Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 3457/2015. Judecătoria CÂMPINA
Comentarii |
|
Sentința nr. 3457/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 12-10-2015 în dosarul nr. 3457/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR.3457
Ședința publică de la 12 OCTOMBRIE 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: NEGOIASĂ V.
Grefier: P. D.-L.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile având ca obiect constatare nulitate absolută – clauze abuzive - formulată de reclamanta B. STELUȚA-S. CNP :_ domiciliată în mun.Câmpina, ., județul Prahova în contradictoriu cu pârâta B. C. ROMÂNĂ SA cu sediul în mun.București, ..5, sector 3, CUI_ înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J_ prin reprezentant legal Tomas Spurny – președinte executiv.
Acțiunea este scutită de plata taxei judiciare de timbtru.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamanta reprezentată de avocat U. MIRALENA în substituirea d-nei av.D. C., lipsind reprezentanții pârâtei.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, învederându-se instanței că este primul termen acordat după procedura prealabilă iar reclamanta s-a prezentat în data de 28.08.2015 la sediul instanței pentru a depune cerere de renunțare la judecata prezentei cauze.Totodată se arată că pârâta a comunicat prin fax cerere prin care solicită să se ia act de renunțarea reclamantei la judecată.
Instanța, având în vedere că este primul termen de judecată la care părțile sunt legal citate, pune în discuție competența acesteia și estimarea duratei necesară soluționării cauzei.
Av.U. M, având cuvântul pentru reclamantă, apreciază că instanța este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, iar față de împrejurarea că a fost depusă la dosar cerere de renunțare la judecată ,estimează durata la un singur termen, respectiv termenul de azi.
În conformitate cu disp.art. 131 alin.1 noul cod pr.civilă ,instanța verificându-și competența, constată că a fost în mod legal sesizată fiind competentă general, material și teritorial, în raport de prevederile art.94, 107 noul cod pr.civilă și acordă cuvântul pe cererea de renunțare la judecată.
Av.U. M, având cuvântul pentru reclamantă, solicită a se lua act de renunțarea la judecată, întrucât între părți a intervenit un act adițional, fără cheltuieli de judecată.
Instanța rămâne în deliberare pe cererea de renunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ ,la data de 20.07.2015 ,reclamanta B. STELUȚA-S. a chemat în judecată pe pârâta B. C. ROMÂNĂ SA solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale incluse in contractul de credit nr. 2669, din data de 14.09.2007, respectiv art 5; art 9, precum si art. 2.io.a; 3.6 din Condițiile generale de creditare - anexa la contractul de credit; constatarea nulității absolute a clauzelor contractuale incluse in contractul de credit susmenționat, respectiv art. 5; art. 9, precum si art. 2.io.a; 3.6 din Condițiile generale de creditare - anexa Ia contractul de credit: obligarea paratei la eliminarea acestor clauze contractuale; obligarea paratei la restituirea sumelor plătite de subsemnata in baza clauzelor lovite de nulitate absoluta sau, in subsidiar, compensarea acestor sume cu eventualul debit rămas neachitat ; cu cheltuieli de judecata.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a contractat un credit de nevoi personale de la parata, la data de 14.09.2007, în valoare totală de_ lei, rambursabil în 120 luni. Anexat contractului a semnat si un document intitulat Condițiile generale de creditare - anexa la contractul de credit.
Reclamanta arată că toate aceste convenții conțin o . clauze contractuale abuzive, respectiv la art. 5 care se refera la „dobânda revizuibila" mai precis se stabilește o dobânda de 11,8% pe an revizuibila semestrial, dobânda variabila fiind formata din dobânda de referința variabila la care se adaugă 2,05 pp. Se observa insa ca nu exista nici un criteriu in funcție de care se face eventuala revizuirea a dobânzii, folosindu-se strict sintagma „dobânda de referința revizuibila semestrial, care se afișează la sediile BCR", fără a se arata care este aceasta dobânda de referința, si in funcție de ce indici se face revizuirea sa. Nici in condițiile generale de creditare, la pct. 2 - „dobânda"- nu se face vreo referire la modul de stabilire a dobânzii de referința si a revizuirii sale, ci doar se folosește expresia „rata anuala a dobânzii" fără alte precizări.
Din punctul acesteia de vedere aceasta clauza este abuziva atât timp cat dobânda curenta revizuibila semestrial nu este definita clar, fără echivoc, conferind astfel băncii posibilitatea de majorare a dobânzii fără existenta vreunei limite.
Reclamanta apreciază ca deși dobânda este inclusa in prețul contractului, aceasta nu este exclusa de la aprecierea caracterului abuziv, întrucât pentru a beneficia de dispozițiile art. 4, alin. 6, din legea nr. 193 / 2000 este necesar ca aceasta clauza sa fie clara, ori ea nu este inteligibila si fără echivoc, permite paratei sa modifice după bunul plac dobânda, invocând existenta unor schimbări la nivelul pieței financiare, ce exced controlului unui consumator neprofesionist.
La art. 2.10.a din condițiile generale, prevede ca dobânda va putea fi modificata de către banca F. CONSIMȚĂMÂNTUL ÎMPRUMUTATULUI (unilateral, deci) in funcție de „COSTUL RESURSELOR DE CREDITARE" care nu este definit nicăieri în contract, nu este o valoare cunoscută și transparentă, ea ține de confidențialitatea datelor pârâtei și pe cale de consecința nu ne poate fi opozabilă.
Din coroborarea acestor dispoziții, este evident că prevederile art. 5 si 2.1o.a sunt abuzive, întrucât majorarea dobânzii se poate face în raport de "politica băncii" și nu doar de evoluția indicilor de referință. Legea nr. 193/2000 stipulează ca se vor aplica clauzele care sunt în beneficiul clientului. Este clar că interesul clientului este micșorarea dobânzii dacă indicele de referință scade cu toate că este de notorietate faptul că "politica băncii" este aceea de a păstra dobânda ridicată în ciuda acestui fapt. Modificarea dobânzii este lăsată la puterea discreționară a băncii. B. însă nu a procedat la scăderea dobânzii efective odată cu scăderea indicelui de referința, astfel că reclamantul in calitatea lui de client a fost prejudiciat prin plata unor sume mai mari de bani decât cele corespunzătoare nivelului indicelui de referință indicat de către banca.
La art. 9 din contract se prevede includerea unor „comisioane" cu valori nejustificat de mari cum ar fi comision de acordare credit de 0,95 % flat, comisionul de administrare de 22,50 lei lunar, reprezentând un procent de 0,05% aplicabil la valoarea creditului (care nu are justificare si este enorm de mare, cu atât mai mult cu cat se percepe lunar, in condițiile in care bana nu face nici un „serviciu" in afara de acela de a primi rata in cont si de a extrage aceasta suma pentru acoperirea sumei datorate lunar), comisionul de urmărire riscuri de 103,50 lei lunar, reprezentând un procent de 0,23 % din valoarea creditului.
„Costurile" menționate constituie din punctul nostru de vedere „dobânzi deghizate", care sunt abuzive si nejustificate. De fapt, parata, încălcând legea solicită credem unele „comisioane" care deghizează ilegala „dobândă la dobândă". Comisionul este o dobânda ascunsa la fel ca si așa-zisă "dobânda majorata". Comisioanele sau penalitățile nu pot fi considerate un preț al banilor, căci "prețul" banilor este dobânda, iar daca aceste comisioane sau penalități ar fi considerate un preț al barelor, prezumția de caracter abuziv ar fi si mai puternica, întrucât pentru aceeași prestație / serviciu instituția financiara parata încasează doua preturi.
În speța, aceasta "penalitate" este de fapt o dobânda mascata si este plătibila pentru aceeași prestație pentru care se plătește deja dobânda. "Penalitatea", indiferent cum este ea denumita, comision de plata întârziata, comision administrare, comision depășire limita de credit etc, figurează in contabilitatea societății financiare ca "venituri din dobânzi". Totodată "penalitatea" este menita sa asigure instituția financiara parata in contra riscului dat de portofoliul sau de credite neperformante, ceea ce înseamnă ca riscul paratei din aceste credite neperformante nu este suportat nici de instituția financiara, nici de debitorii neperformanți.
Mai este de observat faptul ca ultimele doua comisioane sunt calculate la „valoarea creditului", deci la suma inițial acordata ca împrumut (_ lei) deșii lunar acest sold scade si in cel mai rău caz, s-ar fi putut percepe comisioanele la soldul creditului rămas neachitat, deși nici așa nu putem accepta includerea unor astfel de comisioane enorme in costul creditului.
Conform art. 4, alin 1 din Legea nr. 193 /2000 o clauza contractuala care nu a fost negociata direct cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea însăși sau împreuna cu alte prevederi din contract, creează, in detrimentul consumatorului si contrar cerințelor bunei -credințe, un dezechilibru semnificativ între drepturile si obligațiile pârtilor, astfel încât contractul încheiat reprezintă unul de adeziune in care clauzele sunt dinainte stabilite de împrumutător, singurele elemente diferențiate fiind suma împrumutata si data scadenta.
Parata nu a negociat contractul de credit si nici nu a comunicat ulterior, modificări de costuri, deși acestea au existat. Contractul este unul standardizat, ale cărui clauze nu au putut fi negociate cu atât mai mult cu cat subsemnata nu a fost informata corect la data semnării despre întreg conținutul sau.
Semnarea contractului s~a realizat in condiții care nu au permis o buna înțelegere a prevederilor acestuia: lecturare ipotetica si la prima vedere in prezenta unui reprezentant al societății de credit, clauze ambigue si neclare, cu termeni nedefiniți ori contradictorii.
Legea interzice profesioniștilor sa includă in contractele lor profesionale clauze abuzive. Legislația stabilește chiar o lista de clauze considerate ab initio abuzive (ANEXA -LISTA cuprinzând clauzele considerate ca fiind abuzive din Legea 193 / 2000, literele a, b, i, spre exemplu, regăsindu-se si in contractul nostru)- Daca totuși aceste clauze sunt înscrise in contract, ele sunt considerate fără efect fata de consumator, putând fi declarate nule de instanța la sesizarea autorităților in domeniul protecției consumatorului sau a consumatorilor acționând individual sau in asociații.
În drept, reclamanta și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile Legii 193 / 2000.
În dovedirea acțiunii, reclamanta a depus în copie la dosar: contractul de credit bancar nr.2669/14.09.2007, anexa la contract privind condițiile generale de creditare ,graficul de rambursare credit ( f. 6-35 dosar ).
Pârâta la data de 17.08.2015 a comunicat întâmpinare prin solicită pe cale de excepție admiterea excepției nulității ultimului capăt de cerere privind „restituirea sumelor" pentru neindicarea obiectului concret al acțiunii, valoarea acestuia și nici modalitatea de calcul și admiterea excepției prescripției dreptului material la acțiune în privința restituirii sumelor percepute cu mai mult de 3 ani înaintea înregistrării cererii de chemare în judecată, iar pe fondul cauzei solicită respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată cu obligarea reclamantei la suportarea tuturor cheltuielilor de judecată antrenate de soluționarea prezentei cauze.
În motivarea întâmpinării pârâta a arătat că la data de 14.09.2007, între BCR, în calitate de împrumutător, și B. Steluța S., în calitate de împrumutată, a fost încheiat contractul de credit bancar pentru persoane fizice nr. 2669.Obiectul Contractului de credit a fost reprezentat de acordarea unui împrumut pe o perioadă inițială de 120 luni (10 ani) - ulterior a fost prelungit de BCR la 180 de luni -, în cuantum de 45.000,00 RON.
Pârâta precizează că inițiativa încheierii Contractului de credit a aparținut în exclusivitate reclamantei, aceasta din urmă formulând din proprie inițiativă cererea de credit. B. Steluța S. avea, la momentul încheierii Contractului de credit avea credite anterioare, atât la BCR, cât și la Bancpost, astfel că aceasta în opinia pârâtei avea o vastă experiență în creditare, motiv pentru care nu poate susține că nu cunoștea sau nu înțelegea clauzele contractuale pe cale urma să le semneze la momentul 2007, cu atât mai mult cu cât a semnat acte adiționale la Contractul de credit atât în anul 2010, cât și în anul 2011.
Folosul practic pe care B. Steluța S. l-a avut în vedere prin redactarea acțiunii a fost în opinia pârâtei fără îndoială micșorarea nejustificată a prețului creditului motivat de îngreunarea situației financiare (acest din urmă aspect nu are, oricum, relevanță sub aspectul nerespectării condițiilor Contractului de credit).
Prin urmare, clauzele referitoare la dobândă, la comisioane sau la costuri, fie că acestea din urmă sunt percepute la termen sau anticipat, sunt elemente care formează costul total al creditului. Acest cost, împreună cu marja de profit a subscrisei (reliefată de o fracțiune din rata dobânzii), formează prețul contractului de credit, acesta din urmă reprezentând componenta esențială a obiectului contractului de credit de consum.
În drept reclamanta a invocat dispozițiile art. 205, art. 451 și art. 453 C.pr.civ.; dispozițiile art. 4 alin. (6) din Legea nr. 193/2000 și pe cele ale alin. (1) lit. a) din Anexa la Legea nr. 193/2000; dispozițiile art. 2 pct. 24 din OG nr. 21/1992; art. 117 alin. (2) din OUG nr. 99/2006; art. 37 și art. 95 din OUG nr. 50/2010 și pe dispozițiile art. 969 C. Civ.
La data de 28.08.2015 reclamanta s-a prezentat personal la serviciul „registratură” la instanței și a depus cerere de renunțare la judecată ( f. 261dosar ).
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin prezenta cerere de chemare în judecată reclamanta B. STELUȚA-S. a chemat în judecată pe pârâta B. C. ROMÂNĂ SA solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună constatarea caracterului abuziv al clauzelor contractuale incluse in contractul de credit nr. 2669, din data de 14.09.2007, respectiv art 5; art 9, precum si art. 2.io.a; 3.6 din Condițiile generale de creditare - anexa la contractul de credit; constatarea nulității absolute a clauzelor contractuale incluse in contractul de credit susmenționat, respectiv art. 5; art. 9, precum si art. 2.io.a; 3.6 din Condițiile generale de creditare - anexa Ia contractul de credit: obligarea paratei la eliminarea acestor clauze contractuale; obligarea paratei la restituirea sumelor plătite de subsemnata in baza clauzelor lovite de nulitate absoluta sau, in subsidiar, compensarea acestor sume cu eventualul debit rămas neachitat ; cu cheltuieli de judecata.
La data de 28.08.2015 reclamanta s-a prezentat personal la serviciul „registratură” la instanței și a depus cerere de renunțare la judecată ( f. 261dosar ).
Potrivit art. 406 alin. 1 N. C. pr. civ. reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal în ședința de judecată, fie prin cerere scrisă.
În consecință văzând și disp. art. 406 alin. 6 N. C. pr. civ. precum și față de acordul expres dat de pârâtă prin cererea comunicată prin fax, instanța va lua act prin hotărâre de renunțarea reclamantei la judecata prezentei cauze.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Ia act de renunțarea la judecarea prezentei cauze, având ca obiect constatare nulitate absolută – clauze abuzive - formulată de reclamanta B. STELUȚA-S. CNP :_ domiciliată în mun.Câmpina, ., județul Prahova în contradictoriu cu pârâta B. C. ROMÂNĂ SA cu sediul în mun.București, ..5, sector 3, CUI_ înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J_ prin reprezentant legal Tomas Spurny – președinte executiv.
Cu drept de recurs, ce se depune la prezenta instanță, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 octombrie 2015.
Judecător, Grefier,
Negoiasă V.
Red. 4 ex.
NV/PDL
15.10.2015
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3544/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3464/2015. Judecătoria... → |
---|