Fond funciar. Sentința nr. 1090/2013. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1090/2013 pronunțată de Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC la data de 06-11-2013 în dosarul nr. 844/206/2012
Dosar nr._ fond funciar
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CÂMPULUNG MOLDOVENESC
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1090
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 06 NOIEMBRIE 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. A. P.
GREFIER M. M.
Pe rol, judecarea plângerii având ca obiect „fond funciar”, formulată de reclamanții P. T., C. M., Ș. E. A. în contradictoriu cu intimatele C. Comunală de fond funciar B., C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, Direcția S. Suceava.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Se verifică actele și lucrările dosarului și se constată că dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 28 octombrie 2013, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință, și când, instanța, având nevoie de mai mult timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de 04 noiembrie 2013, apoi pentru astăzi, 06 noiembrie 2013, când,
Deliberând,
JUDECĂTORIA
Constată că prin Hotărârea nr. 74 din 28 martie 2012 emisă de C. Județeană pentru stabilirea drepturilor de proprietate privata asupra terenurilor Suceava, s-a invalidat poziția nr. 4 din anexa nr. 37-19, prin care P. T., C. M. și Ș. E. A., au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate după U. L..
Împotriva acestei hotărâri, au formulat plângere petenții solicitând anularea hotărârii, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,85 ha teren cu vegetație forestieră, obligarea Comisiei locale de fond funciar B. să procedeze la punerea în posesie a acestei suprafețe pe un alt amplasament întrucât amplasamentul autorului lor este ocupat, iar în cazul în care nu se procedează la punerea în posesie pe un alt amplasament, aceasta din urmă să fie obligată la plata despăgubirilor conform legilor fondului funciar.
În motivarea plângerii petenții au susținut că la data de 13.04.2012 au primit de la C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava Hotărârea nr. 74/28.03.2012, poziția 4 a anexei 37-19, prin care au fost înștiințați că s-a invalidat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,85 ha teren cu vegetație forestieră după autorul lor U. L. (decedat în anul 1983), teren situat pe raza O.S. B. la locul „Tărtăcuța”, amplasament ocupat în prezent de alte persoane.
S-a susținut de către petenți că terenul forestier solicitat a fost dobândit de autorul lor în anul 1928 conform contractului de vânzare-cumpărare din 31.12.1928, în timpul căsătoriei cu M. I., a doua soție a autorului lor, cu precizarea că aceasta a fost căsătorit anterior cu L. M., decedată la 11 iunie 1927, din căsătorie rezultând o fiică Ș., căsătorită cu V. P., iar din căsătoria celor doi au rezultat petenții. După decesul primei soții autorul lor s-a recăsătorit cu M. I. iar din căsătoria lor au rezultat copii în prezent decedați și fără moștenitori.
De asemenea, aceștia au arătat că în mod nejustificat li s-a respins cererea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru teren cu vegetație forestieră, autorul lor fiind înscris în cartea funciară cu teren vegetație forestieră conform CF 30.429 F. Moldovei, provenit din conversia de pe hârtie a CF 3281 F. Moldovei, identic cu parc. topo 4168/5, categoria de folosință pădure, iar acesta a fost deposedat de terenul forestier în anul 1948 când pădurea a fost trecută sub bornă silvică, cu precizarea că până în prezent după acest autor li s-a reconstituit suprafața de 18 ha teren agricol (potrivit precizărilor ulterioare).
În final, petenții au susținut că în prezent amplasamentul pe care l-a deținut autorul lor este ocupat de alte persoane, însă solicită să fie puși în posesie pe un alt amplasament ori să li se acorde despăgubiri conform legii fondului funciar.
Plângerea a fost întemeiată în drept pe disp. Legii 247/2005, modificată.
C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, prin întâmpinarea depusă la dosar a arătat că petenții au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4, 85 ha teren cu vegetație forestieră după autorul U. L., iar cu adresa nr. 70/16.04.2009 Primăria . cunoștința petenților faptul că în ședința comisiei comunale de fond funciar din data de 28.03.2007 cererea a fost analizată și a fost propusă spre invalidare motivat de lipsa unor documente, drept pentru care se acordă un termen la 30.05.2009, susținând că din documentația prezentată de C. locală de fond funciar B. s-a constatat că nu a fost formulată contestație împotriva măsurilor dispuse de comisia locală de fond funciar.
Au fost invocate disp. art. 53 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare coroborat cu prevederilor art. 27 din HGR nr. 890/2005, cu modificările și completările ulterioare, legiuitorul a reglementat modalitatea de a formula plângere împotriva hotărârii emisă de comisia județeană în speță, încălcându-se etapele obligatorii prevăzute de acestea și că în mod nelegal reclamanții s-au adresat direct instanței de judecată cu o contestație împotriva măsurii stabilite de C. Comunală de fond funciar B., adusă la cunoștință acestora.
S-a invocat că stabilirea dreptului de proprietate conform legilor fondului funciar necesită parcurgerea a două etape: o procedură obligatorie administrativ – jurisdicțională care este parcursă în fața consiliilor de fond funciar și care se finalizează printr-o hotărâre a comisiei județene și o procedură judiciară care se desfășoară în fața instanțelor de judecată în cazul în care o persoană este nemulțumită de hotărârea comisiei județene și formulează plângere împotriva acesteia.
Procedura judiciară are exclusiv un caracter de control, astfel încât în fața instanței de judecată nu pot fi formulate cereri noi care nu au fost analizate de comisii întrucât s-ar eluda procedura administrativ-jurisdicțională care este obligatorie.
Nerespectarea procedurii administrativ – jurisdicționale instituită de legile fondului funciar, respectiv încălcarea preved. art. 27 alin. 3 din HGR 890/2005, cu modificările și completările ulterioare care prevăd că persoanele nemulțumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orășenești sau municipale se pot face în termen de 10 zile de la afișare, contestație adresată comisiei județene pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orășenești sau municipale, care este obligat să o înregistreze și să o înainteze prin delegat la secretarul comisiei județene în termen de trei zile. Numai în acest context legal persoanele nemulțumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile locale pot face contestație adresată comisiei județene, pe care le depun la secretariatul comisiei locale, acesta fiind obligat să le înainteze comisiei județene (art. 27 alin. 3 din Regulament).
Totodată s-a susținut că în fața comisiei județene are loc o a doua fază a procedurii instituite prin Legea nr. 18/1991, republicată, în cadrul căreia sunt soluționate contestațiile și se validează sau invalidează măsurile stabilite de comisiile subordonate, iar hotărârile comisiilor județene prin care sunt soluționate contestațiile sunt comunicate celor interesați, aceasta constituind o a treia fază în procedura de stabilire a dreptului de proprietate. Împotriva hotărârilor comisiei județene se poate face plângere la judecătoria în a cărei rază teritorială este situat terenul, în termen de 30 de zile de la comunicare, însă reclamanții s-au îndreptat în mod greșit direct instanței de judecată, în cauză existând legislație specială cu termene și proceduri care nu au fost respectate.
Referitor la cererile de reconstituire a dreptului de proprietate care au fost respinse de comisiile locale și pentru care nu s-au formulat contestații, HGR nr. 890/2005 cu modificările și completările ulterioare, în art. 6 alin. 1 lit. c și e dispune „comisiile județene și a municipiului București au următoarele atribuții principale: verifică legalitatea propunerilor înaintate de către comisiile locale, în special existența actelor doveditoare, pertinența,verosimilitatea, autenticitatea, concludența acestora, punctul e) stabilind că validează sau invalidează propunerile comisiilor locale împreună cu proiectele de delimitare și parcelare”
Un alt aspect invocat de comisia județeană îl constituie faptul că nu au fost depuse acte de stare civilă, documentația privind planul de situație referitor la suprafața de teren solicitată nu este completă, astfel că potrivit Regulamentului aprobat prin H.G.R. nr. 890/2005, regulament dat în aplicarea legilor fondului funciar, prevede la art. 61 că „reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face pe vechile amplasamente, din suprafețele de teren cu destinație forestieră cuprinse în amenajamentele silvice și din terenurile cu destinație agricolă acoperite cu vegetație forestieră (pășuni împădurite, tufărișuri, zăvoaie și altele asemenea). Reconstituirea se va face având în vedere structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive a acestor terenuri de către regimul comunist”, deosebit de aceasta fiind invocate și disp. art. 39 alin. 2 din același act normativ.
S-a susținut că operațiunea de reconstituire a dreptului de proprietate necesită analizarea unui număr de trei elemente, respectiv calitatea persoanei care solicită prin cerere reconstituirea dreptului de proprietate; documentele depuse prin care se face dovada dreptului de proprietate și a preluării la stat a terenului solicitat și identificarea vechiului amplasament a fostei proprietăți care, în cazul terenurilor cu vegetație forestieră se realizează și prin identificarea în amenajamentul silvic a terenului cu vegetație forestieră care face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, etape ce nu au fost respectate de petenți în vederea reconstituirii dreptului de proprietate, respectiv nu au formulat contestație, astfel că hotărârea atacată este legală și temeinică, iar acțiunea formulată de reclamanți este nefondată.
Direcția S. Suceava prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea plângerii ca nefondată în ceea ce privește primele două capete de cerere și ca prematur formulată în ceea ce privește celelalte două capete de cerere.
În ce privește primele două capete de cerere, respectiv anularea Hotărârii nr. 74/28.03.2012 a Comisiei Județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, poziția 4 din anexa 37-19, reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 4,85 ha teren cu vegetație forestieră după autorul deposedat U. L., operațiunea de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenuri cu vegetație forestieră necesită analizarea unui număr de trei elemente, respectiv: calitatea persoanei care solicită prin cerere reconstituirea dreptului de proprietate; documentele depuse prin care se face dovada dreptului de proprietate și a preluării la stat a terenului solicitat și identificarea vechiului amplasament al fostei proprietăți care, iar în cazul terenurilor forestiere identificarea acestuia în amenajamentul silvic.
Referitor la primul element, întrucât nu au la dispoziție documentația ce a fost depusă la cererea de reconstituire, nu își pot exprima un punct de vedere, lăsând la aprecierea instanței ca în baza acestor documente să aprecieze dacă au calitatea de moștenitori ai autorului deposedat U. L., iar în ce privește al doilea element, având în vedere faptul că actul de proprietate al autorului lor este din anul 1928, consideră că se impune ca petenții să facă dovada continuității dreptului de proprietate al autorului lor până la data naționalizării.
Cu privire la identificarea terenului solicitat în vederea reconstituirii dreptului de proprietate pe vechiul amplasament în amenajamentul silvic, conform preved. art. 24 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 cu modificările și completările ulterioare „reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere pentru diferența dintre suprafața primită prin aplicarea legilor fondului funciar și cea avută în proprietate, persoanelor fizice și juridice, după caz moștenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente”, iar conform art. 61 alin. 1 din Regulament „reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere se face pe vechile amplasamente din suprafețele de teren cu vegetație forestieră cuprinse în amenajamentele silvice și din terenurile cu destinație agricolă acoperite cu vegetație forestieră: pășuni împădurite, tufărișuri, zăvoaie și altele asemenea. Reconstituirea se va face având în vedere structura de proprietate existentă la momentul deposedării abuzive a acestor terenuri de către regimul comunist”. De asemenea, conform prevederilor art. 39 alin. 1 din Regulament în acest scop se va solicita persoanelor care au depus cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate în termen legal, schița amplasamentului cu terenul deținut sau orice alte informații din care să rezulte identificarea vechiului amplasament solicitat.
Conform acestor prevederi imperative stabilite de legile fondului funciar, petenții trebuiau să facă identificarea terenului cu vegetație forestieră solicitat în amenajamentul silvic, pe vechiul amplasament, prin întocmirea unui plan de situație care suprapus peste harta silvică să facă identificarea terenului și din punct de vedere al cadastrului forestier, respectiv ocolul silvic, U.P. și u.a. și să întocmească procesul verbal de stabilire a vecinătăților, documente ce sunt obligatorii în cazul reconstituirii dreptului de proprietate.
Au susținut că acest lucru se impunea cu atât mai mult cu cât petenții în dovedirea dreptului de proprietate al autorului lor au prezentat extras de carte funciară, iar prin întocmirea planului de situație al terenului solicitat în vederea reconstituirii dreptului de proprietate și suprapunere este cadastrul general și cel forestier se putea constata dacă acesta este vechiul amplasament al autorului lor, respectiv ./5 se făcea identificarea și din punct de vedere al cadastrului forestier, ocol silvic, U.P. și u.a. și se constata dacă terenul este liber sau ocupat, fiind pus în posesia altor persoane.
În ceea ce privește celelalte două capete de cerere, respectiv obligarea Comisiei Locale de fond funciar B. să procedeze la punerea în posesie cu cele 4,85 ha teren cu vegetație forestieră pe un alt amplasament, deoarece amplasamentul autorului lor este ocupat și să se dispună obligarea acesteia la în cazul în care nu îi poate pune în posesie pe un alt amplasament, pârâta consideră că aceste cereri sunt prematur formulate deoarece pentru a se putea solicita acestea, mai întâi petenților trebuie să li se reconstituie dreptul de proprietate pentru terenul solicitat, fără amplasament, iar după reconstituire petenții împreună cu comisia locală vor identifica conform procedurilor stabilite de legile fondului funciar un teren liber care să îndeplinească condițiile impuse de preved. art. 24 alin. 5 din Legea 1/2000 modificată, fie în raza de competență a comisiei locale fie în raza de competență a altor comisii, iar comisia locală de fond funciar va întocmi, după caz, anexa 37 sau 42 care va fi trimisă spre validare Comisiei Județene pentru reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava. Abia după validarea acestora se poate solicita obligarea la punerea în posesie, iar în cazul în care nu se identifică un amplasament în condițiile de mai sus se poate solicita obligarea la despăgubiri, fiind întocmită anexa 43.
C. L. de fond funciar B. nu a formulat întâmpinare în cauză.
Petenții și-au restrâns ulterior plângerea, arătând că renunță la judecată cu privire la pct. 3 și 4 din acțiune, astfel încât având în vedere precizarea depusă, excepția prematurității invocată de Direcția S. Suceava a rămas fără obiect, aspect consemnat în încheierea din 10 septembrie 2012.
În cauză s-au depus la dosar: documentația ce a stat la baza emiterii hotărârii atacate, plan de situație, extras CF nr. 2331, acte de stare civilă și arbore genealogic.
Din actele depuse la dosar, instanța retine următoarele:
Prin plângerea precizată petenții au solicitat să se reconstituie dreptul de proprietate pentru suprafața de 4,85 ha teren cu vegetație forestieră, fără amplasament, după U. L., decedat la data de 19 iulie 1983, invocând în dovedirea cererii lor extras de carte funciară, adeverință de la rolul agricol.
Petenții prin actele de stare civilă depuse la dosar, au făcut dovada că sunt moștenitorii lui U. L., care a fost căsătorit cu numita L. M. (decedată în 1927), cu care au avut o fiică, U. Ș., căsătorită P., autoarea petenților.
Conform extrasului de carte funciară nr._ F. Moldovei, numitul U. L. a lui T. figurează împreună cu U. I. a lui L., întabulat cu o cotă de 1/2 din teren pădure identic cu . baza unui contract de vânzare cumpărare cu data Câmpulung din 31.12.1928 (f. 12, 123 dosar).
Potrivit adeverinței nr. 2021/29 mai 2009 emisă de Primăria . U. L. provine înscris în registrul agricol vol. V poziția 923 cu următoarele suprafețe de pădure: în anul 1948 cu 28,60 ha, în anul 1949 cu 27,50 ha, în anul 1950 cu 27,50 ha, iar în anul 1950 cu suprafața de 28,00 ha. (f. 55 dosar)
Prin urmare, contrar susținerilor din întâmpinările formulate de Direcția S. Suceava și C. Județeană, petenții au făcut dovada continuității dreptului de proprietate al autorului lor din 1928 de când datează înscrierea în cartea funciară și până la data naționalizării, aceștia rămânând întabulați în continuare în cartea funciară și fiind înscriși și la rolul agricol în perioada 1948-1950 cu suprafețele de pădure identificate în adeverința de mai sus.
Pe parcursul soluționării cauzei petenții au depus la dosar un plan de situație în care au identificat o suprafață de 48.501 mp teren pădure identică cu . în CF_ a ., unde figurează întabulat autorul lor U. L., terenul în cauză însă fiind atribuit în condițiile legilor de fond funciar altor persoane, conform mențiunilor existente pe planul de situație și nota întocmită de inginer, respectiv lui I. Rozalea 1 ha la Lg. 18/1991, Ț. V. 1 ha la Lg. 18/1991 și moștenitori după P. T. 2,85 ha. (f. 118 – 120, 126 dosar).
Art.6 din Legea 1/2000 la stabilirea prin reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere se va verifica în mod riguros existența actelor doveditoare prev. la art.9 alin.5 din Legea 18/1991 republicată, precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludența acestora.
De asemenea, art. 24 din Legea l/2000 cu modificările și completările ulterioare precizează că reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferența dintre suprafața primită prin aplicarea legilor fondului funciar și cea avută în proprietate, persoanelor fizice sau juridice sau după caz moștenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente, în cazul în care acestea sunt libere, fie pe alte terenuri situate în apropierea vechiului amplasament.
Faptul că petenții nu au depus odată cu cererea plan de situație și proces verbal de stabilire a vecinătăților nu constituie motiv pentru respingerea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate cât timp dețin acte din care să rezulte că de la autorul său s-a naționalizat suprafața de teren solicitată, celelalte înscrisuri fiind doar utile și nu obligatorii pentru reconstituirea dreptului de proprietate, întrucât legea prevede și moduri alternative pentru repararea prejudiciilor cauzate prin măsurile abuzive luate de regimul comunist, respectiv acordarea de teren alăturat sau de despăgubiri, cu atât mai mult cu cât anterior apariției Legii 247/2005 punerea în posesie nu s-a făcut întotdeauna pe vechiul amplasament, iar în cauză a rezultat că pe amplasamentul autorului lor au fost puse în posesie alte persoane străine de succesiunea lui U. L..
În consecință, întrucât petenții au făcut dovada cu acte că autorul lor a deținut suprafața de 4,85 ha teren cu vegetație forestieră, instanța urmează ca în temeiul art. 53 din Legea 18/1991, 24 din Legea 1/2000 să admită plângerea, să desființeze în parte Hotărârea nr.74 din 28 martie 2012 emisă de C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Suceava, privind poziția nr.4 din anexa nr.37 - 19 și să reconstituie în favoarea acestora dreptul de proprietate pentru suprafața de 4,85 ha teren cu vegetație forestieră, pe raza comunei B., în calitate de moștenitori după U. L..
Conform art. 246 cod procedură civilă instanța va lua act că reclamanții au renunțat la judecată cu privire la capetele de cerere privind obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar B. la punerea în posesie a suprafeței de 4,85 ha teren cu vegetație forestieră, pe un alt amplasament și la capătul de cerere privind obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar B. să achite despăgubiri, conform legilor fondului funciar, în cazul în care nu îi pun în posesie pe un alt amplasament.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRȘTE:
Admite plângerea având ca obiect „fond funciar”, formulată de reclamanții P. T. domiciliat în comuna F. Moldovei, ., județul Suceava, C. M. domiciliată în . Suceava, Ș. E. A. domiciliată în comuna F. Moldovei, . în contradictoriu cu intimatele C. Comunală de fond funciar B., județul Suceava, C. Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor Suceava, județul Suceava, Direcția S. Suceava, județul Suceava, așa cum a fost restrânsă.
Desființează, în parte, Hotărârea nr.74 din 28 martie 2012 emisă de C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor Suceava, privind poziția nr.4 din anexa nr.37 - 19 și reconstituie în favoarea petenților dreptul de proprietate pentru suprafața de 4,85 ha teren cu vegetație forestieră, pe raza comunei B., în calitate de moștenitori după U. L..
Ia act că reclamanții au renunțat la judecată cu privire la capetele de cerere privind obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar B. la punerea în posesie a suprafeței de 4,85 ha teren cu vegetație forestieră, pe un alt amplasament și la capătul de cerere privind obligarea Comisiei Locale de Fond Funciar B. să achite despăgubiri, conform legilor fondului funciar, în cazul în care nu îi pun în posesie pe un alt amplasament.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 06 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red. AAP
Tehnored. M.M./MS
Ex. 8
12 noiembrie 2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 144/2013.... | Constatare nulitate act juridic. Sentința nr. 1175/2013.... → |
|---|
