Plângere contravenţională. Sentința nr. 731/2015. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 731/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 24-02-2015 în dosarul nr. 731/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
SENTINTA CIVILA Nr. 731/2015
Ședința publică de la 24 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE J. M.
Grefier M.-C. B.
Pe rol fiind soluționarea plângerii formulată de petentul S. R. A. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/27.09.2014
încheiat de Poliția mun Câmpina în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE PRAHOVA.
Plângerea a fost timbrata cu chitanța nr_/8.10.2014 în valoare de 20 lei (f.7)
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul personal, lipsind intimatul.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier învederându-se ca la data de 10.11.2014 s-au depus de către intimat întâmpinare și înscrisuri;petentul nu a depus raspuns la întâmpinare.
Instanța,verificându-și din oficiu competența,în temeiul art.131 alin.1 C.p.c constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cerere, conform art. 32 al.1 din OG 2/2001; pune în discuție estimarea termenului de soluționare.
Petentul personal lasă la aprecierea instanței privind durata de soluționare a cauzei.
Instanța în baza art.238 alin.1 C.pr.civ estimează că prezenta cauză se poate soluționa în termen de o lună.
Petentul personal solicita proba cu înscrisuri.
În baza art.255,art .258 și art 237 alin.2 pct.7, C.p.c instanța încuviințează pentru părti, proba cu înscrisurile depuse la dosar, în baza art. 244 alin. 1 din codul de procedură civilă declară cercetarea procesului încheiata și în baza art. 392 din codul de procedură civilă deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Petentul personal având cuvântul pe fond, solicita admiterea plângerii,cu precizarea ca nu are posibilități materiale de a achita amenda decât în rate.
În baza art. 394 alin. 1 din codul de procedură civilă declară închise dezbaterile și rămâne în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față,
Prin cererea înregistrată la această instanță sub nr._ la data de 13.10.2014 petentul S. R. A. a formulat în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE PRAHOVA plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/27.09.2014 încheiat de Poliția mun Câmpina prin care a fost sancționat cu suma de 3000 lei amendă pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2 pct. 36 din Legea nr. 61/1991 solicitând admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție.
In motivarea plângerii petentul a arătat că la data de 27.09.2014 se afla la barul A. din mun Campina cu o cunoștința al cărui nume nu-l cunoaște, cunoscându-i doar porecla ,aceea de"B." iar acesta se pare că a sunat la 112, petentul precizand ca la momentul la care au venit organele de politie le-a spus acestora ca nu cunoștința sa a sunat pentru că in timpul cat a stat langa acesta nu a dat nici un telefon.
A menționat petentul că agentii de poliție l-au întrebat de ce a intervenit si pentru ca a spus ca nu cunoștința sa a sunat a primit procesul verbal contestat prin care a fost amendat cu suma de 3.000 lei, proces verbal de contravenție la intocmirea caruia nu a fost de fata, nu l-a semnat si l-a primit acasă in data de 07.10.2014 ,conform plicului pe care l-a anexat.
Petentul a solicitat anularea procesului verbal si anularea amenzii contravenționale pe care o considera ca fiind foarte mare fata si eventual înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului intrucat nu este încadrat in munca si nu are posibilități materiale sa achite aceasta amenda.
În dovedirea plângerii, petentul a depus în copie la dosar în copie cartea sa de identitate, procesul verbal de constatare a contravenției . nr._/27.09.2014 încheiat de Poliția mun Câmpina si dovada comunicarii acestuia (f.4-6).
Prin rezoluția din 15.10.2014 instanța a dispus comunicarea cererii de chemare în judecata și a înscrisurilor atașate către intimat cu mențiunea de a depune întâmpinare în două exemplare în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată în condițiile art. 165 C.p.c., sub sancțiunea decăderii acestuia din dreptul de a mai propune probe și de a invoca alte excepții în afara celor de ordine publică, sancțiune prevăzută de art. 208 al.2 C.p.c.. și cu mențiunea de a depune înscrisurile de care înțelege să se folosească în cauză în două exemplare (f.8).
Cererea de chemare în judecată și înscrisurile au fost primite de intimat la data de 21.10.2014 (f.10) iar acesta la data de 10.11.2014 a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată (f.12).
În cuprinsul acesteia intimatul a arătat că la data de 29.09.2014, petentul a fost sancționat contravențional, în condițiile legii, pentru săvârșirea faptelor prevăzute de art. 2 pct. 36 din Legea nr. 61/1991 respectiv pentru aceea că, la aceeași dată, orele 03.50, în timp ce se afla pe . dreptul localului A. a împiedicat organele de poliție să conducă la sediul poliției pe numitul B. T. L. prin aceea că a intervenit între acesta și agenții de poliție.
A precizat intimatul că fapta pentru care petentul a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Intimatul a menționat că se poate observa, atât din cele expuse de agentul constatator prin raport, dar și din cuantumul cu care legiuitorul a dorit să sancționeze contravenția de la art. 2 pct. 36 din Legea nr. 61/1991 (3.000 - 6.000 lei), gravitatea faptei contravenientului constând în împiedicarea organelor însărcinate cu menținerea ordinii publice de a-și îndeplini obligațiile de serviciu privind legitimarea sau conducerea la sediul poliției.
Intimatul a mai aratat că deși contravenientul neagă cele reținute în sarcina sa, prezumția de legalitate și temeinicie a procesului-verbal de contravenție nu este răsturnată.
A învederat intimatul și faptul că, sub aspectul celor reținute de către polițist prin actul sancționator, față de situația că agentul de poliție este învestit cu exercițiul autorității de stat, actele întocmite de acesta sunt înzestrate cu încrederea că autoritatea (reprezentată în acest caz de agentul de poliție), consemnează exact faptele pe care le constată și / sau care rezultă în urma verificărilor, fără a adăuga denaturări ale realității, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau chiar neglijente a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor sancțiuni de natură disciplinară și / sau penală.
Astfel ,intimatul a solicitat să se țină seama și de împrejurările în care a avut loc fapta și anume ora târzie la care a avut loc abaterea reținută în sarcina petentului, în fața unei societăți având ca obiect desfacerea băuturilor alcoolice, precum și de faptul că petentul a declarat că nu se află încadrat în muncă (în condițiile în care noaptea se afla la barul mai sus menționat).
În susținerea întâmpinării intimatul a atașat exemplarul nr. 3 al procesul verbal de contravenție, raportul agentului constatator, raportul colegului de echipă și a solicitat admiterea probei cu înscrisurile enunțate (f.13-16).
Prin rezoluția din 28.11.2014 instanța a dispus în baza art 201 alin 2 NCPC comunicarea întâmpinării petentului cu mențiunea de a depune răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare (f.17).
Petentul a primit comunicarea la data de 4.12.2014 și întrucât acesta nu a formulat răspuns la întâmpinare, prin Rezoluția din 23.12.2014 instanța a dispus fixarea termenului de judecată la data de 24.02.2014 ,cu citarea părților.
In cauză a fost încuviințată și administrată pentru părți proba cu înscrisuri.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța constată în fapt următoarele:
Prin procesul verbal contestat petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 3000 lei amendă pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 2 pct. 36 din Legea nr. 61/1991 rep.
S-a retinut in sarcina sa că la data de 29.09.2014, orele 03.50, în timp ce se afla pe . dreptul localului A. a împiedicat organele de poliție să conducă la sediul poliției pe numitul B. T. L. prin aceea că a intervenit între acesta și agenții de poliție.
Verificând în conformitate cu dispozițiile art.34 alin.1 din O.G.nr.2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale.
Cu privire la temeinicia procesului verbal, instanța reține că procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care 1-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției petentului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară, faptele constatate în mod direct de către agentul constatator fiind suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
In acest sens, instanța reține în prealabil că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Astfel fiind instanta retine in speta ca petentul nu a făcut dovezi care să infirme faptele reținute prin procesul verbal de contravenție și să susțină afirmațiile sale astfel încât procesul verbal face deplină dovadă asupra contravenției reținute în sarcina sa .
Intrucât procesul verbal de contravenție face dovada celor reținute până la proba contrară iar petentul nu a facut o asemenea dovada în raport de disp. art. 31,34 din OG 2/2001 instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată și va menține procesul verbal de contravenție ca temeinic și legal apreciindu-se ca in speta nu se justifica inlocuirea sanctiunii amenzii cu sanctiunii avertismentului avand in vedere gravitatea faptei petentului constând în împiedicarea organelor însărcinate cu menținerea ordinii publice de a-și îndeplini obligațiile de serviciu si retinând din cuprinsul raportului agentului constatator (f.14-16) ca petentul a mai fost sanctionat contraventional conform Legii nr.61/1991 in repetate rânduri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge plângerea formulată de petentul S. R. A., CNP_ domiciliat in mun.Campina,. jud.Prahova în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE PRAHOVA, cu sediul în mun Ploiesti, . 60 jud. Prahova, ca neîntemeiată.
Menține procesul verbal de contravenție . nr._/27.09.2014 încheiat de Poliția mun Câmpina ca temeinic și legal.
Cu drept de apel,ce se depune la Judecătoria Câmpina, în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 24.02.2015.
Președinte, Grefier,
M. J. B. M. C.
Red. MJ/BMC
4 ex./2.03.2015
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
