Pretenţii. Sentința nr. 1359/2013. Judecătoria CARANSEBEŞ
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1359/2013 pronunțată de Judecătoria CARANSEBEŞ la data de 22-04-2013 în dosarul nr. 3635/208/2011
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CARANSEBEȘ
JUDEȚUL C.-S.
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1359/2013
Ședința publică din 22 aprilie 2013
PREȘEDINTE: A. M.
GREFIER: A. K.
S-a luat în examinare judecarea cauzei civile privind pe reclamanta M. S., în contradictoriu cu pârâții F. C. și R. B. Romania SA având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsă părțile.
Procedura îndeplinită.
Văzând că dezbaterile pe fondul pricinii au avut loc în ședința publică din 15.04.2013 – fiind consemnate în încheiere separată ce face parte integrantă din prezenta sentință – când s-a dispus amânarea pronunțării cauzei pentru astăzi,
INSTANȚA
Deliberând, constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub nr._ din 22.09.2011 reclamanta M. S. a chemat în judecată pârâții F. C. și R. B. Romania SA – Sucursala Timișoara, solicitând obligarea pârâtului F. C. la plata sumei de 6294, 85 euro, echivalentul sumei de_,37 lei reprezentând jumătate din creditul ce mai era de achitat la data încheierii convenției nr. 4082/2009, adică 5538,5 euro,a dobânzii restante de 388, 45 euro, a dobânzii penalizatoare de 117, 90 euro și a ratei aferente lunii iulie 2011 în sumă de 250 euro achitată de reclamantă pe seama pârâtului. Se mai solicită obligarea pârâtului la data plății efective a oricăror alte sume ce vor deveni scadente conform contractului de credit și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii se arată că în anul 2007 reclamanta și pârâtul au contractat un credit de nevoi personale. În anul 2009 părțile au divorțat și au încheiat Convenția nr. 4082/15.12.2009 la BNP Asociați A.-R., convenție prin care au hotărât ca începând cu luna decembrie 2009 să achite creditul o lună reclamanta, o lună pârâtul, aspect ce a fost respectat de părți în primele luni, apoi pârâtul nu a mai plătit suma datorată., reclamanta achitând partea ei din convenție.
Acțiunea a fost întemeiată în drept pe disp. art. 969 și urm. Cod civil, rap. la art. 57, art. 209, art. 110 ( 2) și ( 3), 112 și urm. Cod procedură civilă.
Pârâta R. B. Romania SA a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat ca la soluționarea cauzei să se aibă în vedere că, în conformitate cu prevederile contractului de credit, obligațiile clienților asumate față de bancă încetează prin rambursarea totală anticipată a creditului, fie prin ajungerea creditului la scadență, conform graficului de
rambursare, iar banca nu ar putea da curs unei eventuale solicitări de aducere la îndeplinire a contractului de credit în solidar de către una dintre părți.
Pârâtul F. C. nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare.
La dosar s-a administrat proba cu înscrisuri și cea testimonială, probe din analiza cărora instanța reține următoarele:
În anul 2007 reclamanta și pârâtul, soți la acea vreme, au contractat un credit de nevoi personale de la pârâta R. B. Romania SA. În anul 2009 cei doi soți au divorțat și întrucât rambursarea creditului era în derulare au încheiat o convenție notarială autentificat sub nr. 4082/15.12.2009 conform căreia reclamanta M. S. ( fostă F.) și pârâtul F. C. au convenit să plătească fiecare rata lunară și eventualele penalități de întârziere în mod alternativ. Inițial înțelegere a părților a fost respectată însă așa cum a declarat și martora V. C. după foarte scurt timp banca creditoare a constatat că ratele nu sunt achitate la zi conform graficului, martora arătând că reclamanta și-a respectat obligația menționată în convenție, pe când pârâtul nu. Astfel, s-a ajuns ca în 26.06.2011 reclamanta să fie notificată cu privire la faptul că are de achitat 8958, 73 euro reprezentând valoarea creditului, 388, 45 euro dobândă restantă și 117,90 euro dobândă penalizatoare.
Aceasta fiind starea de fapt, și chiar dacă ea corespunde stării de fapt descrise în cuprinsul cererii de chemare în judecată, acțiunea se va respinge din următoarele considerente:
Așa cum se poate observa creditul a fost contractat de către foștii soți F., aceștia primind suma de bani datorită veniturilor cumulate ale ambilor, și devenind astfel obligați în solidar la rambursarea creditului. Din punctul de vedere al băncii creditoare nu are nici un fel de relevanță juridică convenția încheiată de către reclamantă cu pârâtul F. C., pentru că banca nu a fost parte în convenția respectivă și are astfel calitatea de terț. Pe de altă parte, nici convenția încheiată de către foștii soți nu poate avea caracter de titlu executoriu între ei ( deși se precizează acest lucru în cuprinsul actului), întrucât ei nu au o obligație reciprocă de plată a sumelor lunare reprezentând rate și eventuale penalități, ci au o obligație asumată de fiecare în parte și în egală măsură numai față de banca creditoare.
Astfel, nefiind îndeplinite disp. art. 969 Cod civil, acțiunea se va respinge.
În baza art. 274 Cod procedură civilă și văzând modul de soluționare a cererii de chemare în judecată se va respinge și cererea pentru cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș TE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta M. S., dom. în Caransebeș .. 8 jud. C.-S. împotriva pârâtului F. C., dom. în Caransebeș .. 2 . jud. C.-S. pentru pretenții.
Respinge cererea pentru cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22 aprilie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
A. M. A. K.
Red.col.AM/ 31.07.2013
Tehnored.KA/31.07.2013
Ex. 5
| ← Pretenţii. Sentința nr. 2607/2013. Judecătoria CARANSEBEŞ | Pretenţii. Sentința nr. 2948/2013. Judecătoria CARANSEBEŞ → |
|---|
