar cupoane mandat poștal, facturi fiscale.
La termenul de judecată din 23 septembrie 2013 s-a luat act de renunțarea reclamanților la excepția litispendenței și a lipsei calității de reprezentant a persoanei care a semnat Cererea Reconvențională.
A fost respinsă cererea de despăgubire a Cererii Reconvenționale și suspendarea acesteia .
Au fost solicitate de părți și admise probe cu înscrisuri, interogatorii, martori și expertize tehnice construcții .
Au mai fost depuse în copie la dosar facturi fiscale, chitanțe, bonuri fiscale, Procese verbal de control, chitanțe, facturi, declarație, planșe foto.
La termenul din 15 septembrie 2014, ca urmare a decesului reclamantului P. I. au fost introduși în cauză moștenitorii acestuia N. D. și P. R. I., reclamanta a mai depus la dosar în copii certificate facturi fiscale, chitanțe.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține în fapt următoarele:
Prin contractul de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere aut. sub nr.9110/1993 (f.19), reclamanții au înstrăinat celor 2 pârâți un teren în suprafață de 800 mp împreună cu cota de 7/8 din casa de locuit situată pe acest teren,prețul fiind de 100.000 lei pe care vânzătorii l-au primit integral la data încheierii tranzacției, după cum ei înșiși au declarat în fața notarului, precum și obligația de întreținere și îngrijire până la decesul reclamantei P. M., obligație ce consta în hrană zilnică, locuință încălzită, iluminat electric și îngrijire în caz de neputință, asistență medicală și medicamente și obligația de a o înmormânta și a-i face pomenile.
In anul 2010, pârâții debitori au obligația de întreținere ei despart, căsătoria desfăcându-se prin Sentința civilă nr.1202/29.03.2010 pronunțată în Dosarul civil nr._ (f.20).
Imediat după declararea desfacerii căsătoriei dintre pârâți, reclamanți în calitate de vânzători promovează acțiune în rezoluțiunea contractului de vânzare cumpărare cu clauză de întreținere aut. sub nr.9110/1993 pentru nerespectarea obligației de întreținere, acțiune ce a făcut obiectul dosarului civil nr._, respinsă conform Sentinței civile nr.3254/2011 definitivă prin Decizia civilă nr.1097/2012 a Tribunalului Prahova (f.12-14).
Prin prezenta acțiune, promovată la câteva luni de la rămânerea definitivă a hotărârii în Dosarul civil nr._, s-a solicitat de către reclamanții vânzători rezoluțiunea aceluiași act juridic prin nerespectarea obligației de întreținere.
Au susținut reclamanții, că pârâții cumpărători nu și-au îndeplinit obligațiile contractuale după încheierea contractului, neasigurând îngrijire și întreținere beneficiarilor obligației de întreținere, nu au achitat utilitățile etc.
Instanța, nu va avea în vedere aspectele invocate de reclamanți precum și de pârâta P. G. I. și care se referă la perioada avută în vedere până la soluționarea pricinii ce a făcut obiectul dosarului civil nr._ , întrucât nu poate fi reluată în dezbatere judiciară o problemă de fapt și de drept ce a fost soluționată irevocabil într-o judecată anterioară, intrată în puterea locului judecat și care beneficiază de prezumția de adevăr judiciar ( s-a stabilit cu putere de lucru judecat că pârâții debitori și-au îndeplinit corespunzător obligația de întreținere ).
Întrucât obiectul acțiunii în funcție de finalitatea urmărită îl reprezintă rezoluțiunea contractului de întreținere menționat, instanța va analiza condițiile rezoluțiunii conform art.1020-1021m CC, respectiv dacă există o neexecutare reală sau parțială dar suficient de importantă, a contractului și dacă eventuala neexecutare se datorează culpei pârâților debitori ai obligației de întreținere, totul raportat la perioada ulterioară pronunțării Sentinței civile nr.3254/2011.
Din probatoriul administrat în cauză, respectiv din răspunsurile părților la interogatoriu (f.384-426) din declarațiile martorilor, rezultă că de fapt relațiile dintre părți mai exact între cei 2 pârâți și implicit și între reclamanți și pârâtul C., s-au deteriorat după divorțul acestora survenit în anul 2010 și evident și după promovarea primei acțiuni de către reclamanți.
Referitor la perioada analizată în cauza de față, din declarațiile martorilor I. G. Luigi (f.514), O. G. C. (f.549) rezultă că reclamanta creditoare a obligației de întreținere și-a schimbat atitudinea față de pârât, presată fiind și de fiica ei pârâta P. G. I., care nu mai dorește să se împace cu acesta, iar reclamanta refuza mâncarea sau orice alt ajutor de la pârât.
Astfel, martorul I. G. Luigi (f.514) a arătat că însăși reclamanta i-a vorbit frumos de pârât, dar i-a spus că este presată de fiica ei, care dorește să-și refacă viața și astfel să-l determine să părăsească casa, iar pârâtul conform înțelegerii îi dea lunar o sumă de 250 lei, dar a fost certată de fiica sa și de atunci îi restituie banii. Același martor a arătat că personal a constatat când pârâtul a făcut grătar cu prietenii și i-a dus și reclamantei, dar aceasta a refuzat, de asemenea nu i s-a permis să ajute la descărcarea unei mașini de lemne care venise la reclamantă. Martorul a mai arătat că mergând în vizită la pârât, l-a văzut pe acesta când îi bătea covorul reclamantei.
Din depoziția martorului O. G. C. (f.549) rezultă că personal a văzut când pârâtul plătea utilitățile și îi trimitea bani soacrei, iar aceasta nu vroia să primească nimic de la el.
Depozițiile celor 2 martori se coroborează și cu înscrisurile depuse la dosar respectiv chitanțele și facturile prin care pârâtul i-a trimis reclamantei lunar suma de 250 lei (273-282, 381-383) neprimită de aceasta.
In ceea ce privește declarațiile martorului D. V. H. (f.512) urmează a fi privită ca subiectivă întrucât simpla susținere că pârâta nu o ajută pe reclamantă, pentru că nu îi permite fostul soț –pârâtul, este fără relevanță, atâta timp cât nu a constatat acest lucru în mod nemijlocit ci numai a dedus, iar multe din susțineri le cunoaște din declarațiile reclamantei.
Pe de altă parte, în mod evident martorul a declarat numai o parte din ceea ce a constatat sau a observat personal, întrucât este puțin probabil ca pârâtul în fața unei terțe persoane și existând și precedentul dosar civil, în care fusese pârât, să se manifeste în felul arătat de martor fără nici o provocare din partea reclamanților.
Tot subiectivă, va fi privită și declarația martorei D. N. (f.547) care a arătat că din luna octombrie 2012 îi face curățenie reclamantei fiind plătită de fiul acesteia, (simpla coincidență exact după rămânerea irevocabilă a hotărârii de respingere a rezoluțiunii actului juridic ) și că până în anul 2012 a mai ajutat-o fiica sa pârâta P. G. I..
De asemenea împrejurarea că ea martora, nu a văzut că pârâții i-ar acorda întreținere reclamantei nu semnifică că aceștia nu o făceau, întrucât martora nu a locuit efectiv zi de zi cu reclamanta.
Dintr-o altă perspectivă dar în același sens, instanța va reține că obligația de întreținere este indivizibilă, atunci când există pluralitate de subiecte.
Astfel, întreținerea este datorată de pârâți în favoarea reclamantei, existând posibilitatea ca numai unul să îndeplinească această obligație și ulterior să se desocotească cu celălalt debitor al obligației, neîmpietând asupra obligației însăși.
Cu alte cuvinte, pârâta P. G. I. poate presta singură întreținerea în favoarea reclamantei ca urmare a caracterului indivizibil al obligației atât activ cât și pasiv.
Este evidentă atitudinea reclamanților în această cauză, (dealtfel aceeași ca și cauza precedentă cu același obiect ) de culpabilizare numai a pârâtului în neîndeplinirea obligației de întreținere și apărarea debitoarei pârâte care în susținerea lor nu a putut presta întreținerea de frica pârâtului.
In nici un caz nu se poate reține o astfel de stare de fapt, întrucât chiar din înscrisurile depuse la dosar rezultă că pârâta a achitat facturile de întreținere ( a se vedea în acest sens chitanțele din 2012, 2013 (f.36,64) în care apare ca plătitor P. G. I..
D. fiind caracterul indivizibil al obligației de întreținere asumată de către cei 2 debitori, acordul exprimat de pârâta P. G. I. precum și probele administrate de aceasta în sensul desființării actului juridic, nu produce efecte juridice în condițiile în care nu s-a probat culpa exclusivă a debitorilor obligației de întreținere.
Pe de altă parte, dacă reclamanta ar fi dorit cu adevărat salvarea actului juridic și nu ar fi existat alte motive de solicitare a desființării acestuia, ar fi solicitat în primul rând executarea în natură a obligației în condițiile art.1074,1075,1077 cod civil sau dacă executarea în natură numai era posibilă, părțile puteau conveni transformarea în bani a obligației de întreținere.
In cauza de față, este evident și prezumat motivul promovării acțiunii, respectiv neînțelegerile dintre părți ulterioare divorțului debitorilor obligației de întreținere, în condițiile în care una dintre părți este fiica și sora reclamanților, iar bunul care formează obiectul contractului ar putea fi inclus la masa de partaj a foștilor soți.
Instanța, nu va analiza cererile depusă la dosar de către cei doi succesori ai reclamantului P. I. decedat pe parcursul procesului, întrucât aceștia sunt succesori în drepturi ai autorului lor, iar din cererile depuse rezultă că de fapt ei nu au cunoștință despre litigiu și obiectul acestuia.
Pentru toate aceste aspecte, instanța va respinge acțiunea ca neîntemeiată și pe cale de consecință Cererea reconvențională ca rămasă fără obiect.
In temeiul disp.art.453NCPC vor fi obligați reclamanții să plătească pârâtului suma de 5687 lei lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariu apărător, și experți, taxe de timbru i conform chitanțelor depuse la dosar.
Instanța are în vedere faptul, că pârâtul reclamant a efectuat cheltuieli pe cererea reconvențională respinsă ca rămasă fără obiect ca urmare a respingerii acțiunii, deci culpa procesuală aparține reclamanților și nicidecum pârâtului care nu a făcut decât să se apere și să formuleze pretenții strâns legate de cererea formulată de reclamanți și care nu ar fi putut fi promovată de acesta fără a exista acțiunea reclamanților
Taxa judiciară de timbru în sumă de 488 lei pentru care s-a dispus reducerea prin încheierea din 22 iulie 2013 în favoarea pârâtului reclamant, rămâne în sarcina statului .
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții: P. G.. M., domiciliată în . jud. Prahova CNP_, P. I. M. –O. domiciliat în or. B. ..12 jud. Prahova CNP_ și P. I. I. –ultimul decedat pe parcursul procesului (f.655 dosar)- domiciliat în com. Poiana Câmpina . jud. Prahova și reprezentat de moștenitorii săi legali :N. D. domiciliat în mun. Bârlad . . . și P. R. I. domiciliată în mun. Bârlad . . . jud. V. și P. R.-I. împotriva pârâților: P.(fostă C.) G. I. domiciliată în com. Poiana Câmpina . jud. Prahova și C. I. L., domiciliat în com. Poiana Câmpina . jud. Prahova ca neîntemeiată, și pe cale de consecință
Respinge cererea reconvențională, ca rămasă fără obiect
Obligă reclamanții pârâți să plătească pârâtului reclamant C. I. L. suma de 5687 lei cheltuieli de judecată
Taxa judiciară de timbru în sumă de 488 lei pentru care s-a dispus reducerea prin încheierea din 22 iulie 2013 în favoarea pârâtului reclamant, rămâne în sarcina statului .
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria Câmpina.
Pronunțată în ședință publică astăzi 20.10.2014.
PREȘEDINTE GREFIER
D. E. I. C.
Red. DE/SL
8 ex/22.10.2014
| ← Actiune in regres. Sentința nr. 108/2014. Judecătoria CÂMPINA | Cereri. Sentința nr. 1633/2014. Judecătoria CÂMPINA → |
|---|
