Actiune in raspundere delictuala. Sentința nr. 2273/2013. Judecătoria CAREI
Comentarii |
|
Sentința nr. 2273/2013 pronunțată de Judecătoria CAREI la data de 16-10-2013 în dosarul nr. 1785/218/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CAREI
-
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 2273/2013
Ședința publică de la 16 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: A. A. G.
Grefier: ȘORIAN M.
¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤¤
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii civile în răspundere delictuală formulată de reclamanta A. M., domiciliată în Carei, ., ., jud. Satu M., împotriva pârâtului V. L., domiciliat în Urziceni, nr. 387, jud. Satu M..
Dezbaterea cauzei în fond a avut loc în ședința publică din 09 Octombrie 2013, concluziile părților fiind consemnate în încheierea ședinței respective, încheiere care face parte integrantă din partea introductivă a prezentei sentințe.
În urma deliberării ce a avut loc, s-a pronunțat sentința civilă de față.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub dosar cu nr._ din 19 Iunie 2013, reclamanta A. M., a chemat în judecată pârâtul V. L., solicitând instanței Obligarea paratului la plata unei sume de 10.000 lei reprezentând daune morale către reclamanta cu dobânzile legale de la data pronunțării hotărârii si pana la plata efectiva a acestora, ca urmare a afirmațiilor calomnioase (dezincriminate de lege) făcute de acesta pe o pagina de socializare unde a folosit in mod intenționat cuvinte jignitoare care aduc atingere imaginii reclamantei, ce are calitatea de funcționar public; Obligarea paratului la plata tuturor cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces.
Toata această situație a pornit de la un lucru extrem de simplu și de legal, în sensul ca reclamanta în numele asociației de locatari, unde locuiește si mama paratului, după efectuarea lucrărilor de întreținere necesare cotelor părți indivize: acoperiș, subsol tehnic, casa scării, a solicitat acesteia suma de 575 lei care revenea pe apartament ca urmare a adunării generale a locatarilor .
În urma acestor solicitări mama pârâtului a contribuit doar cu suma de 200 lei pentru diferența a fost acționată în judecată. După primirea hotărârii judecătorești prin care s-a dispus obligarea acesteia la plată, fără ca între reclamanta și pârât sa existe vreun conflict, paratul a postat pe pagina sa de facebook afirmații calomnioase, de natura unor infracțiuni pe care reclamanta le-ar fi săvârșit, aspecte care au fost inițial sesizate de terțe persoane care i-au adus la cunoștința aceste lucruri reclamantei. La prima apariție, reclamanta nu a dat importanță, dar paratul a continuat sa posteze expresii de genul "fura, minte, face politie politica, este securista" in cel puțin doua rânduri, astfel că mai multe persoane citind aceste anunțuri i-au solicitat reclamantei să le vizualizeze.
Toate aceste aspecte, cu atât mai mult cu cat au fost postate pe o pagina de socializare, au putu fi citite de mai multe persoane, unele dintre ele s-au si adresat reclamantei, ceea ce a creat o suspiciune în mediul social și în rândul membrilor Asociația pentru protecția animalelor „PUFFI" Carei, asupra persoanei reclamantei, iar în rândul altor persoane care cunosc activitatea profesională, dar si calitatea de funcționar public a reclamantei, au fost indignate de aceste calomnii.
Determinata de reacția produsa de aceste afirmații în rândul publicului, reclamanta pentru a stopa acest gen de atitudine, mai ales din partea unei persoane mult mai tânără, cum este pârâtul, față de reclamanta, si pentru ca i s-a adus atingere onoarei, demnității, imaginii, atât în mediul cat și social, solicită tragerea la răspundere a acestuia pe calea acestei acțiuni.
În probatoriu s-a solicitat interogatoriul pârâtului, s-a depus la dosar cele 2 postări pe facebook, s-a solicitat audierea martorei R. A. C.
În drept se invocă disp.art. l349 NCC, art.451 NCPC
Pârâtul legal citat s-a prezentat în fața instanței de judecată, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, cu cheltuieli de judecată.
În fapt învederează onoratei instanțe faptul că, din punct de vedere obiectiv, starea de fapt în prezenta speță este constituită din postarea, pe pagina Asociației pentru protecția animalelor Puffi, de către un utilizator având contul V. L., a unor aprecieri la adresa "șefei" acestei asociații. Utilizatorul respectivului cont nu a individualizat în vreun fel persoana la care se referă, nefiind indicat nicăieri nume sau prenume, și, mai mult decât atât, numele doamnei A. M. nefigurând nici pe pagina de Facebook, și neputând fi găsit pe site-ul Asociației, acesta fiind nefuncțional la data redactării prezentei întâmpinări (16.07,2013). De asemenea, nu este realizată nici un fel de asociere cu calitatea de funcționar public sau cu orice altă calitate oficială a respectivei "șefe".
Postarea, realizată de pe contul utilizatorului V., nu a fost aprobată de către nici unul dintre vizitatorii paginii, strângând un număr de 0 "aprecieri" sau "like"-uri, spre deosebire de postările curente ale asociație, care strâng o medie de 10-15 astfel de "aprecieri". Administratorii contului de Facebook al asociației au șters respectivele postări, considerate ca având un conținut inadecvat raportat la celelalte postări (cu poze de animale în căutare de stăpân adoptiv sau cu fericite animale de companie adoptate) și au blocat accesul utilizatorului contului V. L., fapt care a condus implicit la imposibilitatea de a accesa ulterior mesajele, precum și de a exprima vreo formă de aprobare sau dezaprobare referitoare la conținutul lor.
Litigiul soluționat anterior dintre doamna A. și mama pârâtului nu reprezintă, obiectiv vorbind, un element al stării de fapt din prezenta cauză, Considerăm de altfel că afirmațiile referitoare la "șefa" asociației, care fac parte din prezenta stare de fapt, sunt atât de vagi încât nu pot fi corelate cu o realitate obiectivă sau cu conflictele anterioare dintre părți.
În drept: art. 10 Convenția europeană a drepturilor omului, art. 30 Constituția României, art. 70 și 75NCC
Pentru angajarea răspunderii civile delictuale, este necesară îndeplinirea cumulativă a condițiilor referitoare la existența unui prejudiciu, cauzat de o faptă ilicită. în plus, în vederea realizării scopului acțiunii în atragere a răspunderii civile delictuale, cuantumul daunelor acordate trebuie să fie proporțional cu prejudiciul cauzat. Analizând, pe rând, aceste aspecte:
1.Susținem faptul că în speța de față prejudiciul nu există, sau dacă a fost cauzat, el a fost minim, nici un vizitator al paginii de Facebook al Asociației pentru protecția animalelor Puffi nu și-a exprimat acordul și nici nu a distribuit mai departe online informația, prin funcția "Share". Având în vedere principiile "de bază" ale funcționării acestei rețele de socializare, în care numărul de "like"-uri și "share"-uri reprezintă indicatorul de impact al informației respective asupra grupului de utilizatori care o vizualizează, putem concluziona, pentru grupul de vizitatori ai paginii de Facebook al asociației Puffi un indicator de impact egal cu 0 sau minim.
2.Sub aspectul săvârșirii unei fapte ilicite, afirmațiile care fac obiectul prezentei cauze nu prezintă gradul de precizie necesar pentru a se subsuma infracțiunii de calomnie (incriminată de Codul Penal, în urma Deciziei Curții Consituționale nr. 206 din 29 aprilie 2013) sau oricărei alte calificări din sfera Ilicitului penal sau civil. Persoana care postează afirmațiile de pe contul utilizatorului V. "impută", unei persoane neidentificate șî obiectiv neidentificabilă utilizatorului de Facebook, astfel cum am demonstrat mai sus, precum și prin documentul atașat, chestiuni nedeterminate, unele aparținând sferei morale a unei persoane (cum sunt minciuna, de ex, fără a preciza față de cine s-a mințit, în ce condiții, simpla afirmație reprezentând astfel expresia unei opinii personale, neargumentată și lipsită de dovezi), precum și chestiuni determinate, care nu influențează în vreun fel capacitatea persoanei de a conduce o asociație de protecția animalelor fără stăpân (absolvirea Academiei Ș. G., chiar dacă ar fi adevărată, nu are nici o influență asupra capacității de a conduce o asociație) și care nu aduc atingere demnității sau reputației persoanei respective.
Considerăm, de asemenea, discutabil, raportul de cauzalitate dintre fapta, considerată ilicită de către reclamantă, care este imputată, și prejudiciul cauzat. Analiza obiectivă a contextului, respectiv a unor afirmații făcute online, realizate de către un utilizator lipsit de reputație personală în cercul în care a făcut afirmațiile, despre o persoană neidentificată și neindetificabilă, sau identificabilă doar unui grup restrâns care o cunoaște și o "apreciază" raportat la acțiunile ei concrete și nu la reputația ei în sens abstract, este relevantă și suficientă pentru a concluziona ca fiind cel puțin improbabil un raport de cauzalitate între o atingere în concret adusă onoarei și demnității personale și fapta.
3.Sub aspectul proporționalității dintre daunele cerute și prejudiciu, considerăm pretențiile reclamantei disproporționate, având în vedere jurisprudența relevantă a Curții europene a drepturilor omului, care a stabilit, în cauza Tolstoy Miloslovsky c. Regatul Unit, că despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporționalitate cu atingerea adusă, având în vedere, totodată, gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, intensitatea și gravitatea atingerii adusă acestora. Infracțiunea de calomnie, reclamată ca fiind fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu, și care nu a fost comisă, are prevăzut un maxim special de 13.000 RON amendă penală. Această sancțiune pecuniară a mai fost aplicată, în jurisprudența, în cazurile în care infracțiunea s-a realizat prin intermediul unei televiziuni naționale, în prime-tine, având ambele persoane (autor și persoană lezată) identificate, or, în prezenta speță, vorbim despre afirmații despre o persoană neidentificată și neidentificabilă utilizatorului, realizate pe o pagină de Facebook "apreciată" de o medie de 5 utilizatori zilnic, dintr-un maxim de 450 la momentul redactării prezentei întâmpinări.
În apărare, pârâtul a solicitat interogatoriul reclamantei și a propus audierea martorului L. V..
În apărare a solicitat audierea martorului L. V..
Din ansamblul probelor administrate în cauză, rezultă că reclamanta este președinta asociației „Puffi” Carei, iar pârâtul a postat în luna mai pe pagina de internet a acestei asociații așa cum rezultă din fila nr. 6 dosar, această postare fiind făcută în jur de ora. 23, iar în dimineața următoare imediat după ora 7, martora R. A. C., a cărei declarație se află la fila 33 dosar, a citit postarea pe site, a șters această postare între orele 8-9 și a sunat-o pe reclamantă care a fost deranjată foarte tare, despre cele afirmate de pârât.
Așa cum rezultă din postarea de pe site aflat la fila nr. 7 dosar, pârâtul ulterior în luna iunie a mai postat pe site-ul asociației, următorul cuprins „ păcat că asociația asta are ca șefă pe o securistă, care și azi face poliție politică, mint și tot ce îi stă în caracterul unui securist, care a absolvit înaltele studii a lui Ș. G. !”.
Despre postările de pe site, pârâtul i-a spus și martorului propus de către el, a cărui declarație se află la fila nr. 34 dosar.
Din această declarație rezultă că reclamanta este femeie serioasă, este apreciază de oameni, iar despre pârât rezultă că este un om serios dar mai glumește câteodată.
Declarația Universală a Dreptului Omului prevede în art. 19, faptul că „orice persoană are dreptul la libertatea expresiei; acest drept include libertatea de a susține propriile opinii, fără interferențe, libertatea de a căuta, primi și răspândii și idei prin orice mijloace și fără frontiere”.
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, amendata prin Protocoalele nr. 3,5 și 8 și completată prin protocolul nr. 2, încheiată la R. la 4 Noiembrie 1950 ( publicată în Monitorul Oficial nr. 135 din 31 Mai 1994 ), în art. 10 prevede:
Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună societățile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.
Constituția României, în art. 30 proclamă: „Libertatea de exprimare”
1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor, sau a credințelor și libertatea creanțelor de orice fel, prin viu grai, prin imagini, prin sunete, sau prin alte mijloace de comunicare în publică, sunt invilabile.
2) Cenzura de orice fel este interzisă.
6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viața particulară a persoanei …
Potrivit art. 70 NCC, cu privire la dreptul la libera exprimare, prevede în alin. 1 că „ orice persoană are dreptul la liberare exprimare”, iar în alin. 2 că „ exercitarea acestui drept nu poate fi restrânsă decât în cazurile și limitele prevăzute la art. 75.
Art. 75 NCC, prevede în alin. 1, că „ nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în ceastă secțiune, atingerile care sunt permise de lege, sau de convențiile și pactele internațional, privitore la drepturile omului, la care România este parte.”, iar în alin. 2 prevede că „ exercitarea drepturilor și libertăților constituționale cu bună credință și cu respectarea pactelor și convențiilor internaționale, la care România este parte, nu constituie o încălcare a drepturilor prevăzute în prezenta secțiune”.
Dacă unele afirmații ale pârâtului au la bază aceste dispoziții, faptul că pârâtul a afirmat despre reclamantă fără să dovedească că ar fi adevărat că „fură”, instanța consideră că prin această afirmație s-a adus o prejudiciere demnității, onoarei, vieții particulare a acesteia…
Instanța apreciază că suma de 2.000 lei este îndestulătoare pentru repararea acestui prejudiciu.
Având în vedere cele arătate mai sus, instanța va admite în parte acțiunea civilă intentată de reclamantă împotriva pârâtului și drept urmare în baza art. 1349 alin. 1 și 2 NCC care prevăd că „ Orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane”, și „Cel care, având discernământ, încalcă această îndatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”, obliga pe pârât să plătească reclamantei suma de 2.000 lei cu titlu de daune morale, cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și nu de la data pronunțării acesteia.
În baza art. 451 alin. 1 N.C.P.C., va obliga pe pârât să plătească reclamantei suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
ADMITE în parte acțiunea civilă intentată de reclamanta A. M., domiciliată în Carei, ., ., jud. Satu M., împotriva pârâtului V. L., domiciliat în Urziceni, nr. 387, jud. Satu M., prin urmare:
- obligă pe pârât să plătească reclamantei suma de 2.000 lei cu titlu de daune morale, cu dobânda legală de la data rămânerii definitive a prezentei sentințe și nu de la data pronunțării acesteia.
Obligă pe pârât să plătească reclamantei suma de 1.000 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 16 Octombrie 2013.
PREȘEDINTEGREFIER
A. A. – GHEORGHEȘORIAN M.
M.Ș. 17 Octombrie 2013
Red.A.A.G.
Tehnored.M.Ș./A.A.G.
4 ex./05.11.2013
emis 2 .
1 .
1 .
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2264/2013.... | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2707/2013. Judecătoria... → |
---|