Obligaţie de a face. Sentința nr. 8373/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8373/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 20-05-2013 în dosarul nr. 13110/211/2008
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8373/2013
Ședința publică din data de 20 mai 2013
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: M. C. F.
GREFIER: D. R. F.
Pe rol se află pronunțarea în cauza civilă privind pe reclamantul L. O. în contradictoriu cu pârâta Ș. C., având ca obiect obligație de a face.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședința care învederează instanței că la data de 20.05.2013 părțile au depus prin serviciul registratură concluzii scrise.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 13.05.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, instanța, pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru azi, 20.05.2013, în aceeași compunere hotărând următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 22 septembrie 2008 pe rolul Judecătoriei Cluj-N., sub nr. de mai sus, reclamantul L. O. a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta Ș. C., să dispună obligarea pârâtei în termen de 7 zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii la ridicarea gardului în soluție demontabilă, edificat fără autorizație de construire, pe . public, cu încălcarea servituții de trecere în lungime de 25, 50 ml și lățime de 3 ml înscrisă asupra parcelei cu nr. topo. 1878/2/2/l/l/1/l din c.f. nr. 1789 Cluj-N., în favoarea terenului proprietatea reclamantului cu nr. topo. 1878/2/2/1/2 din c.f. nr._ Cluj-N..
În motivarea în fapt a cererii reclamantul a arătat că prin contractul de vânzare-cumpărare cu încheierea de autentificare nr. 141 din 18 ianuarie 2008 a devenit proprietar asupra imobilului situat în Cluj-N. .., teren în suprafață de 800 mp., cu nr. Topo. 1878/2/2/1/2 înscris în c.f. nr._ Cluj-N., imobil fond dominant, având înscrisă în favoarea proprietarului servitute de trecere în lungime de 25, 50 ml și lățime de 3 ml înscris asupra parcelei cu nr. Topo. 1878/2/2/1/1/1/1 din c.f. nr. 1789 Cluj-N., fond aservit. A arătat reclamantul că servitutea de trecere nu traversează proprietatea pârâtei fiind adiacentă acesteia și a fost instituită inițial prin sentința civilă nr. 7382/2002 din dosar 7506/2002 al Judecătoriei Cluj-N., definitivă și irevocabilă.
De asemenea, reclamantul a susținut că în urma eliberării unei autorizații de construire a edificat pe teren o construcție cu destinația de locuință familială, iar pârâta a ridicat un gard în soluție constructivă demontabilă, fără autorizație de construire, pe . de trecere, cu încălcarea acesteia, fapt ce nu permite continuarea lucrărilor.
A învederat reclamantul că astfel cum se observă în schița cu măsurători cadastrale anexată cererii, alcătuită de S.C. Topo Vest SRL, societate care a efectuat și lucrările de evidențiere în cartea funciară a terenului proprietatea pârâtei, servitutea de trecere este diminuată cu până la 26 cm, de gardul în soluție demontabilă, fără autorizație de construire, al pârâtei.
Prin urmare, a arătat reclamantul că pârâta prin fapta sa proprie, îl împiedică să exercite prerogativele dreptului său de proprietate prin blocarea dreptul de acces, asupra terenul proprietatea unor terți, cu nr. Topo. 1878/2/2/1/1/1/1 din c.f. nr. 1789 Cluj-N., fond aservit. Cum orice fapta a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeala s-a ocazionat, a-l repara, iar pârâtul nu înțelege să ridice îngrădirea, reclamantul a fost nevoit să înainteze prezenta acțiune.
În drept reclamantul a invocat prev. art. 998 din Codul civil.
În probațiune reclamantul a depus la dosar extras de carte funciară pentru informare nr._ (f. 7, 8), plan topografic (f. 10).
La data de 17.11.2008 pârâta Ș. C. a depus întâmpinare (f. 13 – 14) prin care, pe cale de excepție a invocat excepția lipsei calității procesual pasive, iar pe fond a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată.
Raportat la excepția lipsei calității procesual pasive pârâta a arătat că a solicitat un raport de expertiza topografica, care a fost efectuat de .. Din concluziile raportului rezulta, foarte clar, faptul, ca nu a încălcat drumul de servitute stabilit de 3 m. Mai mult decât atât, la punctul de unde începe drumul de servitute (de la ., o lățime de 21, 94 m liniari, in loc de 22, 24 m liniari, cat ar trebui sa fie. Raportul conține planul de situație, din care rezulta foarte clar faptul ca a încălcat servitutea instituita de 3 m liniari, proprietarul parcelei cu care reclamantul are mejdie . al doilea rând, acțiunea este, așa cum arata reclamantul, in grănițuire, iar terenul proprietatea sa nu are mejdie . reclamantului. Așa cum rezulta din actele depuse de reclamant, . cu . Cluj-N., asupra căreia au drept de proprietate Fajk Ș., Gyorgyfalvi (născuta Fajk) Ema, Fajk I. si Grucza (născuta Fajk) M.. In atare condiții, este întemeiata excepția si solicită admiterea acesteia.
Pe fond, în conformitate cu planul de situație a parcelelor nr._/01.09.2008 emis de OCPI Cluj, rezulta ca . cu parcelele lui T. si Sorcoi. Din acel plan de situație rezulta ca suprafața de teren a parcelelor lui T. si Sorcoi este de cate 250 mp. Ambele parcele sunt egale ca forma având aceeași lățime (12,25 m) si lungime (20,5 m). Linia de mejdie a parcelei lui Sorcoi si a drumului de servitute este dreapta de la . căreia vine mejdia reclamantului. Drumul de servitute este de asemenea, in linie dreapta de la . proprietatea reclamantului, având lungimea de 25,5 m. Din planul de situație depus de către reclamant se vede ca cei doi vecini T. si Sorcoi folosesc mai mult teren decât au in proprietate. T. folosește 291 mp, iar Sorcoi 290 mp. Diferențele rezulta din faptul ca . lățimea de 12,72 m, iar lungimea de 23,15 m; iar . lățimea de 12,45 m iar lungimea de 23,15 m. Linia de mejdie a parcelei lui Sorcoi cu drumul de servitute este dreapta pe o porțiune de 17,9 m, apoi pe o porțiune de 6,75 m deviază spre .> Pârâta a mai arătat că gardul edificat de ea nu este in soluție demontabila, ci este unul definitiv. De asemenea, gardul a fost edificat cu mult înainte ca reclamantul sa cumpere respectiva .>
De asemenea pârâta a învederat că a solicitat . sa execute o expertiza topografica, având ca obiective stabilirea faptului daca terenul proprietatea sa încalcă servitutea de trecere. Din planul de situație a raportului rezulta faptul ca lățimea parcelei sale la ., 94 m, in loc de 22. 24 m. Pe plan se vede clar faptul ca drumul de servitute este încălcat de proprietarul parcelei de la nord, adică Sorcoi.
In drept pârâta a invocat prev. art. 115-118 C.pr.c.
Prin încheierea din ședința publică din 09.02.2009 instanța a unit excepția lipsei calității procesul pasive a pârâtei Ș. C., invocată de pârâtă prin întâmpinare cu fondul cauzei (f. 29).
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri și proba cu expertiza tehnică în specialitatea topografie, fiind întocmite raportul de expertiză în specialitatea topografie de către expertul B. I. (f. 49 – 63) și raportul de expertiză în specialitatea topografie de către expertul D. A. N. (f. 120 -133).
Potrivit art. 137 C.proc.civ. „instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.”
Analizând cu prioritate excepția lipsei dovezii calității de reprezentant, excepție de procedură, peremptorie și absolută instanța reține că potrivit art. 67 alin. 1 din Codul de procedură civilă, părțile pot să exercite drepturile procedurale personal sau prin mandatar, iar potrivit art. 68 alin. 1 teza a II –a din codul de procedură civilă în cazul în care procura este dată unui avocat, semnătura va fi certificată potrivit legii avocaților.
Legea nr. 51/1995 prevede că avocatul reprezintă partea în temeiul unui contract de asistență juridică încheiat în formă scrisă de avocat și client. În baza acestui contract, avocatul se legitimează prin împuternicirea avocațială.
Având în vedere că în ședința publică din data de 13.05.2013, reprezentantul convențional al reclamantului a depus împuternicirea avocațială (f. 134) în care se menționează contractul de asistență juridică nr. 148/2008, instanța va respinge excepția lipsei dovezii calității de reprezentant.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei, invocată de către aceasta prin întâmpinare instanța reține că este întemeiată și urmează a fi admisă pentru următoarele considerente:
Excepția lipsei calității procesuale este o excepție de fond, absolută și peremptorie.
Calitatea procesuală pasivă este o condiție de a fi parte în procesul civil și presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății.
Potrivit mențiunilor din CF nr._ nr. top_/2/2/1/2, reclamantul este titular al dreptului de servitute de trecere pe o porțiune de 3 m lățime și 25, 5 m lungime a terenului vu nr. top._/2/2/1/1 din CF 1689 (f. 7).
Conform concluziilor raportului de expertiză tehnică judiciară întocmit în cauză de ing. D. A. N., în prezent servitutea instituită în favoarea terenului reclamantului diferă atât ca si forma cat si ca întindere față de înscrierile din CF, unul din motivele diferențelor putându-se datora imobilelor învecinate prevăzut cu nr. Top._/2/1 si nr. top._/1.
Astfel, expertul a reținut că raportat la situația faptica a servituții, situație existenta la data efectuării măsurătorilor pentru imobilele in litigiu, aceasta avea lățimea la ..84 m liniari intre punctele 3 si 4, cu 0.16 cm, mai mica decât la momentul constituirii acesteia, lățimea la sud de 4.47 m liniari, intre punctele 100 si 101 cu 1.47 m, mai mare decât la momentul constituirii acesteia si lungimea de 25.5 m liniari. Comparând forma si dimensiunile servituții constituite conform schiței întocmite de către expert T. M. si forma si dimensiunile servituții existenta actual expertul a concluzionat ca acestea diferă, respectiv lățimea la . mica si lățimea in partea sudica este mai mare. D. suprafața servituții de trecere este aproximativ identica cu cea din momentul constituirii, respectiv 76.5 mp(25.5mx3m) in momentul constituirii si 76.97 mp in situația faptica. Mai mult un aspect important este acela ca in actuala configurație a imobilelor in litigiu cat si a imobilelor învecinate, respectiv imobilele prevăzute cu nr. top._/1 și nr. top._/2/1 lungimea servituții de trecere de 25.5m nu este suficienta pentru ca reclamantul sa ajungă la imobilul sau, accesul din servitute la imobil este doar pe o lungime 0.72 m liniari din pricina deplasării limitei Vestice cu 4.28m a imobilului aflat in proprietatea vecinului Sorcoi T. spre imobilul reclamantului.
In planșa întocmita de domnul expert T. M. servitutea de trecere are o lungime de 25.5 m formata din 2 dimensiuni respectiv 20.5 m de la . coltul de unde începe imobilul prevăzut cu nr. top._/2/2/1/2 si distanta de 5 m, distanta care corespunde cu accesul imobilului.
Astfel, concluziile expertului au fost în sensul că imobilul prevăzut cu nr. top._/2/1 aflat in proprietatea vecinului Sorcoi T. la data efectuării măsurătorilor imobilelor are lungimea laturilor mai mari decât avea la data întocmirii raportului de către expert T. M..
În ceea ce privește susținerile reclamantului care a indicat o alta limita de proprietate a imobilului aparținând paratei S. C., limita de proprietate intre aceasta si vecinul situat la SE Rapas I, expertul a arătat că, acesta limita indicata nu corespunde nici cu actuala limita materializata prin gard, nici cu numerele cadastrale atribuite imobilelor.
Raportat la critica reclamantului constând în aceea că expertul nu a identificat cu date topografice, nu a confruntat cărțile funciare în care sunt înscrise terenurile părților și cartea funciară în care este înscrisă servitutea de trecere cu situația faptică, conform planului de carte funciară instanța reține că este neîntemeiată. Astfel, expertul a menționat în raport că materialul documentar folosit pentru expertiză a constat și din harta CF Cluj.
Ca atare, având în vedere că din raportul de expertiză reiese că servitutea de trecere instituită în favoarea terenului reclamantului este mai mica cu 0.16 cm decât la momentul constituirii acesteia, însă acest aspect nu se datorează pârâtei, ci proprietarului terenului cu nr. top._/2/1 aflat in proprietatea vecinului Sorcoi T., instanța va admite excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Ș. C. și va respinge acțiunea ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată solicitate de către pârâtă constând în onorariu avocațial în cuantum de 17.000 lei, având în vedere că reclamantul este în culpă procesuală conform art. 274 alin. 1 Cod procedură civilă instanța urmează să le admită, urmând să oblige reclamantul la plata sumei de 6.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, micșorat conform art. 274 alin. 3 Cod proced. civ. Aceasta dat fiind faptul că suma de_ lei, pe care pârâta a plătit-o avocatului său este prea mare, prin raportare la complexitatea obiectului procesului, pretențiile solicitate. Așa cum a statuat pe acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului în bogata sa jurisprudență, se poate afirma că partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli (în temeiul art. 274 C.pr.civ.) decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil. Or, partea care a pierdut procesul nu este ținută să contribuie la suportarea cheltuielilor de judecată, decât în virtutea principiilor răspunderii civile delictuale, reclamantul fiind în culpă procesuală și prin aceasta dator să repare prejudiciile pe care pârâta le-a suferit prin efectuarea unor cheltuieli necesare sau utile cu soluționarea procesului. Efectuarea unor cheltuieli voluptuorii cu onorariul avocațial ține de aprecierea discreționară a părții pârâte, aceasta având posibilitatea să-și asigure serviciile avocațiale și să suporte cheltuielile aferente și în funcție de prestigiul profesional, gradul de încărcare ori experiența profesională a avocatului. Așadar, reclamantul nu poate fi obligat să contribuie la acoperirea cheltuielilor voluptuorii, pe care pârâta le-a efectuat cu plata onorariului avocațial. Deși dosarul s-a înregistrat pe rolul instanței la data de 22.09.2008 și în dosar s-au acordat 19 termene de judecată, la 15 termene dosarul s-a amânat pentru lipsa raportului de expertiză, iar activitatea apărătorului pârâtei a constat în depunerea întâmpinării și susținerea concluziilor.
Totodată, instanța va obliga reclamanta să achite expertului D. A. N. suma de 600 lei reprezentând diferență onorariu expert conform cotei de evaluare de la fila 120 din dosar și încheierii de ședință din data de 13.02.2013.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei dovezii calității de reprezentant invocată de instanță din oficiu.
Admite excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtei Ș. C., invocată de pârâtă prin întâmpinare și în consecință:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul L. O., cu domiciliul în Cluj-N., ., . în contradictoriu cu pârâta Ș. C., cu domiciliul ales în Cluj-N., ., nr. 66, . ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.
Obligă reclamantul să achite expertului D. A. N. diferența onorariu expert în cuantum de 600 lei.
Obligă reclamantul să achite pârâtei suma de 6.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 20 mai 2013.
JUDECĂTOR,GREFIER,
M. C. FINTOCDELIA R. F.
Grefier care nu mai funcționează în cadrul instanței, semnează grefier-șef
Red./dact./MCF/4 ex./ 20.12.2013
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 8362/2013.... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
