Rezoluţiune contract. Sentința nr. 699/2015. Judecătoria CÂMPINA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 699/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPINA la data de 20-02-2015 în dosarul nr. 6706/204/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPINA, JUDEȚUL PRAHOVA
Câmpina, ., nr. 14, jud. Prahova
Operator de date cu caracter personal nr. 7527
Prezentul document conține date cu caracter personal aflate sub incidența Legii nr. 677/2001
Dosar nr._
JUDECĂTORIA CÂMPINA
SECTIA CIVILA
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 699/2015
Ședința publică de la 20 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE ANDREIA-CLAUDIA-ALICE TOMESCU
Grefier M. M. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe reclamanta C. P. LA C. DE A. R. C. și pe pârâtul M. B. L. Ș. LA F. C. O., având ca obiect rezoluțiune contract.
Prezența și concluziile pe fond ale părților au fost consemnate în ședința publică din 13.02.2015, conform mențiunilor Încheierii de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta, când judecătoria a amânat pronunțarea pentru acest termen, astfel:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpina la data de 17.12.2013 sub numărul_ reclamanta C. P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M. B. L. Ș. rezolutiunea contractului de intretinere, autentifîcat sub nr.2000 din 11 iulie 2013 la BNP M.- C. si M. P. din Campina, ca o consecința a neexecutarii obligațiilor asumate de către parat, precum si restabilirea situației anterioare încheierii contractului de întreținere precum și obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata, reprezentând taxa judiciara de timbru si onorariu de avocat.
În fapt, reclamanta a învederat prin contractul de întretinere, autentificat sub nr.2000 din 11 iulie 2013 la BNP M.- C. si M. P. din Campina, a transmis paratului nuda proprietate, asupra imobilului - apartament - situat in municipiul Campina, ..24, ., ., județul Prahova, compus din: hol, hol, debara, baie, dormitor, bucatarie, debara, sufragerie, in suprafața de 52,87 mp si balcon in suprafața de 6,60 mp - suprafața totala 59,47 mp, precum si cota indiviza din părțile si dependințele comune ale imobilului susmenționat. Prin contractul de întreținere și-a rezervat un drept de uzufruct viager asupra imobilului.
A arătat că a transmis nuda proprietate paratului in schimbul asumării de către acesta a obligației de a o întreține, pe toata durata vieții sale, acesta obligație urmând a se stinge la data decesului, in conformitate cu prevederile art.2244 Cod civil.
Obligația de întretinere asumata de către parat prin contract, consta în asigurarea hranei, a îmbrăcămintei si încălțamintei, precum si a menajului zilnic, suportarea cheltuielilor pentru utilități (lumina, apa, gaze, salubritate, întretinere, telefon). Acesta obligație include de asemenea, îngrijirile si cheltuielile necesare in caz de boala, precum si cheltuielile legate de înmormântarea reclamantei, cu ocazia încheierii contractului de întretinere paratul a suportat numai cheltuielile ocazionate de autentificarea contractului.
A susținut că, cu toate ca paratul si-a luat obligația de a o întreține, in realitate nu a îndeplinit-o, astfel ca fiind bătrâna si bolnava are mari probleme in ceea ce privește supraviețuirea sa, fiind ajutata de alte persoane, care nu au nici o obligație fata de aceasta, sau pe care trebuie sa le plătească din pensia sa, pentru ca sa se descurca cu cele necesare. Reclamanta locuiește de aproximativ trei ani in apartament împreuna cu fratele său, care are vârsta 84 de ani si amândoi se decurcă foarte greu. Recunoaște ca s-a încrezut in vorbele si promisiunile paratului, motiv pentru care in luna iulie 2013 a mers la notar unde a semnat contractul de întreținere. Actele i-au fost comunicate mult mai târziu la solicitarea sa, de către notar.
A precizat că notarul cu ocazia semnării contractului de întreținere i-a pus in vedere pârâtului ca in cazul in care nu-si respecta obligațiile, contractul poate fi desființat.Pe acest aspect, a avut o discuție de curând cu paratul, care i-a spus ca"durează șapte ani", un astfel de proces.
De asemenea, a arătat că dupa ce a semnat contractul, paratul a uitat de îndatoririle sale, vizitele sale fiind din ce in ce mai rare. Altfel spus, vine cand si cand si pleacă, fara sa o întrebe de ce are nevoie, pentru o saptamana sau doua, paratul considera ca-i sunt necesare reclamantei alimente care încap ". un leu".
In luna septembrie, reclamanta a căzut in Piața din Campina si și-a spart rotula de la genunchi. A fost dusa cu salvarea la Spitalul din Ploiești, unde a fost internată aproximativ o săptămâna. Pârâtul a venit la spital si i-a dus reclamantei 3 iaurturi si biscuiți.
Reclamanta a mai arătat că operația nu a platit-o deoarece este pensionara dar si veteran de război. De altfel, acesta calitate ii conferă si alte drepturi cum ar fi scăderea diferitelor impozite.
Apoi reclamanta a fost internata aproximativ trei sapatamani in spitalul de la Campina, pentru recuperare. Aici nu a venit niciodată pârâtul să o vada. Întrucât, cel puțin la acest moment are mare nevoie de o persoana care sa o ajute (de exemplu iși pune singura pampersul) pentru ca nu pot merge la baie, paratul are grija ca persoanele care vin sa o ajute, sa le alunge.
Menționează ca din iulie si pana in prezent au fost doua femei care au ajutat-o si pe care le-am plătit cu cate 300 de lei pe luna din pensia sa. Paratul, a trecut foarte rar pe la reclamantă si doar asa de complezenta, fara sa o intrebe in concret ce nevoi are, fiind mulțumit ca poate sa se descurce singura.
Dar dupa ce reclamanta si-a rupt piciorul, cand se descurcă foarte greu, paratul nu a înteles ca are nevoie de o îngrijire permanenta, si nu doar de vizite de complezenta si doar sporadice. De altfel, întreținerea nu presupune numai alimente, ci are un sens mai larg ce vizează îngrijire zilnica sub toate aspectele si la nivelul de trai al reclamantei, asa cum a trăit pana acum, si pana la sfârșitul vieții.
Un alt comportament la limita legalității, l-a avut paratul impreuna cu mama sa, fata de fratele reclamantei, pe care l-a determinat sa mearga la CEC de unde acesta a scos 10.000 lei, urmând ca acești bani sa le fie dati lor, pentru a plati „doctorii" la București, spunandu-i fratelui reclamantei ca este foarte bolnava întâmplător in ziua cand aceștia trebuiau sa primească banii, reclamanta a venit acasă, unde fratele acesteia s-a convins, ca nu este bolnava ci are doar piciorul rupt. Nu stie ce s-a intamplat cu banii, pentru ca nu a îndraznit sa-l intreb pe fratele său.
In drept, și-a întemeiat acțiunea pe dispozițiile art.l549, art.l554, art.1639 din Codul civil.
În susținerea cererii a depus la dosar taxa judiciară de timbru, împuternicire avocațială, chitanță reprezentând onorariul de avocat, contract de întreținere, autentifîcat sub nr.2000 din 11 iulie 2013 la BNP M.- C. si M. P. din Campina, act de identitate, calculul taxei judiciare de timbru.
Prin rezoluția din data de 18.12.2013, în temeiul art. 201 alin. 1 C.pr.civ., instanța a dispus comunicarea cererii de chemare în judecată către pârât în vederea formulării întâmpinării.
La data de 14.01.2014 pârâtul a formulat întâmpinare-cerere reconvențională prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
A arătat că prin cererea principala se solicita rezolutiunea Contractului de întreținere autentificat sub nr. 2000 / 11.07.2013 susținând in mod total neîntemeiat ca nu și-a respectat obligațiile din contract.
De asemenea a mai arătata că reclamanta locuiește pe același palier cu pârâtul si părinții acestuia, intre părți existând o relație apropiata cu mult înainte de încheierea contractului deoarece aceștia erau cei care ii oferea sprijin imediat si ajutor in caz de nevoie. Pârâtul împreuna cu familia acestuia ii cumpăra reclamantei cele necesare, ii plătea facturile existând lungi perioade in care isi ținea mâncarea in frigiderul acestora. Cu mult înainte de realizarea contractului de îngrijire de la notar, existau certuri intre reclamanta si fratele sau alături de care locuiește, care o amenința verbal si fizic (tras de par si loviri), solicitând ajutorul pârâtului si al părinților acestuia pentru a chema politia, cu dorința de a-l interna pe fratele său T. V. la Spitalul V.. După aceste episoade, reclamanta pleca de acasă cu săptămânile.
A arătat că la inițiativa reclamantei s-a încheiat Contractul de întreținere considerând ca are din ce in ce mai multa nevoie de ajutorul pârâtului si datorita situației tensionate create de fratele dânsei pe care reușește sa îl interneze in Spitalul V. timp de doua luni (acesta a fost diagnosticat cu dementa senila), timp in care ii ia cheia de la casa, considerându-l iresponsabil si având dorința de a-l duce la azil.
După încheierea Contractului de întreținere pârâtul a achitat și contravaloarea facturilor de utilități ( gaze, curent electric, telefon, apa-canal, cablu TV, cheltuieli comune ) pentru doua persoane. De asemenea i-a cumpărat reclamantei tot ce a solicitat (pâine, fructe, legume, lapte, etc).
A menționat că atunci când au apărut probleme de sănătate care au necesitat internarea, pârâtul s-a ocupat de internarea reclamantei in spital si a căutat persoane care sa o îngrijească la pat pe perioada de după externare, inclusiv si persoane recomandate de dansa: dna Plăcinta, dna F., E. C..
Precizează că în susținerile pe care le face in acțiune reclamanta uita, probabil ca in ziua in care a venit acasă de la spital, a venit dna E. C. pentru a o îngriji, refuzând serviciile acesteia. Menționează ca dna E. s-a oferit voluntar, fără a fi remunerata de nici un fel sa facă menajul, sa gătească 2 zile de proba si pentru a-i cunoaște mai bine si pentru a le înțelege nevoile reclamantei si fratelui acesteia.
Pe perioada internării la Spitalele din Ploiești si Campina pârâtul ajutat de mama sa, s-au ocupat de îngrijirea fratelui reclamantei, de menaj si de asigurarea hranei zilnice precum si de aprovizionare pe întreaga perioada
Cu privire la suma de 10 000 lei, arată că . a fost la CEC, atunci când reclamanta a fost internata in spital, pentru ca acesta a dorit sa scoată bani din banca. Acesta a avut intenția de a scoate 10.000 ron fără a justifica ce vrea sa facă cu aceștia, acesta a fost la CEC împreuna cu mama pârâtului, si la insistentele acesteia a scos numai 1.000 Ron si nu 10.000 Ron.
Pe perioada spitalizării reclamantei, pârâtul s-a ocupat de verificarea centralei termice pentru a putea fi folosita in siguranța ( aceasta nu mai fusese utilizata niciodată de la instalare, nici pentru apa calda menajera nici pentru căldura), a făcut si revizia de 2 ani la gaze. A schimbat "instalațiile sanitare din baie si bucătărie întrucât erau defecte.
A mai arătat că a mers împreună cu reclamanta la Spitalul Florești si la Spitalul V. când a fost internat fratele acesteia.
Tot pârâtul a fost el care s-a ocupat de transferul reclamantei de la Spitalul Județean Ploiești la Spitalul Municipal Campina. Precum si de transferul reclamantei de la Spitalul Municipal Campina acasă, folosind o ambulanta particulara - Mediurg (pe care a si plătit-o) astfel incat sa aibă condițiile potrivite.
A susținut că după întoarcerea din spital reclamanta refuza orice întreținere din partea acestuia, nu îl mai primește in apartament schimbând si yala de la usa.
De asemenea a mai arătat că la 2 săptămâni ii trimitea bani prin mandat postal, bani pe care reclamanta refuza sa ii primească. Sacosele cu alimente si produse de menaj precum si mâncarea gătita i-au fost returnate de câteva ori de către femeile ce o îngrijeau.
Menționează ca a achitat tot timpul facturile de gaze, lumina, întreținere pentru 2 persoane respectiv pentru reclamantă și fratele acestuia si nu doar pentru reclamanta, conform contractului.
Pârâtul i-a cumpărat in continuare reclamantei medicamente si scutece la recomandarea medicilor care au urmărit starea de sănătate si evoluția ei. De asemenea la spital, atât la Ploiești cat si la Campina i-a adus zilnic; alimente, fructe, dulciuri, scutece si haine de schimb. Tot pârâtul a fost cel care a plătit sume de bani către infirmiere, asistente, medic chirurg, medic anestezist.
Cu privire la aspecte de drept care privesc netemeinicia cererii principale a arătat că potrivit articolul 2.257 debitorul întreținerii datorează creditorului prestații stabilite în mod echitabil ținându-se seama de valoarea capitalului și de condiția socială anterioară a creditorului. Debitorul este obligat în special să asigure creditorului hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, menaj, precum și folosința unei locuințe corespunzătoare. Întreținerea "cuprinde, de asemenea, îngrijirile și cheltuielile necesare în caz de boală.
In cazul în care debitorul întreținerii nu-și îndeplinește obligațiile asumate din cauza unor împrejurări ce îi sunt imputabile, creditorul întreținerii are dreptul să ceară în justiție, fie rezolutiunea contractului, fie transformarea obligației de întreținere în despăgubiri echivalente, Culpa trebuie deci să aparțină celeilalte părți contractante, și nu creditorului întreținerii. Neexecutarea obligației este determinată însă de culpa creditoarei reclamante, care refuză neiustificat primirea întreținerii, astfel încât acțiunea în rezolutiunea contractului de întreținere nu are suport.
Pârâtul arată că din modul in care este formulata acțiunea principala, reclamanta recunoaște că pârâtul își respect obligațiile asumate dar nu la nivelul pretențiilor dânsei; „îmi aduce mâncare care încape . un leu", „a suportat cheltuielile ocazionate cu încheierea contractului", „a venit la spital si mi-a adus 3 iaurturi si biscuiți", „nu sunt bolnava ci doar am piciorul rupt" fila 3 paragraful 2 coroborat cu fila 2 paragraful 2 „fiind bătrâna si bolnava am mari probleme in ceea ce privește supraviețuirea mea"....
Prin contractul de întreținere autentificat sub nr. 2000/2013, reclamanta i-a transmis nuda proprietate asupra imobilului, păstrându-și dreptul de uzufruct viager.
Caracteristicile dreptului de uzufruct sunt acelea că este un drept real opozabil erga omnes întocmai ca și dreptul de proprietate, fiind opozabil chiar și proprietarului și conferă uzufructuarului atributele de folosință și posesie exclusiva. Având aceste două atribute ale dreptului de proprietate, uzufructuarul poate opune nudului proprietar dreptul său, acesta din urmă având doar dreptul de dispoziție asupra bunului și poate exercita toate acțiunile în justiție pentru apărarea posesiei și folosinței, atât acțiunile reale cât și acțiunea personală îndreptată împotriva nudului proprietar. Ori pârâtul nu a afectat in nici un mod posesia exclusiva a reclamante asupra imobilului din contra a făcut tot ceea ce a putut sa ii asigur si sa ii protejez aceasta posesie.
Toate aceste aspecte insotite si de probele pe care le administrează in prezenta cauza, pârâtul dovedește ca reclamanta isi invoca propria culpa in susținerea cererii formulate respectiv refuzul de a mai primii îngrijire de la pârât, fiind puternic influențată de anumite persoane care doresc sa îi preia apartamentul.
Prin cererea reconvențională pârâtul a solicitat sa se dispună obligarea reclamantei sa ii restituie suma de 6 140 lei reprezentând: contract notar - 3.659,28 Ron; facturi curent, gaze, Romtelecom, Nextgen -937.87 Ron; întreținere- 310,12 Ron; bonuri mancare+produse menaj - 906,65 Ron; impozit - 73 Ron; ambulanta Mediurg -100 ron; medicamente - 153.59 Ron
Prin cererea principala se solicita rezolutiunea Contractului de întreținere autentificat sub nr. 2000 / 11.07.2013 cu repunerea părților în situația anterioara. Apreciază prezenta cerere ca total neîntemeiata, solicită in cazul in care va fi admisa, obligarea reclamantei sa îi restituie suma de 6140 lei ron deoarece toate sumele de bani menționate mai sus le-a cheltuit in beneficiul si in avantajul acesteia.
În drept a invocat dispozițiile art. 1488 din NCC.
În susținerea a depus copii certificate de pe următoarele înscrisuri: carte de identitate, facturi utilități achitate de subsemnatul, factura mediurg, bonuri pentru achizitoarea produse alimentare.
Prin rezoluția din data de 17.01.2014, în temeiul art. 201 alin. 1 raportat la art.209 alin.5 C.pr.civ., instanța a dispus comunicarea unui exemplar de pe întâmpinare-cerere reconvențională și de pe înscrisurile aferente reclamantei pentru a formula răspuns la întâmpinare și întâmpinare la cererea reconvențională.
La data de 29.01.2014 reclamanta a formulat întâmpinare la cererea reconvenționala formulata de către parat prin care a solicitat fata de pretențiile paratului, admiterea acestora numai in măsura in care nu sunt încalcate prevederile dispozițiilor art.2.263:
- A.. (2) "Atunci cand comportamentul celeilalte parti face imposibila executarea contractului in condiții conforme bunelor moravuri, cel interesat poate cere rezolutiunea".
- A..(3) In cazul prevăzut la alin. (2), precum si atunci cand se întemeiază pe neexecutarea fara justificare a obligației de intretinere, rezolutiunea nu poate fi pronunțata decât de instanța, dispozițiile art. 1.552 nefiind aplicabile. Orice clauza contrara este considerata nescrisa.
- A. (5) In cazul in care rezolutiunea se pronunța pentru unul dintre motivele prevăzute la alin. (2) sau (3), debitorul in culpa nu poate obține restituirea prestațiilor de intretinere deja executate. F. de natura pretențiilor din cererea reconventionala a paratului, urmează sa se stabilească care anume dintre sumele plătite de către acesta, sunt cu titlu de prestații de intretinere, deja executate, si daca mai pot fi restituite sau nu.
Reclamanta apreciază că, cererea reconventionala trebuie respinsa, intrucat culpa revine exclusiv paratului, care nu si-a respectat obligațiile contractuale, luate fata de reclamanta.
In drept,a invocat prevederile art.2263 Cod civil, coroborate cu dispozițiile art.1549, art.l554, art. 1639din Codul civil.
Prin răspunsul la întâmpinare a arătat că cererea de chemare in judecata este întemeiata, urmând ca instanța de fond prin analiza cererii reclamantei, prin prisma motivelor de fapt indicate, a probelor ce vor fi administrate si in funcție de temeiul de drept indicat, sa se pronunțe asupra acestui aspect.
A susținut că în primul rând, in Contractul de întreținere semnat de parti, obligația de întreținere si îngrijire asumata de către parat, consta in: asigurarea hranei, a îmbrăcămintei si încaltamintei, precum si a menajului, suportarea cheltuielilor pentru utiliati (lumina, apa, gaze, salubritate, intretinere, telefon), pe durata vieții reclamantei. Obligația includea de asemenea si îngrijirile si cheltuielile necesare in caz de boala, precum si cele privind înmormântarea.
Chiar daca acesta clauza contractuala, nu cuprinde expres toate obligațiile ce reveneau paratului, menționează ca aceasta se completează si cu dispozitiile prevăzute de art.2.257 Cod civil, privind întinderea obligației de întreținere, astfel:debitorul întreținerii datorează creditorului prestații stabilite in mod echitabil tinandu-se seama de valoarea capitalului si de condiția sociala anterioara a creditorului.
In ce privește prestațiile stabilite in mod echitabil, excluzând, costurile cu încheierea
contractului de intretinere, paratul a efectuat pana in prezent prestații de întretinere de aproximativ 2.500 lei, in condițiile in care conform contractului, apartamentul valorează 88.158 lei.
De menționat ca paratul trebuia sa asigure reclamantei acele condiții sociale, pe care le-a avut aceasta înainte de încheierea contractului, cu referire la nivelul de trai.
De asemenea a mai arătat că paratul trebuia sa stie (mai ales ca au fost vecini), ca reclamanta daca a ajuns la acesta vârsta si este sănătoasa, acestea se datorează unui trai bun, si ca era obligat sa faca tot posibilul de a menține cel puțin același nivel de trai pe care l-a avut reclamanta înaintea încheierii contractului.
De altfel paratul recunoaște in mod indirect, ca numai dupa întoarcerea reclamantei de la spital, aceasta a refuzat orice întretinere din partea paratului.
Acest gest al reclamantei este consecința dezinteresului paratului, pana la acel moment, inclusiv pe parcursul spitalizării, vis-a-vis de modul in care paratul a înțeles sa respecte obligațiile contractuale. F. a fi dorita, perioada de spitalizare s-a dovedit proba test, in care paratul ar fi trebuit sa inteleaga ca este obligat sa faca tot posibilul pentru însănătoșirea reclamantei.
A arătat că chiar prin întâmpinare, paratul recunoste in mod indirect ca nu a plătit spitalizarea si nici medicamentele, ci doar ambulanta, pentru a transporta-o pe reclamanta de la Spitalul Campina, pana acasă. Precizează ca apartamentul este aproximativ vis-a-vis de spital, iar paratul nu s-a deranjat sa o transporte pe reclamanta cu mașina proprie, ci cu ambulanta.
Cu privire la aspectele invocate de către parat, privind pe fratele reclamantei, trebuie văzute cu mare atenție, deoarece dat fiind starea de sănătate a acestuia (diagnosticat cu dementa senila), este posibil ca sa mai fi scos si alte sume de bani de la CEC. Personal reclamanta nu stie ceea ce a făcut fratele sau cu cei 1000 lei, scoși in prezenta mamei paratului. Este posibil sa-i fi dat acesteia. Aceasta presupune o practica constanta a paratului si mamei acestuia, astfel ca micile servicii pe care le-ar fi făcut acestuia, au fost plătite.
S-a mai arătat că si reclamanta poate dovedi ca si acesta a plătit o . facturi.
Cu titlu de exemplu indica Factura GDF NR._/08.10.2013 (perioda facturare 04.09._13) prin care reclamanta a achitat contravaloarea gazelor consumate, factura in valoare de 336,69 lei.
Reclamanta a mai arătat că dupa ce a venit din spital, in special începand cu luna octombrie 2013, paratul a avut grija sa ridice fara voia reclamantei, corespondenta din cutia poștala, dar si facturile. Reclamanta nu mai este de acord ca paratul sa plătească aceste facturi, ci sa o lase pe acesta sa le platesca, si sa înceteze cu practica de a-i ridica corespondenta.
Precizează ca toate utilitățile, apa, gaze, lumina, curent, telefon sunt pe numele reclamantei, si nu pe numele paratului.
Reclamanta nu o cunoaste pe numita E. C.. De altfel din susținerea paratului rezulta ca acesta nu a efectuat nici cele 2 zile de proba. Daca este vorba de femeia ca a venit o singura data in casa reclamantei, menționaeză ca aceasta a spus ca are serviciu si poate veni de doua ori pe zi, o data dimineața intre orele 5.00 si 6.00 si o ora dupa amiaza, cand iese de la serviciu.
Pentru reclamanta acesta nu este un serviciu, ci un deranj, ca o femeie in vârsta si cu tabieturile sale sa fie sculată din somn la ora 5 dimineața, data jos din pat, dupa care sa mănânce si sa se faca curat in dormitor si bucătărie. Reclamanta a spus paratului ca nu este de acord cu programul propus de aceasta femeie, nu cu persoana care a venit sa faca menajul. Acesta a fost prima si ultima femeie care a fost adusa de parat sa faca menajul reclamantei.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtelor, interogatoriul părților, au fost audiați martorii O. G., P. N., M. L. și E. C..
La termenul de judecată din data de 31.10.2014 pârâtul în temeiul art.204 pc.2 alin. 2 C. majorează câtimea obiectului cererii reconvenționale, la suma de 9315 lei.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Între părți s-a încheiat contractul de întreținere autentificat sub nr.2000/11.07.2013 de către BNP M. C. și M. P.. Potrivit acestui contract reclamanta C. paulina a transmis pârâtului M.-B. L. Ș. nuda proprietate asupra apartamentului situat în Câmpina, ..24, ., ., în schimbul asumării de către acesta a obligației de întreținere pe toată durata vieții, această obligație urmând a se stinge la data decesului său, în conformitate cu prevederile art.2244 C.civ.Potrivit aceluiași contract reclamanta și-a rezervat dreptul de uzufruct viager asupra imobilului, iar pârâtul s-a obligat să presteze întreținere în folosul acesteia, aceasta constând în asigurarea hranei, a îmbrăcăminții și încățămintei, precum și a menajului, suportarea cheltuielilor pentru utilități, precum și îngrijire și cheltuieli necesare în caz de boală și cheltuielile de înmormântare.
Instanța reține că din declarațiile martorilor audiați în cauză a rezultat faptul că la scurt timp după încheierea contractului, reclamanta C. P. a suferit un accident în urma căruia a rămas imobilizată. După perioada de spitalizare reclamanta a revenit în apartamentul care a făcut obiectul contractului unde locuiește și în prezent. Neînțelegerile dintre părți au survenit ulterior acestui moment, reclamanta susținând că pârâtul nu s-a îngrijit suficient de nevoile sale în perioada spitalizării și ulterior.
Din declarațiile martorilor audiați la solicitarea pârâtului a rezultata faptul că reclamanta a fost vizitată de pârât și mama acestuia în perioada spitalizării, aceștia ducându-i mâncare, iar după ce a fost adusă acasă au încercat să găsească o persoană care să o îngrijească, dar acest lucru nu a fost posibil datorită atitudinii reclamantei care le alunga pe aceste persoane.A mai arătat martora P. N. că reclamanta era permanent nemulțumită de mancarea care îi era dusă de familia M., motiv pentru acre anterior accidentului conveniseră ca aceasta să primească suma de 500 lei lunar pentru a-și procura mâncare. După accident pârâtul îi ducea pachete cu alimente dar aceasta le returna prin diferite persoane. Martora E. C. a arătat faptul că a fost una dintre persoanele aduse pentru a o ajuta pe reclamantă, dar acest lucru nu a fost posibil datorită atitudinii acesteia(țipa, amenința, blestema, arunca cu obiecte). Aceeași martoră a arătat că l-a ajutat pe pârât să îi ducă reclamantei săptămânal pachete care conțineau produse de curățenie și igienă, pampersi, alimente, în momentul în care intrau în casă pentru a-i lăsa pachetele având aceeași atitudine violentă.
Instanța reține că aceste împrejurări sunt confirmate parțial și de martorii propuși de reclamantă, martorul M. L. arătând că reclamanta i-a solicitat să ducă pachetele pe care le primise de la pârât la ușa familiei M., arătând că în pachetele respective era cașcaval, cârnați, conserve și fructe. De asemenea, martora O. G. a arătat că în perioada respectivă o ajuta în mod dezinteresat pe reclamantă, dar aceasta i-a spus de existența contractului de întreținere abia în luna februarie 2014 și deși nu l-a văzut pe pârât în apartamentul reclamantei, se întâlnea cu acesta și cu tatăl său pe scară fiind întrebată de aceștia cum se simte reclamanta și dacă are nevoie de ceva.
De asemenea, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă faptul că pârâtul a achitat cheltuielile de întreținere ale apartamentului, împrejurare confirmată și de răspunsul la interogatoriu al reclamantei aceasta arătând că este de acord să-i returneze acești bani.
Instanța reține în drept că potrivit art.2254 C.civ. prin contractul de întreținere o parte se obligă să efectueze în folosul celeilalte părți prestații necesare întreținerii și îngrijirii pentru o anumită perioadă.Potrivit art.2257 alin.1 și 2 C.civ. debitorul întreținerii datorează creditorului prestații stabilite în mod echitabil ținându-se seama de valoarea capitalului și de condiția socială anterioară a creditorului. Debitorul este obligat în special să asigure creditorului hrană, îmbrăcăminte, încălțăminte, menaj, precum și folosința unei locuințe corespunzătoare. Întreținerea cuprinde, de asemenea, îngrijirile și cheltuielile necesare în caz de boală.
Potrivit art. 2263 alin.3 C.civ. când se întemeiază pe neexecutarea fără justificare a obligației de întreținere, rezoluțiunea nu poate fi pronunțată decât de instanță, dispozițiile art. 1552 nefiind aplicabile.
În cauză acțiunea de rezoluțiune este întemeiată pe neexecutarea culpabilă a obligației de întreținere de către pârât. Instanța reține din analiza probatoriului administrat în cauză și potrivit situației de fapt de mai sus că nu s-a făcut dovada unei neexecutări culpabile a obligațiilor de către debitorul obligației de întreținere, rezultând refuzul reclamantei de a primi prestațiile furnizate de către pârât.Chiar dacă s-a invocat de către reclamantă o insuficiență a prestațiilor, în sensul că hrana oferită nu era suficientă și satisfăcătoare, instanța apreciază că această situație nu a fost dovedită cu probele administrate. A rezultat, de asemenea, că pârâtul a încercat să găsească o persoană care să o îngrijească pe reclamantă, dar acestea au fost îndepărtate de aceasta.În această situație, reținând că reclamanta nu se poate prevala de propria culpă pentru desființarea contractului, instanța apreciază că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a pronunța rezoluțiunea contractului de întreținere.
Pentru aceste considerente instanța va respinge acțiunea principală ca neîntemeiată, urmând a respinge ca rămasă fără obiect cererea reconvențională subsidiară.
Va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de udecată ede către pârât.
În temeiul art.45 alin.1 lit.a rap la art.29 lit.c din OUG nr.80/2010 privind taxele judiciare de timbru, va dispune restituirea taxei de timbru în cuantum de 2868 lei achitată conform chitanței . nr._ către reclamantă..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta C. P., domiciliată în Campina, ..24, . având CNP_ cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la C. DE A. R. C., cu sediul în Campina, ..80, ., . în contradictoriu cu pârâtul M. B. L. Ș., domiciliat în Campina, ..24, ., județul Prahova, având CNP_, cu domiciliul procesual ales la C. de avocat P. A. în Filipeștii de Târg, nr.282, județul Prahova, ca neîntemeiată.
Respinge cererea reconvențională ca rămasă fără obiect.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Dispune restituirea taxei de timbru în cuantum de 2868 lei achitată conform chitanței . nr._.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare.Apelul se depune la Judecătoria Câmpina.
Pronunțată în ședință publică azi, 20.02.2015.
Președinte, Grefier,
A. C. A. T. M. M. M.
Red.ACAT/MMM
4ex/17.03.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 706/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 660/2015.... → |
|---|
