Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr. 679/2015. Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC
| Comentarii |
|
Sentința nr. 679/2015 pronunțată de Judecătoria CÂMPULUNG MOLDOVENESC la data de 15-05-2015 în dosarul nr. 698/206/2014
Dosar nr._ partaj bunuri comune
ROMANIA
JUDECĂTORIA CÂMPULUNG MOLDOVENESC
JUDEȚUL SUCEAVA
SENTINȚA CIVILĂ NR.679
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE_ 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE G. B.
GREFIER A. B.
Pe rol, pronunțarea asupra acțiunii civile având ca obiect „partaj bunuri comune” introdusă de reclamantul M. C. în contradictoriu cu pârâta M. Doinița.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, lipsesc părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
Se verifică actele și lucrările dosarului și se constată că dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din 29 aprilie 2015, susținerile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi, care face parte integrantă din prezenta sentință.
Întrucât părțile urmau să depună concluzii scrise la dosar s-a amânat pronunțarea pentru 08 mai 2015 și apoi pentru astăzi, când,
Deliberând,
JUDECĂTORIA
Asupra procesului civil de față, constată următoarele:
Sesizarea instanței.
Prin acțiunea introdusă în fața acestei instanțe și înregistrată la data de 01 aprilie 2014 reclamantul M. C. a chemat-o în judecată pe pârâta M. Doinița pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, respectiv:
- un grajd și o anexă în valoarea de 2.000 lei, cu mențiunea că lemnul necesar renovării a fost primit cu titlu de dar de la părinții lui;
- au renovat un garaj în valoare de 500 lei (de asemenea lemnul fiind primit cu titlu de dar de la părinții lui);
- au construit două sobe de 3.000 lei;
- au renovat casa pe exterior cu lambriu din lemn în valoarea de 500 lei (lemnul fiind primit cu titlu de dar de la părinții lui);
- au pus tâmplăria la casă: 7 uși în valoare de 8800 lei și 8 geamuri de 800 lei;
- au achiziționat o centrală pe lemne de 8000 lei (din care suma de 6.000 lei a fost oferită cu titlu de dar de către părinții lui);
- o mobilă de bucătărie de 2.700 lei;
- mobilă de dormitor de 3.00 lei;
- mobilă de sufragerie de 3.000 lei;
- chiuvetă și baterie pentru chiuvetă la bucătărie de 300 lei;
- un autoturism Dacia 1310 P. de 5.000 lei;
- o betonieră de 1.000 lei;
- un compresor de 150 lei;
- pompă de uz casnic de 200 lei;
- mașină de spălat de 1.000 lei (din care 500 lei oferită cu titlu de dar de către părinții lui);
- aragaz de 1.000 lei;
- frigider de 1.000 lei;
- televizor de 400 lei;
- veselă de 250 lei;
- tacâmuri de 250 lei;
- perdele de 500 lei și
- covoare de 500 lei.
În același timp s-a susținut că la imobilul situat în . în anul 1960 înainte de căsătorie împreună au efectuat următoarele îmbunătățiri:
- au zugrăvit și renovat în rigips două holuri în valoare de 2.000 lei;
- au zugrăvit și renovat în rigips 4 camere în valoare de 8.000 lei și
- au zugrăvit și renovat în rigips gresie și faianță o bucătărie în valoare de 2500 lei.
Totodată reclamantul a arătat că solicită instanței să se constate că în ceea ce-l privește are o contribuție la achiziționarea bunurilor menționate mai sus de 70%, în timp ce pârâta are o contribuție de 30 %, dat fiind că a fost singurul care a obținut venituri din muncă (cu mențiunea că în diferite perioade de timp a plecat în străinătate la muncă), în timp ce pârâta nu a realizat venituri.
Tot astfel, reclamantul a arătat că a fost căsătorit cu pârâta, iar prin sentința civilă nr.458 din 19 aprilie 2012 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, rămasă definitivă prin decizia 2245 din 23 octombrie 2012 a Curții de Apel Suceava a fost declarată desfăcută căsătoria dintre ei.
Motivarea în drept.
Acțiunea a fost întemeiată pe disp.art.669 și următorii din codul civil și art.980 – 983 cod procedură civilă.
S-au anexat la acțiune, în copie: decizia 2245 din 23 octombrie 2012 a Curții de Apel Suceava, certificat de informare 22 din 01 noiembrie 2013 emis de Biroul de Mediator D. R., adresa nr.259/BTF din 30 ianuarie 2014 emis de Primăria comunei B. și raportul de expertiză medicală 1673/407/99 din 13 februarie 2014 privind-o pe pârâtă emis de Institutul Național de Expertiză medicală și Recuperarea Capacității de Muncă București și cartea de identitate.
Poziția procesuală a pârâtei.
Prin întâmpinările depuse la dosar (fila 29) pârâta a arătat următoarele:
Într-adevăr a fost căsătorită cu reclamantul în perioada 1990 – 2012 când au divorțat, declarându-se de acord cu partajarea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, însă, a arătat că fiecare dintre ei au o contribuție egală la dobândirea lor.
În acest sens pârâta a arătat că nu sunt întemeiate susținerile reclamantului privind lucrările de îmbunătățire la construcțiile vechi, câtă vreme acestea au fost demolate, iar în locul lor au fost edificate alte construcții de către ei, cu excepția bucătăriei de vară de 16 m.p. și a unei șuri de 19 m.p. (care nu intră la partaj), în timp ce casa și grajdul au fost demolate.
Referitor la susținerea reclamantului că nu mai el ar fi realizat venituri, pârâta a negat acest lucru, ba mai mult a susținut că în perioada 01 aprilie 1998 – 01 aprilie 2003 a fost angajată ca vânzătoare, în timp ce în perioada 2003 – 2007 a lucrat împreună cu reclamantul în Portugalia unde ambii au realizat venituri și au contribuit, în mod egal, la dobândirea bunurilor.
Mai mult decât atât pârâta a susținut că aceiași contribuție egală o au și la dobândirea bunurilor mobile, cu mențiunea că în cea ce privește chiuveta și bateria pentru chiuvetă de la bucătărie acestea fac parte din dotările de la casă, în timp ce mașina de spălat în valoare de 1.000 lei a fost cumpărată în anul 2009 de către mama reclamantului și mama ei (a pârâtei), fiecare contribuind cu suma de câte 500 lei.
În același timp pârâta a formulat și o cerere reconvențională (fila 30) prin care a solicitat să se completeze masa de partajat cu următoarele bunuri imobile:
- suprafața de 7280 m.p. teren fânaț identică cu . CF 7280 a . prin contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.783 din 04 martie 1997 și
- casa cu etaj edificată în anul 1993, garaj edificat în anul 1995, grajd cu beci și standoală – anexă, o bucătărie de vară de 28 m.p. edificată în anul 1996; două fânare situat la locul numit „P.” și un grajd situat pe terenul de la locul numit „Dosu”.
Pârâta a susținut că acel garaj este o construcție nouă edificată de către ei și nicidecum renovată, iar lemnul necesar edificării lui nu a fost primit de la părinții reclamantului, ci a fost achiziționat de către ei, iar o parte le-a fost dat de către părinții ei.
Tot astfel, s-a susținut că au mai dobândit și o . bunuri mobile, cum ar fi:
- 11 bucăți calorifere (din care unul de baie) de 5.500 lei;
- 100 m.l. țeavă cupru de 1.700 lei;
- 20 bucăți stâlpi și 10 plase gard din fier beton de .2.000 lei;
- drujbă husqvarna de 1.000 lei;
- suma de 11.000 Euro aflată în depozit banca în administrarea fratelui reclamantului și
- suma de 7142 Euro aflată în depozit bancar la BCR la data despărțirii pe numele reclamantului, ea fiind împuternicită conform extrasului de cont din 17 ianuarie 2012.
Pârâta a susținut că solicită ca să fie partajate toate bunurile reținându-se o contribuție egală de ½ la achiziționarea acestora.
Întâmpinările au fost motivate în drept pe disp.art.357 din codul civil și 983 din codul de procedură civilă.
Au fost anexate în copie: adeverința 259/BTF din 30 ianuarie 2014 emisă de Primăria comunei B., contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr.783 din 04 martie 1997 emis de fostul notariat de Stat Local C-lung Mold., Încheierea nr.1001 din 05 martie 1997 emisă de Judecătoria Câmpulung Moldovenesc – Serviciul de Carte Funciară, carnetul ei de muncă, depunerile bancare trimise din străinătate, facturi fiscale privind achiziționarea de bunuri la casă, planșe fotografice privind construcția casă și a gospodăriei.
În răspunsurile la întâmpinare (fila 69-70 și respectiv 71-73) reclamantul nu a negat dobândirea bunurilor menționate de pârâtă în cererea reconvențională, susținând dosar că majoritatea materialului lemnos pentru edificarea casei a provenit din demolarea casei vechi primită de la părinții lui, menționând că nu sunt reale afirmațiile pârâtei privind împrejurarea că cea mai mare parte a lemnului pentru construcție l-ar fi cumpărat de la părinții acesteia.
Referitor la cele două sume de bani la care a făcut referire pârâta, reclamantul a arătat următoarele:
Din suma de 11.000 Euro a fost achiziționat autoturismul Dacia 1310 pentru care s-a achitat suma de 5.000 Euro, s-au cumpărat două lanțuri din aur și două brățări din aur (câte unul pentru fiecare dintre ei) care au costat 1.000 Euro, iar suma de 5000 Euro, i-a împrumutat-o fratelui său, pentru a-și achiziționa un teren în București (urmând ca suma să-i fie restituită în momentul vânzării terenului) și acest lucru s-a făcut cu acordul pârâtei.
În ceea ce – privește suma de 7142 Euro reclamantul a arătat că aceasta a fost cheltuită în timpul căsătoriei, fie prin achitarea datoriilor în legătură cu lucrările efectuate la imobil, fie cu plata persoanelor care au avut grijă de animale și de gospodărie, ținând seama că el era plecat la muncă în Franța, iar pârâta era grav bolnavă.
A fost anexată copia sentinței civile 297 din 17 martie 2014 și a Încheierii de îndreptare a erorii materiale din 16 aprilie 2014 ale Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, prin care el a fost obligat să plătească câte 140 lei lunar cu titlu de pensie de întreținere în favoarea soției până la încetarea stării de nevoie.
La data de 3 septembrie 2014, reclamantul a introdus la instanță (fila 82-84) o cerere de modificare a acțiunii prin care solicita completarea masei de partajat cu imobilul casă de locuit cu etaj în suprafață de 180 m.p., edificată în anul 1995 pe terenul primit cu titlu de zestre de la părinți lui, sens în care a solicitat ca imobilului să-i fie atribuit lui în lot – pe de o parte – reținându-se cota lui de contribuție de 70 %, iar a pârâtei de 30 %, iar – pe de altă parte – pentru că imobilul este edificat pe terenul primit cu titlu de zestre de la părinții săi.
Probe.
La solicitarea reclamantului au fost audiați martorii: Buhalo I. (fila 124) și I. V. (fila 125, acesta însușit și de pârâtă), iar la solicitarea pârâtei au fost audiați martorii: H. V. (fila 139) și M. E. (fila 140) și s-au efectuat: o expertiză în construcții de către F. M. ( fila 156-170 ), cu releveu (fila 171-172) și planșele fotografice (fila 173-179).
Referitor la terenul în suprafață de 7280 m.p., la fond, părțile au convenit că valoarea acestuia este de 30.000 lei.
Situația reținută de instanță.
Părțile s-au căsătorit la data de 16 septembrie 1990, iar prin sentința civilă nr.458 din 19 aprilie 2012 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, rămasă definitivă prin decizia 2245 din 23 octombrie 2012 a Curții de Apel Suceava a fost declarată desfăcută căsătoria dintre ei.
Din depozițiile martorilor audiați în cauză reiese că la căsătoria părților, reclamantul a primit de la părinții săi o gospodărie veche compusă din casă și grajd, construcții pe care acestea le-au demolat, iar în locul lor și-au edificat o gospodărie nouă formată din: casă, grajd și beci.
Martorul H. V. a susținut că părțile și-au început edificarea construcțiilor cu banii rezultați de la nuntă, dat fiind că atât părinții reclamantului cât și ai pârâtei au renunțat la restituirea banilor pe care o investiseră la acea nuntă.
Din probe, a reieșit că din construcțiile veche a fost folosită o mică cantitate de material lemnos, încât, la edificarea lor s-a folosit material nou.
În același timp martorii au susținut că atât părinții reclamantului cât și părinții pârâtei au contribuit cu diverse cantități de material lemnos pe care le-au dat părților.
De asemenea, s-a dovedit că atât reclamantul cât și pârâta au prestat muncă în această perioadă de timp, cu mențiunea că acestea au lucrat un timp și în străinătate.
Soluția instanței.
Instanța de judecată analizând susținerile părților în raport de probele administrate în cauză, constată că acțiunea de partaj cât și cererea reconvențională sunt întemeiate doar, în parte, urmând a fi admise și în acest sens, va constata că părțile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri:
- casă cu etaj de …………………………..80.046 lei;
- garaj de …………......................................1.696 lei;
- bucătărie de vară de ……………………....9.048 lei;
- grajd de …………………………………...9.945 lei;
- 2 fânare de ………………………………..1.142 lei;
- 1 grajd de …………………………………6.216 lei;
- o betonieră de……………………………..1.000 lei;
- un compresor de …………………………...150 lei;
- pompă de uz casnic de ……………………..200 lei;
- mașină de spălat de………………………..1.000 lei;
- aragaz de ………………………………….1.000 lei;
- frigider de …………………………………1.000 lei;
- televizor de …………………………………400 lei;
- veselă de …………………….. …………….250 lei;
- tacâmuri de …………………………………250 lei;
- perdele de …………………………………..500 lei;
- covoare de ………………………………….500 lei;
- 11 bucăți calorifere de …………………….5.500 lei;
- 100 m.l. țeavă cupru de ……….. …………1.700 lei;
- 20 bucăți stâlpi și 10 plase gard de………...2.000 lei;
- drujbă husqvarna de……………………….1.000 lei;
- centrală de lemne de ………………………8.000 lei;
- mobilă de bucătărie de ……………………..2.700 lei;
- mobilă de dormitor de ……………………...3.000 lei;
- mobilă de sufragerie de ……………………. 2.000 lei;
- chiuvetă și baterie de ………………………. 300 lei;
- autoturism Dacia P. de …………………5.000 lei;
- suprafața de 7280 m.p. teren de ……………30.000 lei și
- suma de …………………………………..22.300 lei (echivalentul a 5.000 Euro), valoarea totală a masei de partajat fiind de 197.843 lei.
În acest sens trebuie făcută mențiunea că valoarea construcțiilor a fost stabilită prin expertiza efectuată în cauză și necontestată de către părți, iar în ceea ce privește valoarea terenului, acesta a fost convenită de către părți.
În ceea ce privește sumele de bani menționate de pârâtă prin cererea reconvențională, instanța va reține doar suma de 5.000 Euro, pe care reclamantul a recunoscut că ar fi împrumutat-o fratelui său, cu acordul pârâtei, motiv pentru care urmează a-i fi și atribuită în lot.
Cât privește celelalte sume de bani pârâta nu a făcut dovada că ele ar fi existat în patrimoniul vreunuia dintre ei în momentul despărțirii în fapt, încât, nu pot fi reținute la masa de partajat.
Referitor la cota de participație a părților la achiziționarea bunurilor, instanța consideră că acestea au o contribuție egală de ½, în valoare de câte 98.921,5 lei, pentru fiecare.
Așadar, se va dispune ieșirea din indiviziune a părților și în acest sens îi va:
Atribui reclamantului M. C. lotul nr.1 format din:
- casă cu etaj de …………………………..80.046 lei;
- garaj de …………......................................1.696 lei;
- bucătărie de vară de ……………………....9.048 lei;
- grajd de …………………………………...9.945 lei;
- 2 fânare de ………………………………..1.142 lei;
- 1 grajd de …………………………………6.216 lei;
- o betonieră de……………………………..1.000 lei;
- un compresor de …………………………...150 lei;
- centrală de lemne de …………………….8.000 lei;
- pompă de uz casnic de ……………………..200 lei;
- 11 bucăți calorifere de …………………….5.500 lei;
- 100 m.l. țeavă cupru de ……….. …………1.700 lei;
- autoturism Dacia P. de ……………… 5.000 lei;
- mașină de spălat de………………………..1.000 lei;
- chiuvetă și baterie de ……………………….300 lei;
- aragaz de ………………………………….1.000 lei;
- 20 bucăți stâlpi și 10 plase gard de………...2.000 lei;
- drujbă husqvarna de………………………1.000 lei;
- mobilă de bucătărie de …………………….2.700 lei;
- mobilă de dormitor de ……………………..3.000 lei;
- suprafața de 7280 m.p. teren de …………..30.000 lei și
- suma de …………………………………..22.300 lei (echivalentul a 5.000 Euro), valoarea totală a bunurilor fiind de 192.943 lei, iar
Pârâtei M. Doinița lotul nr.2 format din:
- mobilă de sufragerie de ……………………..….2.000 lei;
- frigider de ………………………………………1.000 lei;
- televizor de ………………………………………400 lei;
- perdele de ………………………………………..500 lei;
- covoare de ……………………………………….500 lei;
- veselă de …………………….. ………………….250 lei;
-tacâmuri de ………………………………….......250 lei,valoarea totală a bunurilor atribuite fiind de 4.900 lei.
În vederea egalizării loturilor va fi obligat reclamantul să-i plătească pârâtei suma de 94.021,5 lei cu titlu de sultă în compensare de lot.
Totodată va fi obligat reclamantul să-i predea pârâtei bunurile atribuite în lot, dat fiind că acestea se află în posesia sa.
La atribuirea bunurilor în lotul uneia sau a celuilalt dintre foștii soți, instanța urmează a avea în vedere, pe de o parte, faptul că în ceea ce privește construcțiile acestea au fost edificate pe terenul ce a aparținut părinților reclamantului, cât și de solicitarea pe care acestea au făcut-o în legătură cu atribuirea acestora, iar în ceea ce privește bunurile mobile se va avea în vedere opțiunea părților,iar pe de altă parte se va ține seama ca, pe cât posibil, loturile să fie egalizate prin atribuirea de bunuri în natură.
Pentru a se hotărî astfel, urmează a fi avute în vedere următoarele aspecte:
Conform art.339 din codul civil „bunurile dobândite în timpul regimului comunității legale de oricare dintre soți, sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmășie ale soților”, iar potrivit art.343 alin.1 din același cod „calitatea de bun comun nu trebuie să fie dovedită”.
Tot astfel trebuie menționat că prin articolul 319 alin.1 din codul civil se menționează că „regimul matrimonial încetează prin constatarea nulității, anularea, desfacerea sau încetarea căsătoriei”, iar conform prevederilor art.320 din același cod „în caz de încetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichidează potrivit legii, prin bună învoială, sau în caz de neînțelegere, pe cale judiciară … „.
Așadar, ținând seama că divorțul dintre reclamant și pârâtă s-a pronunțat prin sentința civilă nr.458 din 19 aprilie 2012 a Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, rămasă definitivă prin decizia 2245 din 23 octombrie 2012 a Curții de Apel Suceava, acțiunea de partajare a bunurilor se justifică.
În acest sens urmează a se avea în vedere că prin dispozițiile art.355 alin.1 din codul civil se menționează că „la încetarea comunității, aceasta se lichidează prin hotărâre judecătorească, sau act autentic notarial” și că potrivit art.356 din același cod „dacă regimul comunității de bunuri încetează prin desfacerea căsătoriei, foștii soți rămân coproprietari în devălmășie, asupra bunurilor comune până la stabilirea cotei părți ce le revine fiecăruia”.
Cum, foștii soți nu au făcut dovada că vreunul dintre ei ar fi avut o contribuție cu mult mai mare față de celălalt la dobândirea bunurilor reținute de instanță, spre partajare, se apreciază că ei au avut o contribuție egală la achiziționarea lor.
În acest sens vor fi avute în vedere disp.art.357 alin.2 din codul civil care precizează că „în acest scop, se determină mai întâi cota – parte ce revine fiecărui soț, pe baza contribuției sale atât la dobândirea bunurilor comune, cât și la îndeplinirea obligațiilor comune. Până la proba contrară se prezumă că soții au avut o contribuție egală”.
Cheltuieli de judecată.
În legătură cu cheltuielile de judecată, trebuie menționat că reclamantul le-a justificat în limita sumei de 6264 lei cu: plata taxei judiciare de timbru, a onorariului de avocat și a onorariului pentru expert, în timp ce pârâta le-a justificat în limita sumei de 7511 lei cu plata taxei de timbru și a onorariului avocațial.
Așa fiind și cum partajul profită în egală măsură părților, instanța va proceda la compensarea acestora și-l va obliga pe reclamant să-i plătească pârâtei suma de 623,5 lei cu acest titlu (6264+7511=_: 2 = 6887,5 lei pentru fiecare).
Conform art.453 alin.1 din codul de procedură civilă „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat să-i plătească acesteia cheltuieli de judecată”, iar potrivit art.451 alin.1 din același cod: „cheltuielile de judecată constau în taxele judiciare de timbru și timbru judiciar, onorariile avocaților, ale experților și ale specialiștilor numiți în condiții art.330 alin.( 3 ), sumele cuvenite martorilor pentru deplasare și pierderile acuzate de necesitarea prezenței la proces, cheltuielile de transport și, dacă este cazul, de cazare, precum și orice alte cheltuieli necesare pentru buna desfășurare a procesului”.
Văzând că acțiunea și cererea reconvențională au fost legal timbrate,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE :
Admite acțiunea având ca obiect „partaj bunuri comune” introdusă de reclamantul M. C.–CNP:_ cu domiciliu ales la Cabinet de avocat T. C. cu sediul în ., județul Suceava în contradictoriu cu pârâta M. Doinița–CNP:_ din comuna B., ., județul Suceava și în parte cererea reconvențională formulată de M. Doinița în contradictoriu cu M. C. și în consecință:
1.
Constată că părțile au dobândit în timpul căsătoriei următoarele bunuri:
- casă cu etaj de …………………………..80.046 lei;
- garaj de …………......................................1.696 lei;
- bucătărie de vară de ……………………....9.048 lei;
- grajd de …………………………………...9.945 lei;
- 2 fânare de ………………………………..1.142 lei;
- 1 grajd de …………………………………6.216 lei;
- o betonieră de……………………………..1.000 lei;
- un compresor de …………………………...150 lei;
- pompă de uz casnic de ……………………..200 lei;
- mașină de spălat de………………………..1.000 lei;
- aragaz de ………………………………….1.000 lei;
- frigider de …………………………………1.000 lei;
- televizor de …………………………………400 lei;
- veselă de …………………….. …………….250 lei;
- tacâmuri de …………………………………250 lei;
- perdele de …………………………………..500 lei;
- covoare de ………………………………….500 lei;
- 11 bucăți calorifere de …………………….5.500 lei;
- 100 m.l. țeavă cupru de ……….. …………1.700 lei;
- 20 bucăți stâlpi și 10 plase gard de………...2.000 lei;
- drujbă husqvarna de……………………….1.000 lei;
- centrală de lemne de ………………………8.000 lei;
- mobilă de bucătărie de ……………………..2.700 lei;
- mobilă de dormitor de ……………………...3.000 lei;
- mobilă de sufragerie de ……………………. 2.000 lei;
- chiuvetă și baterie de ………………………. 300 lei;
- autoturism Dacia P. de …………………5.000 lei;
- suprafața de 7280 m.p. teren de ……………30.000 lei și
- suma de …………………………………..22.300 lei (echivalentul a 5.000 Euro), valoarea totală a masei de partajat fiind de 197.843 lei, asupra cărora părțile concură cu o cotă de ½, în valoare de 98.921,5 lei, pentru fiecare.
2.
Atribuie reclamantului M. C. lotul nr.1 format din:
- casă cu etaj de …………………………..80.046 lei;
- garaj de …………......................................1.696 lei;
- bucătărie de vară de ……………………....9.048 lei;
- grajd de …………………………………...9.945 lei;
- 2 fânare de ………………………………..1.142 lei;
- 1 grajd de …………………………………6.216 lei;
- o betonieră de……………………………..1.000 lei;
- un compresor de …………………………...150 lei;
- centrală de lemne de …………………….8.000 lei;
- pompă de uz casnic de ……………………..200 lei;
- 11 bucăți calorifere de …………………….5.500 lei;
- 100 m.l. țeavă cupru de ……….. …………1.700 lei;
- autoturism Dacia P. de ……………… 5.000 lei;
- mașină de spălat de………………………..1.000 lei;
- chiuvetă și baterie de ……………………….300 lei;
- aragaz de ………………………………….1.000 lei;
- 20 bucăți stâlpi și 10 plase gard de………...2.000 lei;
- drujbă husqvarna de………………………1.000 lei;
- mobilă de bucătărie de …………………….2.700 lei;
- mobilă de dormitor de ……………………..3.000 lei;
- suprafața de 7280 m.p. teren de …………..30.000 lei și
- suma de …………………………………..22.300 lei (echivalentul a 5.000 Euro), valoarea totală a bunurilor fiind de 192.943 lei.
2.
Atribuie pârâtei M. Doinița lotul nr.,2 format din
- mobilă de sufragerie de ……………………..….2.000 lei;
- frigider de ………………………………………1.000 lei;
- televizor de ………………………………………400 lei;
- perdele de ………………………………………..500 lei;
- covoare de ……………………………………….500 lei;
- veselă de …………………….. ………………….250 lei;
-tacâmuri de ………………………………….......250 lei,valoarea totală a bunurilor atribuite fiind de 4.900 lei.
3.
Obligă reclamantul să-i plătească pârâtei suma de 94.021,5 lei cu titlu de sultă în compensare de lot.
Obligă pe reclamant să-i predea pârâtei bunurile atribuite în lot.
Compensează cheltuielile de judecată ale părților și-l obligă pe reclamant să-i plătească pârâtei suma de 623,5 lei cu acest titlu.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 15 mai 2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
G. B. A. B.
Red.Ghe.B.
Tehnored.A.B.
Ex:4/17 iunie 2015
| ← Pensie întreţinere. Sentința nr. 380/2015. Judecătoria... | Exercitarea autorităţii părinteşti. Sentința nr. 996/2015.... → |
|---|
