Abţinere. Sentința nr. 883/2015. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC

Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC - Sentințe și decizii civile / 2015

Sentința nr. 883/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC la data de 23-06-2015 în dosarul nr. 1490/206/2009***

Dosar nr._ Partaj judiciar

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CÂMPULUNG MOLDOVENESC

JUDEȚUL SUCEAVA

SENTINȚA CIVILĂ NR. 883

Ședința publică de la 23 iunie 2015

Instanța constituită din:

PREȘEDINTEMARIA M.

GREFIER M. S.

Pe rol, pronunțarea asupra acțiunii civile având ca obiect „partaj judiciar”, formulată de reclamantul L. I., împotriva pârâților L. F., L. E., L. G., L. T., L. M. C., M. Catrinuța (fostă L.), L. M. G., L. M. și L. I..

La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se verifică actele și lucrările dosarului și se constată că dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 26 mai 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință și când, la solicitarea apărătorului pârâților de a formula concluzii scrise s-a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 09 iunie 2015, iar din lipsă de timp pentru deliberare s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când,

Deliberând,

JUDECĂTORIA

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc sub nr._ din data de 07 mai 2009, reclamanta L. E. i-a chemat în judecată pe pârâții: L. I., L. E. a V., L. F. a V., L. G. a V., L. T. a V., L. M. C. a V. și L. G., pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se stabilească: masa succesorală rămasă după defunctul L. I. (decedat la 20 decembrie 2002 ); calitatea de moștenitor a părților și cotele cu care concură la masa succesorală ; să se partajeze averea succesorală rămasă după acesta prin atribuirea de loturi în natură, fiecărui moștenitor.

În motivarea acțiunii sale, reclamanta a arătat următoarele:

La data de 20 decembrie 2002 a decedat L. I. și în urma sa au rămas de partajat:

- suprafața de 13.100 m.p. teren (dobândită de acesta prin moștenire de la părinții săi ), situat în satul Paltinul . cu: Reabschi I., I. V., S. T., S. M. izlazul comunal și drumul comunal și

- cota de ½ din construcțiile: casă, grajd, bucătărie, șură și fânar situate pe acest teren ( edificate de defunct împreună cu ea – reclamanta, în timpul căsătoriei).

La această masă de partajat concură: reclamanta, în calitate de soție supraviețuitoare, cu cota de ¼; pârâtul L. G., în calitate de fiu, cu cota 1/3 din 3/4; pârâtul L. I., fiu cu cota de 1/3 din ¾ și- pârâții: L. E. a V., L. F. a V., L. G. a V., L. T. a V., L. M. C. a V. – în calitate de nepoți după fiul decedat L. V. a I. - toți cu cota de 1/3 din ¾.

Acțiunea a fost întemeiată pe disp.art.728 din codul civil.

Prin cererea reconvențională depusă la dosar (fila 66 – 67) pârâtul L. I. a solicitat: completarea masei de partajat după defunctul L. I. cu suprafața de aproximativ 3 ha teren fânaț situat la locul numit „Podirei” de pe raza satului P., învecinat cu: P. P., familia B., șoseaua și izlazul comunal ; să se constate că el are lucrări de îmbunătățiri la imobil în sumă de circa 10.000 lei, constând în: văruitul a 4 camere, vopsitul stoleriei, vopsitul cu ulei a casei, bucătăriei de vară și grajdului, vopsitul tablei de pe casă, montarea tavanelor false la bucătăria de vară, montarea burlanelor la bucătăria de vară și șură, montarea podelelor la șură și montarea gardurilor la întreaga gospodărie.

În motivarea cererii reconvenționale, pârâtul a arătat că reclamanta cu bună știință a omis să treacă la masa de partajat și această suprafață de teren și nici nu a făcut referire la îmbunătățirile pe care el le-a adus la imobilele respective și pe care le folosește împreună cu reclamanta ( mai puțin bucătăria de vară ).

Prin sentința civilă nr. 772/26 mai 2011, s-a admis acțiunea de partaj, după cum urmează:

S-a constatat că masa bunurilor de partajat după defunctul L. I., decedat la 22 decembrie 2002 se compune din suprafețele de:

- cota de ½ din construcțiile: casă, grajd, bucătărie de vară, șură și fânar, în valoare de 31.400 lei ( restul de ½ fiind partea de bun comun al reclamantei ) și

- suprafața de 1,31 ha teren situat în intravilanul satului Paltinu din .>

S-a constatat că, la această masă de partajat concură:

- reclamanta L. E., în calitate de soție supraviețuitoare, cu cota de ¼ ;

- pârâtul L. G., în calitate de fiu, cu cota de 1/3 din ¾;

- pârâtul L. I., în calitate de fiu, cu cota de 1/3 din ¾ și

- pârâții: L. E., L. G., L. F., L. T. și L. M. C. ( toți moștenitori al defunctului L. V.), în calitate de nepoți de fiu predecedat, cu cota de 1/3 din ¾.

S-a dispus ieșirea din indiviziune și s-au atribuit părților următoarele loturi:

- reclamantei L. E. lotul nr.1 format din:

- suprafața de 3275 m.p. teren conform anexei nr.1 cu punctele de contur 4,5,6,7,19,18,17,4, din completarea la raportul de expertiză întocmit de expertul F. G., precum și

- dormitorul, sufrageria, holul de intrare, holul, casa scării și camerele din pod cât și anexele gospodărești: bucătărie de vară, grajd, șuri lângă bucătăria de vară, fânar și ½ din șura de lemne în spatele bucătăriei de vară, conform variantei III c din completarea raportului de expertiză tehnică întocmit de Quandul L.;

- pârâtului L. I. lotul nr.2 format din:

- suprafața de 3275 m.p. teren conform anexei nr.1 cu punctele de contur 7,8,21,12,13,16,17,18,19,20,7, din completarea la raportul de expertiză întocmit de expertul F. G., precum și

- bucătăria și ½ din șura de lemne situată în spatele bucătăriei de vară, conform variantei III c din completarea raportului de expertiză tehnică întocmit de Quandul L.;

- pârâților: L. E., L. G., L. F., L. T. și L. M. C. ( toți moștenitori al defunctului L. V.), lotul nr.3 format din:

- suprafața de 3275 m.p. teren conform anexei nr.1 cu punctele de contur 3,4,17,16,3, din completarea la raportul de expertiză întocmit de expertul F. G. și

- pârâtului L. G., lotul nr.4 format din:

- suprafața de 3275 m.p. teren conform anexei nr.1 cu punctele de contur 1,2,316,13,14,15,1 din completarea la raportul de expertiză întocmit de expertul F. G..

În vederea egalizării loturilor, a obligat pe reclamanta L. E. la plata sultelor după cum urmează:

- pârâtului L. I. suma de 1012 lei;

- pârâtului L. G. suma de 7850 lei și

- pârâților: L. E., L. G., L. F., L. T. și L. M. C., suma de 7850 lei.

S-a dispus compensarea cheltuielilor de judecată ale părților și în acest sens:

- s-a dispus obligarea pârâtului L. I. să-i plătească reclamantei suma de 1.087,5 lei;

- a bligat pe pârâtul L. G. să-i plătească reclamantei suma de 2137,5 lei și

S-a dispus obligarea pîrîților: L. E., L. G., L. F., L. T. și L. M. C., să-i plătească reclamantei suma de 2137,5 lei.

S-a luat act că părțile au renunțat la capătul de cerere privind intabularea.

S-a respins cererea reconvențională a pârâtului L. I..

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele:

Pârâtul L. I. nu a făcut cu nimic dovada susținerilor sale din cererea reconvențională, încât aceasta va fi respinsă ca nefondată.

Cât privește acțiunea reclamantei, instanța în baza probelor administrate și ținând seama că – așa cum s-a arătat mai sus - părțile nu au avut obiecțiuni cu privire la rapoartele de expertiză întocmite (mai puțin cel topo, referitor la neindicarea parcelelor cadastrale, apte de intabulare) și nici referitor la proiectul de partaj, a constatat că acțiunea de partaj a fost întemeiată și a admis-o, instanța – în temeiul art.728 din codul civil coroborat cu art.673 ind.5 alin.1 și 673 ind.6 alin.1 cod procedură civilă – și în acest sens a constatat că:

Masa bunurilor de partajat după defunctul L. I., decedat la 22 decembrie 2002 se compune din suprafețele de:

- cota de ½ din construcțiile: casă, grajd, bucătărie de vară, șură și fânar, în valoare de 31.400 lei ( restul de ½ fiind partea de bun comun al reclamantei ) și

- suprafața de 1,31 ha teren situat în intravilanul satului Paltinu din . că

La această masă de partajat concură:

- reclamanta L. E., în calitate de soție supraviețuitoare, cu cota de ¼ ;

- pârâtul L. G., în calitate de fiu, cu cota de 1/3 din ¾;

- pârâtul L. I., în calitate de fiu, cu cota de 1/3 din ¾ și

- pârâții: L. E., L. G., L. F., L. T. și L. M. C. ( toți moștenitori al defunctului L. V.), în calitate de nepoți de fiu predecedat, cu cota de 1/3 din ¾.

Așadar, instanța a dispus ieșirea din indiviziune și a atribuit părților loturi, ținând seama – pe de o parte – de poziția exprimată de aceștia, iar – pe de altă parte – de modul de folosință a bunurilor, cât și de cotele cu care aceștia concură la moștenire, după cum urmează:

- reclamantei L. E. lotul nr.1 format din:

- suprafața de 3275 m.p. teren conform anexei nr.1 cu punctele de contur 4,5,6,7,19,18,17,4, din completarea la raportul de expertiză întocmit de expertul F. G., precum și

- pârâtului L. I. lotul nr.2 format din:

- suprafața de 3275 m.p. teren conform anexei nr.1 cu punctele de contur 7,8,21,12,13,16,17,18,19,20,7, din completarea la raportul de expertiză întocmit de expertul F. G., precum și

- bucătăria și ½ din șura de lemne situată în spatele bucătăriei de vară, conform variantei III c din completarea raportului de expertiză tehnică întocmit de Quandul L.;

- pârâților: L. E., L. G., L. F., L. T. și L. M. C. ( toți moștenitori al defunctului L. V.), lotul nr.3 format din:

- suprafața de 3275 m.p. teren conform anexei nr.1 cu punctele de contur 3,4,17,16,3, din completarea la raportul de expertiză întocmit de expertul F. G. și

- pârâtului L. G., lotul nr.4 format din:

- suprafața de 3275 m.p. teren conform anexei nr.1 cu punctele de contur 1,2,316,13,14,15,1 din completarea la raportul de expertiză întocmit de expertul F. G..

Cât privește modalitatea de partajare a bunurilor, s-a avut în vedere că în conformitate cu prevederile art.673 ind.9 cod procedură civilă „la formarea și atribuirea loturilor, instanța va ține seama, după caz, și de acordul părților, mărimea cotei – părți ce se cuvine fiecăreia ori masa bunurilor de împărțit, natura bunurilor, domiciliu și ocupația părților, faptul că unii dintre coproprietari, înainte de a cere împărțeala au făcut construcții, îmbunătățiri cu acordul coproprietarilor sau altele asemenea”, în timp ce prin articolul 673 ind.5 alin.2 din același cod se menționează că „instanța va face împărțeala în natură”.

Totodată, instanța a avut în vedere că, prin articolul 741 din codul civil se precizează că „la formarea și compunerea părților, trebuie să se dea în fiecare parte, pe cât se poate, aceiași cantitate de mobile, de imobile, de drepturi sau de creanțe, de aceiași natură sau valoare”.

În temeiul celor stabilite potrivit aliniatului 1, ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă în bani”.

În vederea egalizării loturilor, a fost obligată reclamanta la plata sultelor după cum urmează:

- pârâtului L. I. suma de 1012 lei;

- pârâtului L. G. suma de 7850 lei și

- pârâților: L. E., L. G., L. F., L. T. și L. M. C., suma de 7850 lei.

Pentru a se hotărî astfel, s-a avut în vedere că în conformitate cu dispozițiile art.742 din codul civil „inegalitatea părților date în natură se compensează prin bani”.

Totodată, a luat act că părțile au renunțat la capătul de cerere privind intabularea.

Părțile au declarat recurs împotriva susmenționatei sentințe, iar prin Decizia nr. 1047, pronunțată de Tribunalul Suceava la data de 15 mai 2012, s-a admis recursul formulat de pîrîtul L. I., s-a dispus casarea sentinței pronunțate de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc, cauza fiind trimisă spre rejudecare primei instanțe.

Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a reținut, în esență, că, prima instanță a judecat cauza fără a intra în cercetarea fondului cauzei, respectiv nu s-a preocupat să administreze probe din care să rezulte dovada dreptului de proprietate a defunctului L. I., asupra imobilelor din litigiu.

Dosarul a fost reînregistrat pe rolul acestei instanțe la data de 29.06.2013, sub nr._, iar în urma admiterii cererii de abținere formulată de completul inițial investit, la data de 27.08.2012,dosarul a fost repartizat prezentului complet de judecată

La data de 11.10.2012, pârâtul L. I. a depus la dosar o cerere reconvențională (filele 43-44), prin care a solicitat, în contradictoriu cu părțile din prezenta cauză,ca, prin sentința ce o va pronunța, instanța să dispună ca lotul de teren în natură ce i-ar fi revenit defunctului L. V. a I., să-i fie atribuit pârâtului reconvențional.

În motivarea în fapt a cererii reconvenționale, pârâtul reconvențional a arătat că, prin declarația autentificată sub nr. 2720/30.08.2004, la BNP H. I. S., defunctul L. V., fratele său, i-a cedat suprafața de 40 ari teren ce se află situat în jurul casei părintești din ., iar posesia asupra imobilelor supuse partajului a fost și este exercitată numai de către pârât și reclamantă.

A apreciat pârâtul reconvențional că, față de declarația autentică mai sus menționată, din care rezultă faptul că a cumpărat de la fratele său, L. V., decedat în anul 2006,terenul în suprafață de cca. 40 de ari teren,, se impune atribuirea către acesta a lotului de teren ce i-ar fi revenit lui L. V..

În drept, cererea reconvențională a fost întemeiată pe disp. art. 119-120 din Codul de procedură civilă.

La data de 30.10.2012, pârâta L. E. a depus la dosar întâmpinare la cererea reconvențională, prin care a arătat, în esență, că atât aceasta cât și copiii săi, Lupas G., Lupas F., Lupas T., Lupas M. C. si Lupas V., nu sunt de acord ca terenul ce i-ar fi revenit autorului lor, L. V., după L. I., să-i fie atribuit pârâtului reconvențional.

Totodată, pârâta a arătat că este acord cu sentința pronunțată în primul ciclu procesual .

La termenul din data de 05.07.2013, pârâtul L. I. a depus la dosar un memoriu, în cuprinsul căruia a solicitat să se constate că a cumpărat, de la reclamanta L. E., suprafața de 3275 mp. teren.

La același termen, instanța a pus în discuție calificarea memoriului ca fiind o cerere reconvențională, însă pârâtul, prin apărător a arătat că nu înțelege să investească instanța cu o cerere reconvențională, astfel că, în baza principiului disponibilității care guvernează procesul civil, instanța a soluționat cauza în limitele în care a fost investită până la momentul depunerii memoriului.

Prin sentința civilă nr. 795 din data de 12 iulie 2013, Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc a admis acțiunea civilă având a obiect „partaj succesoral”, formulată de reclamanta L. E., în contradictoriu cu pârâții L. I., L. I., L. G., L. F., L. T., L. M. C., L. E., Maftean Catrinuța, L. M. G. și L. M., și în consecință:

A respins cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant L. I., ca neîntemeiată

A constatat ca masa succesorala rămasă după Lupas I., decedat la data de 20.12.2002 se compune din următoarele bunuri imobile:

- suprafața de_ mp teren identica cu parcelele nou formate nr. 463, 460, 66, 458, 462, 461 toate din CF_ Vatra Moldoviței, provenita din conversia CF 21 a . si .. 194/2 din CF_ Vatra Moldoviței, provenita din CF 1231 Valea Boului;

- cota de ½ din construcțiile casa, in valoare de 41.761 lei, bucătărie de vara in valoare de 6.997 lei, grajd in valoare de 10.006 lei, suri situate lângă bucătăria de vara in valoare de 1.562 lei, sura de lemne in valoare de 956 lei si fanar in valoare de 1.499 lei, valoarea totala a construcțiilor fiind de 62.781 lei.

A constatat ca la aceasta masa de partajat concura:

- reclamanta Lupas E., in calitate de soție supraviețuitoare, cu cota indiviza de ¼

- pârâtul Lupas I., în calitate de fiu, cu cota indiviza de 1/3 din ¼;

- pârâții Lupas G., Lupas F., Lupas T., Lupas M. C. si

Lupas E. (moștenitori după Lupas V.), cu cota indiviza de 1/3 din ¼;

- pârâții Lupas (căsătorită M.) Catrinuta, Lupas M. G., Lupas I. si Lupas M. (moștenitori după Lupas G.) cu cota indiviza de 1/3 din ¼.

A dispus ieșirea din indiviziune a parților, după cum urmează:

A atribuit reclamantei Lupas E. suprafața de 3275 mp teren, identica cu parcelele nr. 194/21, 458/1, 460/2, 66, 462/1 si 463/12, corespunzătoare lotului nr 3, colorat cu galben in suplimentul la raportul de expertiza întocmit de expert B. G.;încăperile dormitor, hol, casa scării, ½ din holul de la intrare si camerele din pod, in valoare de 24.907 lei si anexele: bucătărie de vara in valoare de 6997 lei, grajd in valoare de 10.006 lei, suri lângă bucătăria de vara in valoare de 1562 lei, fanar in valoare de 1.499 lei si ½ din sura de lemne din spatele bucătăriei de vara in valoare de 478 lei (total construcții 45.449 lei).

A atribuit pârâtului Lupas I. următoarele bunuri: suprafața de 3275 mp teren identica cu . din CF 1231 Vatra Moldoviței si cu parcelele nr. 458/2, 66/1, 460/3, 462/2, 460/31 si 463/13, toate din CF 21 Vatra Moldoviței, corespunzătoare lotului nr 2, colorat cu verde in suplimentul la raportul de expertiza întocmit de expert B. G.;încăperile sufragerie, bucătărie, ½ din holul de la intrare, in valoare de 16.854 lei, ½ din sura de lemne in valoare de 478 lei, conform raportului de expertiză in construcții, întocmit de expert Quandil L..

A atribuit pârâților Lupas E., Lupas G., Lupas F., Lupas T. si Lupas M. C. suprafața de 3275 mp teren, identică cu parcelele nou formate nr. 463/14, 462/3, 460/4, 458/3, 194/5, 461/1, toate din CF 21 Vatra Moldoviței corespunzătoare lotului nr. 1, colorat cu portocaliu din suplimentul la raportul de expertiză întocmit de expert B. G..

A atribuit pârâților Lupas M., Lupas (căsătorită M.) Catrinuta, Lupas M. G. si Lupas I. suprafața de 3275 mp teren identica cu parcelele nr. 194/6, 460/1, 463/11 toate din CF 21 Vatra Moldoviței corespunzătoare lotului nr. 4, colorat cu albastru, din suplimentul la raportul de expertiza întocmit de expert B. G..

A obligat pe pârâtul Lupas I. să plătească pârâților Lupas E., Lupas G., Lupas F., Lupas T. si Lupas M. C. suma de 5.231 lei, cu titlu de sultă.

A instituit, în favoarea construcțiilor atribuite pârâtului L. I., un drept de servitute de trecere, pe traseul ABCFE, respectiv un drept de servitute de trecere pe traseul MNOP, conform planului de situație ce însoțește raportul de expertiza întocmit de expert B. G..

A obligat pe același pârât sa plătească pârâților Lupas M., Lupas (căsătorită M.) Catrinuta, Lupas M. G. si Lupas I. suma de 5.231 lei, cu titlu de sulta.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Cu titlu preliminar, s-a impus precizarea că pârâtul L. I. a formulat ,în prezenta cauză, două cereri reconvenționale, prima fiind depusă în primul ciclu procesual (filele 66-67), iar cea de-a doua, în cel de-al doilea ciclu procesual (filele 43-44, dosar rejudecare).

Având în vedere că ambele cereri reconvenționale au fost depuse de același pârât, la data formulării celei de-a doua acesta având deja calitatea de pârât reclamant, instanța a calificat cea de-a doua cerere reconvențională ca fiind o precizare a primei cereri, pronunțându-se o singură dată asupra ambelor cereri.

Pe fondul cauzei, instanța a reținut următoarele:

Conform actelor de stare civilă depuse la dosar, la data de 20.12.2002, a decedat Lupas I., lăsând ca moștenitori pe Lupas E., în calitate de soție supraviețuitoare,Lupas I., Lupas G. si Lupas V., in calitate de fii.

La data de 27.12.2010, a decedat piritul Lupas G., lasind ca mostenitori pe pirita Lupas M., in calitate de sotie supravietuitoare si piritii Lupas I., LupasMarinela G., si Lupas (casatorita M.) Catrinuta, in calitate de fiu si respectiv fiice.

La Decesul lui Lupas V. au ramas ca mostenitori Lupas E., in calitate de sotie supravietuitoare si Luas G., Lupas F., Lupas T. si Lupas M. C., in calitate de fii si fiice.

Conform susținerilor făcute de reclamantă, necontestate de pârâți, și având în vedere extrasele de carte funciară aflate la fila 46 din dosar, masa de partajat rămasă după Lupas I. se compune din următoarele bunuri imobile:

- suprafata de 13.100 mp. teren, identica cu urmatoarele parcele nou formate: nr.463,nr.460, nr.66,nr.458, nr.462, nr.461,din CF1231 Vatra Moldovitei si .. 194/2 din CF1231 Vatra Moldovitei nr. 194/2

- constructiile casa, in valoare de 41.761 lei, bucatarie de vara in valoare de 6.997 lei, grajd in valoare de 10.006 lei, suri situate langa bucataria de vara in valoare de 1.562 lei, sura de lemne in valoare de 956 lei si fanar in valoare de 1.499 lei, valoarea totala a constructiilor fiind de 62.781 lei.

La această masă de partajat concură:

- reclamanta Lupas E., in calitate de sotie supravietuitoare cu cota indiviza de ¼

- pârâtul Lupas I. cu cota indiviza de 1/3 din ¼;

- pârâții Lupas G., Lupas F., Lupas T., Lupas M. C. si Lupas V. (mostenitor dupa Lupas V.), cu cota indiviza de 1/3 din ¼;

- pârâții Lupas (căsătorită M.) Catrinuta, Lupas M. G., Lupas I. si Lupas M. (mostenitori dupa Lupas G.) cu cota indiviză de 1/3 din ¼.

Instanța nu a reținut in componența masei de paratajat bunurile imobile indicate de pârâtul reconventional Lupas I., în cererea reconventională aflată la fila 66 din volumul I al dosarului, depusă in primul ciclu procesual, intrucit acesta nu si-a propus nici un fel de probe pentru dovedirea sustinerilor sale, iar în recurs și ulterior, în rejudecare, nu a mai susținut această cerere.

Prin cererea reconventională depusă in cel de-al doilea ciclu procesual (fila 44), calificată de instanță ca fiind o precizare a cererii reconvenționale depusă în primul ciclu procesual, piritul reconventional Lupas I. a solicitat instanței sa-i atribuie terenul ce i-ar fi revenit lui Lupas V., fundamentul pretenției sale fiind reprezentat de Declaratia autentificata sub nr. 2720/30 august 2004 (fila 45), in cuprinsul căreia Lupas V. a menționat: ”cedez fratelui meu Lupas I. a lui I. suprafata de 40 de ari teren ce se află situat in jurul casei părintesti din comuna Vatra Moldovitei, ., invecinat cu S. Tinel, Lupas I. si Islazul comunal, dobindita prin mostenire de la parinti. Cedez fratelui meu această suprafață de teren deoarece reprezintă contravaloarea unei sume de bani pe care subsemnatul declarant am imprumutat-o de la fratele meu Lupas I....”.

Declaratia unilaterală menționată mai sus nu a putut fi calificată ca si antecontract de vinzare cumparare pentru o suprafață de teren cuprinsă în masa succesorală după Lupas I. câtă vreme, la data la care a fost făcută, nu era efectuat partajul după L. I.. Astfel, nici una din părțile din prezenta cauză nu a invocat existența unui partaj voluntar cu privire la masa succesorală ramasă dupa Lupas I., care să fi intervenit anterior datei de 30 august 2004, cind a fost facută declarația.

In conditiile in care, la data la care s-a facut declaratia, suprafata de 40 de ari teren nu se afla in patrimoniul lui Lupas I., succesiunea dupa Lupas I. nefiind dezbatuta, declaratia nu a putut fi calificata in sensul solicitat de piritul reconventional.

În altă ordine de idei, instanta a avut in vedere faptul ca, la nivelul anului 2004, era in vigoare Legea nr. 54/1998, care, în art. 1 și 2, impunea conditia formei autentice pentru validitatea vinzarii, forma care nu a fost respectata in cazul de fata, declarația autentificată neputând fi calificată ca fiind contract de vânzare cumpărare..

Deosebit de cele mai sus mentionate, instanta a avut in vedere faptul ca mostenitorii lui Lupas V., piriti in prezenta cauza, nu au recunoscut declaratia de care s-a prevalat piritul, ca fiind o promisiune de vinzare cumparare.

Asa fiind, cererea reconventională a fost respinsa, ca neintemeiata.

Fiind stabilită componența masei succesorale, calitatea de moștenitor și cotele moștenitorilor, instanța a procedat la ieșirea din indiviziune a părților.

În acest sens, referitor la construcții, instanța a reținut că, prin raportul de expertiză în construcții întocmit în cauză în primul ciclu procesual, necontestat de nici una din părți, s-a propus formarea a două loturi, din care unul pentru reclamantă și unul pentru pârâtul L. I..

Prin înscrisul intitulat „tranzacție”, depus în recurs (fila 45, dosar recurs), reclamanta a menționat că este de acord să-i cedeze lui L. I. camera cu destinația „sufragerie ”și, totodată, aceștia au stabilit să folosească împreună holul de la intrare în casă, fără plata sultei. De asemenea, reclamanta a menționat că este de acord ca pârâtul L. I. să aibă acces prin curte, la . și la șura de lemne din spatele bucătăriei de vară.

Având în vedere poziția celor două părți menționate mai sus, cu privire la atribuirea construcțiilor, precum și faptul că celelalte părți nu au solicitat atribuirea în lot a construcțiilor, luînd în considerare faptul că nici una din părțile din prezenta cauză nu a contestat propunerea de lotizare făcută în raportul de expertiză topo, față de prevederile art. 673 ind. 9 din Codul de procedură civilă, art. 616, art. 621 din vechiul Cod civil, art.1 din Legea 319/1944, instanța a dispus ieșirea din indiviziune a părților asupra imobilelor din litigiu, după cum urmează:

A atribuit reclamantei Lupas E. suprafata de 3275 mp teren, identică cu parcelele nr. 194/21, 458/1, 460/2, 66, 462/1 si 463/12, corespunzatoare lotului nr 3, colorat cu galben in suplimentul la raportul de expertiză intocmit de expert B. G.;incăperile dormitor, hol, casa scarii, ½ din holol de la intrare si camerele din pod, in valoare de 24.907 lei si anexele: bucătărie de vară in valoare de 6997 lei, grajd in valoare de 10.006 lei, șuri lângă bucătăria de vară in valoare de 1562 lei, fânar in valoare de 1.499 lei si ½ din șura de lemne din spatele bucătariei de vară, in valoare de 478 lei (total constructii 45.449 lei).

A atribuit paratului Lupas I. urmatoarele bunuri: suparfata de 3275 mp teren identica cu . din CF 1231 Vatra Moldovitei si cu parcelele nr. 458/2, 66/1, 460/3, 462/2, 460/31 si 463/13, toate din CF 21 Vatra Moldovitei, corespunzaroare lotului nr 2, colorat cu verde in suplimentul la raportul de expertiza intocmit de expert B. G.; incaperile sufragerie, bucatarie, ½ din holul de la intrare, in valoare de 16.854 lei, ½ din sura de lemne in valoare de 478 lei, conform raportului de expertiza in constructii, intocmit de expert Quandil L..

A atribuit pârâților Lupas E., Lupas G., Lupas F., Lupas T. si Lupas M. C. suprafața de 3275 mp teren, indentică cu parcelele nou formate nr. 463/14, 462/3, 460/4, 458/3, 194/5, 461/1, toate din CF 21 Vatra Moldovitei corespunzatoare lotului nr. 1, colorat cu portocaliu din suplimentul la raportul de expertiză intocmit de expert B. G..

A atribuit pârâților Lupas M., Lupas (casatorita M.) Catrinuta, Lupas M. G. si Lupas I. suprafața de 3275 mp teren identică cu parcelele nr. 194/6, 460/1, 463/11 toate din CF 21 Vatra Moldovitei corespunzatoare lotului nr. 4, colorat cu albastru, din suplimentul la raportul de expertiză intocmit de expert B. G..

Având în vedere faptul că terenul din litigiu a fost bun propriu al defunctului L. G., dobândit prin moștenire, iar cu privire la teren ieșirea din indiviziune s-a dispus conform cotelor, luând în considerare valoarea totală construcțiilor supuse partajului, potrivit raportului de expertiză în construcții, și ținând seama de valoarea loturilor atribuite, instanta a obligat părțile la plata de sulte, în vederea egalizării loturilor, după cum urmează:

A obligat pe pârâtul Lupas I. să plătească pârâților Lupas E., Lupas G., Lupas F., Lupas T. și Lupas M. C. suma de 5.231 lei, cu titlu de sultă.

A obligat pe același pârât să plătească pârâților Lupas M., Lupas (căsătorită M.) Catrinuta, Lupas M. G. și Lupas I. suma de 5.231 lei, cu titlu de sultă.

A luat act că reclamanta nu solicită sultă de la pârâtul Lupas I..

În ceea ce privește memoriul depus la dosar de către pârâtul L. I. pentru termenul din data de 05.07.2012, prin care a solicitat să se constate că a cumpărat de la reclamanta L. E. suprafața de 3275 mp. teren, instanța nu s-a pronunțat în dispozitiv asupra acestei pretenții având în vedere faptul că acesta a arătat, în mod expres, la termenul din data de 05.07.2013, că nu înțelege să investească instanța cu o cerere reconvențională având ca obiect „pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic”. De asemenea, instanța a avut în vedere faptul că pârâtul L. I. nu a investit instanța cu o cerere având ca obiect partajarea masei succesorale rămase după L. G., autorul acestuia.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul L. I. prin care a arătat următoarele:

Dacă în ceea ce privește ieșirea din indiviziune asupra terenului și atribuirea loturilor conf. raportului de expertiză întocmit de exp. B. G., instanța a procedat corect, cu excepția lotului nr.1 atribuit moșt. def. L. V., în schimb, valoarea masei de partajat la construcții este de_ lei și nu_ lei (restul de 1/2 fiind partea de bun comun al reclamantei L. E., în prezent decedată, la data de 03.08.2013) iar cota de participare este de 7850 lei pentru fiecare moștenitor.

El nu trebuie să plătească cu titlu de sultă nici o sumă de bani deoarece

conf. tranzacției încheiate la data de 11.05.2012 (pag.45 dosar recurs) și tranzacției încheiata la data de 28.02.2013 (pag.161 din prezentul dosar) reclamanta L. E. i-a cedat din lotul său, conform variantei I de partaj - raport de expertiză tehnică (raportul inițial și nu din completarea raportului de expertiză) întocmit de expert Quandid L., fără a pretinde sultă, camera cu destinația sufragerie, 1/2 părți din șura de lemne din spatele bucătăriei de vară,

compartimentul standoală și adăpostul pentru animale (coteț), din anexele gospodărești și a fost de acord să folosească împreună holul de la .>

Prin sentința pronunțată, instanța de fond nu i-a atribuit compartimentul standoală si adăpostul de animale (coteț) din anexele gospodărești.

Pentru egalizarea loturilor, cea care trebuia să plătească sultă în valoare

de 7850 lei, most. def L. G. si L. V. era reclamanta si nu pârâtul.

Prin acțiunea formulată s-a solicitat si intabularea loturilor formate din imobile (pag.3 dosar vol. I) însă instanța a omis să dispună intabularea loturilor formate atât pentru teren, cât și pentru construcții.

În mod nelegal i-a fost respinsă ca neîntemeiată cererea reconvențională (dovedită prin înscrisuri și prin martori), deoarece prin declarația autentificată sub nr. 2720 din 30 august 2004 la BNP H. I. S., defunctul L. V. i-a cedat suprafața de 40 de ari de teren ce se află situată în jurul casei părintești com. Vatra Moldoviței ..

Se menționează în această declarație că „cedez fratelui meu acest teren, deoarece reprezintă contravaloarea unei sume de bani pe care subsemnatul am împrumutat-o de la fratele meu L. I., că nu am și nici nu voi avea nici o pretenție de nici o natură de la fratele meu L. I. și declar că renunț în totalitate la dreptul de a ataca în instanță dreptul de proprietate asupra acestei suprafețe de teren".

Având în vedere că pârâtul a cumpărat de la fratele său L. V., dec. în anul 2006, terenul în suprafață de cea. 40 de ari situat în jurul casei părintești conform declarației sus-arătate, cota parte din terenul supus partajului ce i ș-ar fi cuvenit acestuia, urmează să-i fie atribuită lui în lot.

Din acest motiv, def. L. V. n-a acceptat (nici expres, nici în mod tacit) moștenirea după tatăl lor L. I., dec. la data de 20.12. 2002 .

Acest lucru s-a putut vedea din încheierea de suspendare pentru deschiderea procedurii succesorale (depus la fila 6 dosar, vol. I) conf. căreia deschiderea procedurii succesorale s-a solicitat la data de 24.10.2008. Posesia asupra imobilelor supuse partajului a fost exercitată numai de către pârâtul L. I. și reclamanta L. E., cu care a gospodărit împreună.

Pentru cele arătate, a solicitat admiterea recursului, reținerea cauzei spre judecare conform probelor administrate, casarea în parte a sentinței civile atacate în sensul că în lotul său să-i fie atribuite și compartimentul standoală și adăpostul pentru animale (coteț) din anexele gospodărești, admiteea cererii reconvențională formulată, iar suprafața de 3275 mp, identică cu parc. nou formate nr.463/14, 462/3, 460/4, 458/3, 194/5, 461/1 toate din CF. nr. 21 Vatra Moldoviței, corespunzătoare lotului nr.1, să-i fie atribuite lui în lot și să se dispună intabularea loturilor formate atât pentru teren, cât și pentru construcții, în CF.

În drept, a invocat disp. art. 304 pct. 9 și art. 304¹ C. Pr. Civ.

Pârâtul L. I. și moștenitorii reclamantei L. E., L. E., L. G., L. F., L. T., L. M. C., M. Catrinuța, (fostă L.), L. M. G., au formulat întâmpinare prin care au arătat următoarele:

Instanța de fond a stabilit în mod corect masa de partajat rămasă în urma defunctului L. I., atât în ceea ce privește suprafețele de teren, cât și în ceea ce privește construcțiile.

Prin expertiza construcții întocmită în cauză a fost stabilită valoarea de circulație a construcțiilor, care nu a fost contestată de către pârâtul reclamant L. I. în primul ciclu procesual.

Totodată, în mod corect, instanța de fond a inclus în masa de partajat cota de 1/2 din aceste construcții, având în vedere faptul că doar aceasta aparține defunctului L. I., cealaltă cotă de bun comun aparținând soției L. E..

D. urmare, susținerea pârâtului L. I., în sensul că instanța de fond ar fi introdus în masa de partajat după defunctul L. I. a construcțiilor în integralitatea lor nu a reieșit din considerentele sentinței civile atacate.

Dimpotrivă, din considerentele sentinței a reieșit că instanța de fond a introdus în masa de partajat rămasă în urma defunctului L. I. doar cota de 1/2 din aceste construcții.

Raportat la lotul ce a fost atribuit pârâtului L. I., în ceea ce privește construcțiile și terenul și la cota de participație la succesiune de 1/3, instanța de fond a calculat corespunzător sultele ce se cuvin comoștenitorilor și care urmează a fi achitate de către L. I..

Instanța de fond l-a obligat pe L. I. doar la plata sultelor către moștenitorii defuncților L. V. și L. G., fără a-l obliga la plata vreunei sulte față de L. E., care a renunțat la plata vreunei sulte din partea acestuia.

În această situație, în sensul că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că reclamanta L. E. a renunțat la sulta ce i se cuvenea, nu a fost reală, acest aspect fiind reținut în sentința recurată.

Este nefondat motivul de recurs formulat de către pârâtul L. I. în sensul că în mod greșit instanța de fond nu a admis cererea sa reconvențională privind validarea unei pretinse tranzacții de vânzare – cumpărare ce ar fi avut loc între el și def. L. V..

Instanța de fond a reținut, în mod legal, faptul că înscrisul invocat cu titlu de act de vânzare - cumpărare nu a întrunit condițiile pentru a fi astfel calificat.

Astfel, înscrisul intitulat „declarație" este un act unilateral, în timp ce un act de vânzare - cumpărare este un act bilateral.

Pe de altă parte, nici unul dintre moștenitori nu a pretins că averea defunctului L. I. ar fi fost împărțită printr-un partaj voluntar și oricum înscrisul invocat de către L. I. nu ar fi putut să vină în sprijinul ideii de partaj voluntar pentru că a emanat de la un singur moștenitor, iar pentru existența unui partaj voluntar este necesar ca toți erezii să se fi înțeles, conform art. 728 cod civil vechi, ceea ce în cauză nu a reieșit.

Înscrisul de care s-a prevalat pârâtul L. I. a probat doar faptul că L. V. a împrumutat o sumă de bani de la L. I., care însă nu a fost menționată și pe care cel din urmă ar fi putut să o recupereze de la primul în termen de 3 ani de zilei acțiunea în pretenții fiind prescrisă din anul 2007.

În înscrisul intitulat „declarație", defunctul L. V. s-a referit la dreptul său de moștenire „după părinți ", în condițiile în care numai tatăl său L. I. era decedat din anul 2002, în timp ce mama sa L. E. a decedat în anul 2013.

D. urmare, în „declarația " L. V. s-a referit la drepturile pe care urma să le dobândească printr-o succesiune viitoare și pe care urma să le cedeze pârâtului L. I., fiind nulă de drept în condițiile în care pactele asupra unei succesiuni viitoare sunt interzise.

A fost fără nici un temei susținerea pârâtului precum că defunctul L. V.

nu ar fi acceptat succesiunea defunctului L. I..

În primul rând se va observa că pârâtul nu a invocat niciodată acest aspect.

Pe de altă parte, a fost evident că L. V. și-a valorificat dreptul său de a accepta succesiunea defunctului L. I., prin aceea că a preluat posesia suprafeței de 40 ari teren pe care a specificat în înscrisul intitulat „declarație " că îl cedează lui L. I. pentru un împrumut pe care l-ar fi făcut de la acesta.

Au considerat că instanța de fond a stabilit în mod corect cheltuielile de judecată.

Motivul de recurs constând în faptul că prin acțiune s-a solicitat și intabularea, iar instanța de fond nu s-a pronunțat sub acest aspect nu a reprezintat o situație care ar putea fi invocată de către pârât, întrucât îi lipsește calitatea procesuală activă.

Astfel, asupra capătului de cerere prin care reclamanta L. E. a solicitat intabularea, aceasta a avut drept de dispoziție deplin.

În condițiile în care L. E. a renunțat la acest capăt de cerere, iar instanța a luat act prin încheiere de acest aspect, L. I. nu are calitatea de a contesta decizia reclamantei L. E..

Pentru motivele expuse, au solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței civile atacate ca fiind legală și temeinică.

Examinând recursul sub aspectul criticilor formulate Tribunalul a constatat următoarele:

Prin sentința civilă nr. 795 din data de 12 iulie 2013, Judecătoria Cîmpulung Moldovenesc a admis acțiunea civilă având a obiect partaj succesoral, a constatat că masa succesorală rămasă după L. I., decedat la data de 20.12.2002 se compune din următoarele bunuri imobile:

- suprafața de_ mp teren identică cu parcelele nou formate nr. 463, 460, 66, 458, 462, 461 toate din CF_ Vatra Moldoviței, provenita din conversia CF 21 a . si .. 194/2 din CF_ Vatra Moldoviței, provenita din CF 1231 Valea Boului;

Prin urmare, instanța a stabilit în mod corect masa de partaj, în care construcțiile nu au fost incluse în integralitate ci doar în cotă de 1/2 .Chiar dacă instanța a constatat că valoarea totală a construcțiilor este de 62.781 lei, în masa de partaj a fost reținută doar valoarea de_ lei, corespunzătoare cotei de ½ din construcții, astfel încât valoarea corespunzătoare cotei fiecărui moștenitor (soție supraviețuitoare și fii) este de 7850 lei. Valoarea totală a cotei soției supraviețuitoare este de_ lei.

Nici criticile privind lotizarea nu sunt întemeiate.

Instanța a atribuit pârâtului L. I. încăperile sufragerie, bucătărie, ½ din holul de la intrare, in valoare de 16.854 lei, ½ din șura de lemne in valoare de 478 lei, conform raportului de expertiză în construcții, întocmit de expert Quandil L..

A atribuit reclamantei L. E. încăperile dormitor, hol, casa scării, ½ din holul de la intrare si camerele din pod, in valoare de 24.907 lei si anexele: bucătărie de vara in valoare de 6997 lei, grajd in valoare de 10.006 lei, suri lângă bucătăria de vara in valoare de 1562 lei, fanar in valoare de 1.499 lei si ½ din sura de lemne din spatele bucătăriei de vara in valoare de 478 lei (total construcții 45.449 lei).

La atribuirea bunurilor în lot prima instanță a avut în vedere înscrisul intitulat „tranzacție”, depus în recurs în primul ciclu procesual (fila 45, dosar recurs), în care reclamanta a menționat că este de acord să-i cedeze lui L. I. camera cu destinația „sufragerie”și, totodată, aceștia au stabilit să folosească împreună holul de la intrare în casă, fără plata sultei, iar reclamanta a mai menționat că este de acord ca pârâtul L. I. să aibă acces prin curte, la . și la șura de lemne din spatele bucătăriei de vară.

Recurentul a invocat tranzacția încheiată la data de 28.02.2013 (pag.161 din prezentul dosar) prin care reclamanta L. E. i-a cedat din lotul său, conform variantei I de partaj - raport de expertiză tehnică (raportul inițial și nu din completarea raportului de expertiză) întocmit de expert Quandid L., fără a pretinde sultă, camera cu destinația sufragerie, 1/2 părți din șura de lemne din spatele bucătăriei de vară,

compartimentul standoală și adăpostul pentru animale (coteț), din anexele gospodărești și a fost de acord să folosească împreună holul de la . prin sentința pronunțată, instanța de fond nu i-a atribuit compartimentul standoală si adăpostul de animale (coteț) din anexele gospodărești.

Înțelegerea invocată de recurent face trimitere la raportul de expertiză tehnică întocmit de expert Quandid L., însă în această lucrare standoala și cotețul nu au fost identificate și evaluate distinct de grajd și respectiv șuri de lângă bucătăria de vară, fiind considerate ca și compartimente ale acestor imobile.

Or, cu privire la grajd și șuri de lângă bucătăria de vară părțile au fost de acord să fie incluse în lotul reclamantei.

În aceste condiții, corect prima instanță a dat eficiență opțiunii exprimată de părți la data de 11.05.2012 (fila 45 dosar recurs primul ciclu procesual), care are corespondență în raportul de expertiză întocmit de expert Quandid L., probă administrată în cauză cu privire la care recurentul nu a formulat obiecțiuni, lotizarea în această modalitate fiind de natură a evita alte litigii între părți.

Criticile recurentului au fost considerate întemeiate în parte sub aspectul cuantumului sultei datorate în cauză.

Astfel, deși valoarea cotei recurentului este de 7850 lei, iar în lotul acestuia au fost atribuite construcții în valoare de_ lei a fost obligat la plata unei sulte în cuantum de 5231 lei către moștenitorii autorului L. V. și în cuantum de 5231 lei către moștenitorii lui L. G., cu 980 lei mai mult decât suma datorată.

Sub acest aspect hotărârea primei instanțe s-a impus a fi modificată.

Prima instanță a luat act că reclamanta nu a solicitat sultă de la pârâtul recurent. Faptul că reclamanta a înțeles să nu solicite sultă de la recurent nu înseamnă că a fost de acord să plătească sulta datorată de pârât către ceilalți moștenitori. Contrar susținerii recurentului, nici înscrisul din 11.05.2012 (fila 45 dosar recurs primul ciclu procesual) și nici înscrisul din 28.02.2013 (pag.161 din prezentul dosar) nu atestă o astfel de înțelegere.

Recurentul a arătat că deși prin acțiunea formulată s-a solicitat și intabularea, instanța a omis să dispună intabularea loturilor formate atât pentru teren cât și pentru construcții.

Se observă că în primul ciclu procesual s-a luat act că reclamanta L. E. a renunțat la capătul de cerere privind intabularea dreptului de proprietate, sub acest aspect hotărârea nefiind criticată în recurs.

Procesul civil este guvernat de principiul disponibilității părților, astfel încât instanța hotărăște numai asupra obiectului cererii deduse judecății, conform art.129 alin.6 Cod de procedură civilă.

Față de actul de dispoziție manifestat de reclamantă în primul ciclu procesual corect instanța de fond ,în rejudecare după casare, a apreciat că nu este investită cu cererea privind intabularea dreptului de proprietate, astfel încât sunt nefondate criticile recurentului în sensul că instanța a omis să soluționeze cererea privind intabularea.

Recurentul critică soluția de respingere a cererii reconvenționale, precizată la data de 11.10.2012.

La data de 11.10.2012, pârâtul L. I. a depus la dosar o cerere reconvențională (filele 43-44), prin care a solicitat instanței să-i atribuie terenul ce i-ar fi revenit lui L. V., fundamentul pretenției sale fiind reprezentat de Declarația autentificata sub nr. 2720/30 august 2004 (fila 45), în cuprinsul căreia L. V. a menționat: ”cedez fratelui meu L. I. a lui I. suprafața de 40 de ari teren ce se află situat in jurul casei părintești din ., învecinat cu S. Tinel, Lupas I. si Islazul comunal, dobândită prin moștenire de la părinți. Cedez fratelui meu această suprafață de teren deoarece reprezintă contravaloarea unei sume de bani pe care subsemnatul declarant am împrumutat-o de la fratele meu Lupas I....”.

Practic, prin cererea formulată pârâtul recurent a solicitat a se da eficiență juridică înțelegerii care a intervenit între el și fratele său L. V., atestată de înscrisul autentificat sub nr. 2720/30.08.2004 la BNP H. I. S., în sensul recunoașterii/constatării dreptului său de proprietate.

Conform art.129 alin.5 Vechiul Cod de procedură civilă, instanța trebuie să manifeste rol activ, judecătorii au îndatorirea să stăruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșeală, privind aflarea adevărului, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

Astfel, instanța trebuia să ceară lămuriri pârâtului recurent cu privire la calificarea convenției invocate, temeiul de drept al acțiunii, cu atât mai mult cu cât acesta s-a prezentat în fața sa.

Prin Decizia nr. 2688/1.12.2013 Tribunalul Suceava a admis recursul declarat de L. I. împotriva sentinței civile 795/12 iulie 2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, a modificat în parte sentința civilă menționată mai sus în ceea ce privește soluționarea acțiunii principale în sensul că s-a dispus obligarea pârâtului L. I. să plătească numiților L. M., L. Catrinuța, L. marinela G. și L. I. suma de 4251 lei cu titlu de sultă în loc de 5231 lei și pe autoarea L. E. la 980 lei sultă către aceeași pârâți.

S-a casat în parte sentința civilă 795/12 iulie 2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc în ceea ce privește soluționarea cererii reconvenționale și a trimis cauza spre soluționare aceleiași instanțe menținând celelalte dispoziții care nu sunt contrare prezentei decizii, intimații fiind obligați să plătească lui L. I. 300 lei cheltuieli de judecată.

S-a reținut că instanța trebuia să analizeze și să califice actul invocat de pârât în raport de voința părților, că la data încheierii convenției, 30 august 2004 autorul Luipaș I. era decedat, astfel în cazul în care bunul ar fi fost bun comun al soților L. I. și E., L. V., în calitate de fiu al lui L. ion avea un drept de coproprietate asupra acestui bun, astfel că susținerea intimaților că acesta a dispus asupra unei succesiuni nedeschise nu poate fi primită.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc la data de 26 februarie 2014 sub nr._, iar la data de 10 aprilie 2014, pârâții L. E., L. Gabrielea, L. F., L. T., Lupașa M. Cruistian, M. Catrinuța (fostă L.), L. M. G., L. M. și L. I. au formulat întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii reconvenționale formulate de L. I. cu motivarea că înscrisul autentificat sub nr. 2720/30 august 2004 este un act unilateral încheiat și semnat de L. V. și nu poate fi calificat ca fiind un antecontract de vânzare cumpărare sau o promisiune de vânzare cumpărare întrucât este un act unilateral. Că acesta nu poate fi calificat nici ca reprezentând o dare în plată întrucât actul trebuia să fie bilateral iar L. I. trebuia să primească de bunăvoie imobilul la care face referire L. V., împrejurare de fapt care nu este menționată în cuprinsul actului și nu există semnătura lui L. I..

Au mai arătat pârâții că actul nu poate fi interpretat nici ca donație întrucât, potrivit art. 813n din Vechiul Cod civil, trebuia să fie încheiat în formă de contract și în consecință actul invocat de pârât, încheiat la data de 30 august 2004 la BNP H. I. S. nu este de natură să producă consecințe juridice așa cum solicită pârâtul în cererea reconvențională.

Referitor la întreaga suprafață de tren ce a făcut obiectul partajului succesoral privind averea defunctului L. I., inclusiv cei 40 de ari pretinși de L. I. în cererea reconvențională, s-a menționat că reprezintă suprafețe de teren ce au fost posedate de L. E.. Că L. I. a fost tolerat să locuiască în casa ce a format obiectul partajului după defunctul L. I. ( casa fiind bun comun cu L. E.) dar acesta nu a gospodărit împreună cu mama sa cu care a avut în permanență o relație tensionată iar L. E. a locuit împreună cu L. I. și familia acestuia care o ajuta la trebuirile gospodărești.

S-a menționat că L. E. era înscrisă în registrul agricol și plătea impozite pentru terenul în litigiu, astfel că L. I. nu a exercitat posesia asupra terenului și orice pretenție asupra acestuia este prescrisă din anul 2007, chiar și în condițiile în care înscrisul din 30 august 2004 ar fi avut aptitudinea de a produce consecințe juridice. Pârâții au arătat că nici unul dintre moștenitori nu a pretins că averea defunctului L. I. ar fi fost împărțită voluntar iar înscrisul de care se prevalează L. I. nu putea să vină în sprijinul ideii de partaj voluntar întrucât emană de la un singur moștenitor iar pentru existența partajului voluntar este necesar ca toți erezii să se fi înțeles potrivit dispozițiilor art. 728 Cod civil.

Pârâții au arătat că înscrisul de care se prevalează L. I. probează faptul că L. V. a împrumutat o sumă de bani de la L. I. a cărui cuantum nu este menționat și pe care L. I. ar fi putut să o recupereze în termen de 3 ani astfel că acțiunea în pretenții este prescrisă din anul 2007.

Au mai învederat pârâții că nu există identitate între terenul revendicat de L. I. în cererea reconvențională și terenul menționat în înscrisuri din 30 august 2004, că separat de terenurile ce au făcut obiectul partajului judiciar, L. V. și ceilalți moștenitori au avut terenuri primite cu titlul de zestre iar L. V. a primit cu titlu de zestre suprafața de 40 de ari de teren pe care a posedat-o până în anul 2004 când i-a cedat-o fratelui său L. I., care la rândul său, a înstrăinat-o unei terțe persoane.

În cauză, s-a luat un interogatoriu lui L. I. care a arătat că terenul din convenția încheiată la data de 30 august 2004, aparținea tatălui său, că fiecare dintre moștenitori după tatăl său L. I. a primit câte o suprafață de câte 1 ha teren, din care L. V. a primit 40 de ari lângă casă care ulterior i-au fost vânduți lui conform înțelegerii de la notar. A precizat că terenul este identic cu cel din expertiza topometrică, că l-a folosit el după care l-a vândut unei terțe persoane.

Au fost audiați martorii R. P. și V. G. care au arătat că L. V. a primit suprafața de circa 40 de ari de teren la locul numit „acasă” sau „în țarnă”, că a folosit terenul din anul 1975 până în anul 2003 când l-a vândut lui L. I. care l-a rândul său a vândut terenul în anul 2007-2008 numitului Reapschi I..

La dosar a fost depus și actul intitulat „chitanță de preț” autentificat sub nr. 2635/15 august 2006 prin care L. I. a vândut soților Reapaschi I. și M., suprafața de 21 de ari teren dobândită prin moștenire de la părinți.

S-a efectuat o cercetare la fața locului cu prilejul căruia au fost luate declarații numiților L. I. și L. E..

Cu prilejul declarației date la fața locului, L. I. a precizat că părinții săi au avut o suprafață de circa 5-6 ha teren fânaț iar din această suprafață și-au înzestrat copii astfel că el a primit suprafața de 1 ha amplasată lângă gospodărie, iar fratele său V. a primit 1 ha situat în continuarea livezii de lângă casă. Că terenul pe care L. V. i l-a cedat face parte din suprafața de circa 13.000 mp ce face obiectul masei succesorale, teren care nu a fost identificat în baza unui plan de situație și care provine din suprafața de 1 ha pe care L. V. a primit-o de la părinții săi și care este situată în altă livadă, înafara suprafeței de 13.000 mp. A menționat că i-a vândut lui Reapschi suprafața de 20 de ari de teren, parte din suprafața cu care l-a înzestrat părinții săi iar fratele său L. V. a vândut soților Reapschi suprafața de circa 1.000 mp de teren pe care se află o casă, ce a fost construită tot de fratele său L. V.. A precizat că . 1.000 mp vândută de L. V. familiei Reapschi este în continuarea terenului care a fost vândut de el familiei Reapschi, iar în prezent aceste două parcele formează un singur lot care este îngrădit. Că locul unde se află construcțiile a folosit terenul doar el și părinții săi, iar suprafața de 40 de ari se află în acest loc.

În declarația sa, L. E. a menționat că defunctul său soț L. V. a primit zestre de la părinții săi, suprafața de 62 de ari de teren la fel ca și ceilalți frați fără a putea localiza exact locul unde se află acestea. Că terenul pe care se află casa familiei Reapschi a fost a lui L. V. care le-a vândut-o acestora împreună cu o casă și anexe gospodărești, precizând că nu cunoaște exact suprafața, că în ultimii ani de viață, L. V. a mai primit de la părinții săi o suprafață de teren, cuprinsă între curtea gospodăriei familiei Reapschi până la limita de hotar. A precizat pârâta că L. V. i-a cedat lui L. I., respectivul teren care nu a fost măsurat niciodată, dar despre care se spune că ar fi de 40 de ari pentru că L. I. i-a dat lui L. V. suma de 40.000 lei vechi iar după un timp încă 2-3 milioane de lei.

A precizat că sumele menționate mai sus nu au constituit o datorie a lui L. V. față de L. I. ci reprezenta valoarea terenului care era mai mare decât sumele primite de L. V. și care trebuia să fie plătite de L. I., însă între timp L. V. a decedat iar sumele restante nu au mai fost restituite de L. I., fără a se arăta ce sumă mai trebuia să fie restituită.

A precizat că în timpul vieții, L. V. nu a mai avut nici o pretenție la terenul respectiv.

Prin sentința civilă 1048/23.10.2014, Judecătoria Câmpulung Moldovenesc în al treilea ciclu procesual a admis cererea reconvențională formulată de L. I.,, împotriva pârâților așa cum a fost precizată și a atribuit lui L. I., suprafața de 3275 mp teren, identică cu parc. nr. 463/14 fânaț de 1690 mp, parc. nr. 462/3 grădină de 585 mp, parc. nr. 458/3 fânaț de 447 mp, parc. nr. 194/5 pășune de 301 mp, parc. nr. 461/1 fânaț de 50 mp și parc. nr. 460/4 arabil de 202 mp, reprezentând lotul nr. 1 din anexa nr. 2 a raportului de expertiză întocmit de B. G. (fila 159 dosar nr._ ) dobândită prin cumpărare de la L. V., conform actului intitulat „declarație” din 30 august 2004, autentificat sub nr. 2720 din 30 august 2004 de BNP H. I. S., luându-se act că nu s-a solicitat compensarea loturilor prin sultă.

Prin decizia civilă 63 din 27.01.2015 a Tribunalului Suceava s-a admis recursul formulat de pârâți împotriva sentinței civile 1048/23.10.2014, care a fost casată și trimisă instanței pentru rejudecare reținându-se că instanța de fond în sentința anterioară nu a respectat îndrumările date de instanța de casare, nici cu privire la problema de drept dezlegată, nici cu privire la necesitatea administrării unor probe, cu referire la o expertiză cadastrală.

S-a reținut în decizia de casare că în judecarea recursului anterior instanța a motivat că înțelegerea prezentată de pârâtul L. I. și care însoțea cererea sa reconvențională, datând din 30 august 2004, prezintă caracteristicile unui act de dare în plată sau novație în baza căruia pârâtul a solicitat a se constata dreptul de proprietate transmis în favoarea sa, însă, în rejudecare instanța de fond nu a procedat la calificarea actului juridic și nici nu a verificat dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru validarea acestuia cu referire la dispozițiile art.1028-1137 cod civil și respectiv 1100-1683 cod civil.

S-a mai reținut în decizia de casare că instanța de fond a analizat ipoteza încheierii unei convenții de vânzare-cumpărare, contrar indicațiilor instanței de recurs care în considerente a arătat că înscrisul de care sde prevalează pârâtul L. I. probează că L. V. a împrumutat o sumă de bani de la L. I., pe care nu a restituit-o obligându-se să exercite o altă prestație decât cea la care s-a obligat inițial, context în care s-a stabilit că actul nu poate fi calificat ca un antecontract sau un contract de vânzare cumpărare.

Prin aceeași decizie s-a reținut că tribunalul a dispus a se analiza și excepția prescripției dreptului material la acțiune invocată de intimați și că instanța de trimitere nu s-a pronunțat în nici un fel nici asupra acestei excepții, nesocotind prevederile art.315 cod procedură civilă.

S-a mai reținut că, în considerarea aceleiași prevederi, prima instanță a fost îndrumată să administreze probe pentru a stabili dacă între terenul ce a făcut obiectul acestei convenții și cel inclus în lotul moștenitorului defunctului L. V. există identitate, natura juridică a acestui bun și persoana care a exercitat posesia asupra acestui teren.

A reținut instanța de control judiciar că era necesară administrarea unei expertize de specialitate prin care să se identifice terenul obiect al declarației din 30.08.2004 pentru a se concluziona sub aspect cadastral dacă între terenul de 40 ari din convenție și cel inclus în lotul moștenitorilor defunctului L. V. există identitate sub aspect cadastral, așa încât neprocedând în acest fel, instanța de trimitere nu a respectat îndrumările date de instanța de casare, rezultatul acestei nerespectări a îndrumărilor instanței de control judiciar reprezentându-l nulitatea hotărârii dată în rejudecare adică a sentinței 1048/23.10.2014.

Față de cele sus arătate s-a dispus rejudecarea cauzei cu indicația ca instanța de trimitere să țină seama de cele dispuse prin decizia 2688/11.12.2013 as Tribunalului Suceava și mai sus arătate.

Prin decizia 2688/11.12.2013 a Tribunalului Suceava s-a casat în parte sentința civilă 795/12.07.2013 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc numai în ceea ce privește soluționarea cererii reconvenționale, nu și acțiunea principală, solicitându-se instanței de trimitere să se pronunțe numai cu privire la cererea reconvențională mai sus arătată și să aibă în vedere că aspectele privind partajul și lotizarea au fost deja soluționate și sunt menținute prin decizia de casare.

Prin urmare, instanța de fond reinvestită cu soluționarea cauzei are a se pronunța numai cu privire la cererea reconvențională formulată de L. I., la calificarea declarației autentificate sub nr.2720/30.08.2004, care constituie o problemă litigioasă, la verificarea identității terenului din această declarație cu cel atribuit la partaj, recomandându-se efectuarea unei expertize în acest sens, cu toate că, în cauză există expertize topometrice efectuate în ciclurile procesuale anterioare prin care s-au identificat toate terenurile obiect al litigiului.

Cauza a fost reînregistrată în al patrulea ciclu procesual la Judecătoria Câmpulung Moldovenesc la 5.03.2015 și urmare a incidentului procedural, la completul de față la 5.05.2015.

În raport de cele reținute prin decizia de casare și care au fost puse în discuția părților de către instanță, acestea au arătat că nu înțeleg să suporte contravaloarea unei noi expertize topometrice întrucât există expertiză efectuată în cauză și care poate fi folosită, context în care instanța luând act de dreptul de dispoziție al părților în ce privește propunerea probatoriului și a faptului că acestea refuză să-și asume obligația plății unei expertize topometrice noi și au solicitat instanței să facă aplicarea celor reținute în decizia de casare în raport de probatoriul deja administrat în cauză, constată următoarele:

În speță, deși obiectul cauzei îl constituie partajul judiciar după defunctul L. I., decedat la 20.12.2002, în prezenta etapă de soluționare a cauzei nu se pune problema efectuării partajului efectiv întrucât în ciclurile judiciare anterioare aspectele privind masa de partajat, moștenitorii, cotele, loturile, sultele, cheltuielile judiciare, au fost definitiv tranșate de către instanța de fond și instanțele de control judiciar, singura chestiune controversată și care a fost trasată spre soluționare din nou instanței de fond fiind aceea a cererii reconvenționale formulate de pârâtul L. I. și prin care acesta susține că potrivit declarației autentificate cu nr.2720/30.08.2004, defunctul L. V. i-ar fi transmis dreptul de proprietate cu privire la o suprafață de 40 ari teren, situată în jurul casei părintești și care ar fi reprezentat cota de moștenire a lui L. V. după părinții săi, această transmisiune reprezentând de fapt contravaloarea unui împrumut pe care L. I. i l-ar fi acordat lui L. V. și care nu a fost restituit, instanța de control judiciar solicitând instanței de fond să califice și să interpreteze această declarație, să stabilească care este terenul obiect al acestei declarații și într-un final să se pronunțe asupra pretenției lui L. I. de a se constata că este proprietarul acestui teren dobândit în modalitatea sus arătată și pe care instanța de control judiciar a calificat-o ca prezentând caracteristicile unei novații cu schimbare de obiect.

Totodată s-a mai trasat instanței de fond și sarcina de a se pronunța asupra unei eventuale prescripții a dreptului de a se pretinde cele sus menționate prin cererea reconvențională.

Conformându-se celor mai sus menționate și reținute în decizia de casare 63/27.01.2015, care face trimitere la decizia 2688/11.12.2013, instanța urmează a se pronunța asupra celor mai sus menționate.

Declarația autentică nr.2720/30.08.2004 este depusă în primul ciclu procesual la fila 31, este autentificată de notarul public și prin conținutul său atestă sub semnătura lui L. V. faptul că acesta declară pe proprie răspundere că cedează fratelui său L. I. suprafața de 40 ari teren, care se află în jurul casei părintești din Com. Vatra Moldoviței, ., se învecinează cu S. Tinel, L. I. și Islazul comunal și este dobândită prin moștenire de la părinți. Se mai menționează în aceeași declarație că L. V. cedează acest teren fratelui său deoarece reprezintă contravaloarea unei sume de bani (neindicată în cuprinsul declarației) pe care declară L. V. că a împrumutat-o de la fratele său L. I. și pe care nu i-a restituit-o, și că nu va avea nici o pretenție de la L. I. cu privire la această suprafață de teren.

Novația, așa cum este definită ca noțiune în dicționarul de drept civil este un mijloc de stingere a unei obligații, constând în înlocuirea ei, prin voința părșților, cu o altă obligație diferită și realizarea ei presupune respectarea unor condiții de validitate și anume:

- obligația care se va stinge, să existe în mod valabil, putând fi novată însă și o obligație imperfectă;

- să se nască o nouă obligație valabilă;

- să existe un element nou care deosebește obligația nouă de cea veche și care poate fi: schimbarea creditorului, schimbarea debitorului sau schimbarea obiectului, a cauzei sau modificarea unor clauze sau condiții;

- să se exprime o intenție comună a părților de a nova (animus novandi), practic novația fiind un veritabil contract care necesită realizarea acordului de voință al părților, atât a stingerii obligației vechi cât și asupra nașterii obligației noi, această nouă obligație având caracter contractual derivat din voința păriților.

Novația prin schimbare de obiect se deosebește de darea în plată prin caracterul prealabil al consimțământului creditorului, în timp ce la darea în plată există o singură obligație care se stinge prin săvârșirea unei singure prestații, alta decât aceea care constituie obiectul obligației inițiale.

În speță, în contul unei datorii rezultată dintr-un împrumut între cei doi frați, (împrumut acordat de L. I. lui L. V. și nerestituit), aceștia au convenit să se transmită prin noțiunea de „cedez” dreptul de proprietate cu privire la o suprafață de teren de circa 40 de prăjini apreciată de L. V. ca fiind materializarea dreptului său de moștenire din terenul de lângă casa părintească, cu precizarea vecinătăților, dar fără precizarea persoanei pe care o moștenește, lui L. I. și astfel să se stingă datoria rezultată din împrumutul intervenit între cei doi frați, apreciind instanța de control judiciar că declarația prin care se atestă înțelegerea dintre părți întrunește elementele constitutive ale novației, ca act de dare în plată.

Sub aspectul condițiilor de validitate ale acestei novații:

- acceptarea creditorului obligației – L. I., rezultă din chiar pretenția acestuia de a califica actul sub acest aspect;

- acceptarea debitorului – L. V., rezultă din asumarea și semnarea declarației autentificată de notarul public de către acesta.

Condiția rezolutorie, respectiv atribuirea în natură în lot moștenitorilor debitorilor obligației, este îndeplinită prin lotizarea menținută conform sentinței civile 795/12.07.2013 și a celor două decizii de casare, 2688/2013 și 63/2015.

În ce privește chestiune prescripției dreptului material la acțiune, instanța apreciază că această excepție nu este fondată, în contextul în care acțiunea de partaj este imprescriptibilă; validarea novației era condiționată de atribuirea în lotul debitorului obligației – respectiv a moștenitorilor defunctului L. V. – a terenului obiect al convenției de dare în plată, ceea ce nu se putea realiza decât în cadrul partajului succesoral.

Constatând îndeplinite toate cerințele mai sus menționate și conformându-se celor reținute în decizia de casare, instanța urmează a admite cererea reconvențională formulată de pârâtul L. I. și în consecință va constata că obiect al prezentei sentințe, conf. dec.civ. 63/27.01.2015 rap. la dec. civ. 2688/11.12.2013, îl constituie cererea reconvențională formulată și precizată de pârâtul L. I. cu referire la declarația autentificată nr. 2720/30.08.2004, celelalte aspecte ale cauzei fiind soluționate definitiv și irevocabil prin s.c.795/12.07.2013 a jud. Câmpulung Moldovenesc și dec.civ. 2688/11.12.2013 a Trib. Suceava și în consecință:

Urmare a admiterii cererii reconvenționale formulată de pârâtul (reclamant în cauza de față) L. I. în contradictoriu cu pârâții fiind L. F., L. E., L. G., L. T., L. M. C., M. Catrinuța (fostă L.), L. M. G., L. M. și L. I., – în limitele sus stabilite – și califică declarația aut. nr. 2720/30.08.2004 ca fiind o novație prin schimbare de obiect – dare în plată, în temeiul căreia:

Se va constata că terenul de 3275 m.p. id. cu p.463/14 fn. de 1690 m.p.; p.463/3 gr. de 585 m.p.; p.458/3 fn. de 447 m.p.; p.194/5 ps. de 301 m.p.; p. 461/1 fn de 50 m.p.; p.460/4 ar. de 202 m.p., toate din CF. 21 Vatra Moldoviței (lot 1-anexa 2-exp. B. G.-f.159-dosar_ ) dobândit de moștenitorii def. L. V. (L. E., L. G., L. F., L. T., L. M. C.), atribuit în cauză la partaj după def. L. I. decedat în 20.12.2002, revine în proprietate pârâtului L. I. în baza decl. aut. 2720/30.08.2004.

Este de precizat că în contextul în care părțile au refuzat efectuarea unei noi expertize, dar nu s-a contestat nici faptul că terenul a fost obiect al cauzei de față, nici că este situat lângă casa părintească obiect al partajului, nici vecinătățile, potrivit cerinței și dorinței părților se are în vedere identificarea din expertiza anterioară întocmită de B. G. și aflată la dosar.

Văzând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

1. Constată că obiect al prezentei sentințe, conf. dec.civ. 63/27.01.2015 rap. la dec. civ. 2688/11.12.2013, îl constituie cererea reconvențională formulată și precizată de pârâtul L. I. cu referire la declarația autentificată nr. 2720/30.08.2004, celelalte aspecte ale cauzei fiind soluționate definitiv și irevocabil prin s.c.795/12.07.2013 a jud. Câmpulung Moldovenesc și dec.civ. 2688/11.12.2013 a Trib. Suceava și în consecință:

2. Admite cererea reconvențională formulată de pârâtul (reclamant în cauza de față) L. I. din com. Vatra Moldoviței, ., pârâți fiind L. F., L. E., ambii din ., L. G., L. T., L. M. C., M. Catrinuța (fostă L.), L. M. G., L. M. și L. I., toți cu domiciliul ales la Cabinet avocat „O. D.”, cu sediul în mun. Câmpulung Moldovenesc, ., jud. Suceava, – în limitele sus stabilite – și califică declarația aut. nr. 2720/30.08.2004 ca fiind o novație prin schimbare de obiect – dare în plată, în temeiul căreia:

3. Constată că terenul de 3275 m.p. id. cu p.463/14 fn. de 1690 m.p.; p.463/3 gr. de 585 m.p.; p.458/3 fn. de 447 m.p.; p.194/5 ps. de 301 m.p.; p. 461/1 fn de 50 m.p.; p.460/4 ar. de 202 m.p., toate din CF. 21 Vatra Moldoviței (lot 1-anexa 2-exp. B. G.-f.159-dosar_ ) dobândit de moștenitorii def. L. V. (L. E., L. G., L. F., L. T., L. M. C.), atribuit în cauză la partaj după def. L. I. decedat în 20.12.2002, revine în proprietate pârâtului L. I. în baza decl. aut. 2720/30.08.2004.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică la 23 iunie 2015

PREȘEDINTE,GREFIER,

Red. MM

Tehnored. MS/A.H.

Ex. 12

21.07.2015

← Partaj judiciar. Sentința nr. 820/2015. Judecătoria CÂMPULUNG...		Pretenţii. Sentința nr. 855/2015. Judecătoria CÂMPULUNG... →

Abţinere. Sentința nr. 883/2015. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Abţinere. Sentința nr. 883/2015. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC