Plângere contravenţională. Hotărâre din 09-01-2013, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 09-01-2013 în dosarul nr. 9763/211/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR CIVIL NR._
Operator de Date cu Caracter Personal 3185
ȘENTINȚA CIVILĂ NR. 98/2013
Ședința publică din 9 ianuarie 2013
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: R. E. G.
GREFIER: A. M.
Pe rol fiind soluționarea plângerii contravenționale înaintată de petenta D. B. împotriva procesului-verbal de contravenție nr._ încheiat la data de 27.03.2012 de către M. C.-N. – Direcția Poliția Locală.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Se constată că la data de 16.10.2012, petenta a depus la dosar memoriu ( f. 9-12), care au fost comunicat intimatului la data de 23.10.2012.
De asemenea, se constată că la data de 15.10.2012, intimatul a depus la dosar fotografiile efectuate la momentul controlului, care au fost comunicate petentei la data de 23.10.2012.
Instanța, nefiind excepții de invocat și alte cereri în probațiune de formulat, în temeiul art. 167 alin.1 C.pr.civ. încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosar. Declară închisă faza probatorie.
Instanța, în temeiul art.150 Cod.pr.civ., declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
JUDECĂTORIA
Asupra prezentei cauze civile,
Reține că în data 18.04.2012 a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei C.-N. plângerea contravențională formulată de petenta D. B. împotriva procesului-verbal de contravenție nr._ încheiat la data de 27.03.2012 de către M. C.-N. – Direcția Poliția Locală prin care a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să dispună anularea acestuia ca nelegal și netemeinic, precum și exonerarea petentei de obligația de plată a amenzii.
Plângerea contravențională a fost motivată în fapt și în drept prin memoriul depus de către petentă la data de 16.10.2012 prin care a solicitat în principal anularea procesului-verbal de constatare a contravenției nr._ încheiat la data de 27.03.2012 de către M. C.-N. – Direcția Poliția Locală ca nelegal și netemeinic și exonerarea petentei de obligația de plată a amenzii, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii în cuantum de 200 lei cu sancțiunea avertismentului.
În fapt, petenta a arătat că a fost amendată pe motiv că în data de 18.10.2011 orele 10:58 pe domeniul public aparținând mun. C.-N., ..1-3 amenajat ca loc de parcare cu plată, proprietarul (utilizatorul) autoturismului cu nr. de înmatriculare_ a încălcat prevederile art.10 lit. a din HCL nr.26/2010 respectiv a staționat fără a avea tichet sau abonament de parcare.
Cu privire la acest aspect, petenta a subliniat că fapta reținută în sarcina sa nu întrunește elementele constitutive ale contravenției întrucât la data de 18.10.2010 s-a aflat în imposibilitate obiectivă de a posta pe bordul autovehiculului un tichet de parcare întrucât aparatul de taxare automată care deservește . funcționa.
Pe de altă parte, în temeiul art.6 din CEDO, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că prezumția de nevinovăție garantată în materie contravențională impune ca instanțele să nu pornească de la premiza că cel sancționat a săvârșit fapta reținută în sarcina sa prin procesul-verbal, sarcina probei revenind acuzării/intimatului, îndoiala fiind în beneficiul petentei ( in dubio pro reo ).
Totodată, petenta a învederat instanței că procesul-verbal de contestat a fost încheiat la data de 27.03.2012 în lipsa sa și fără să conțină numele și semnătura unui martor, ci doar mențiunile redactate de către agentul constatator referitoare la refuzul persoanelor de a se implica, ceea ce contravine dispozițiilor art.19 din O.G. nr.2/2001 ale cărui prevederi au caracter imperativ fiind menite a ocroti contravenientul de eventualele abuzuri ale agenților constatatori.
În subsidiar, petenta a solicitat înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului, întrucât conform art.5 alin.5 și 21 alin.3 din O.G. nr.2/2001 sancțiunea aplicată trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei, or în acest context subliniază încă o dată faptul că a staționat pe . pentru 30 de minute, iar aparatul de taxare automat nu funcționa.
În drept, au fost invocate prevederile O.G. nr.2/2001.
Legal citat, intimatul M. C.-N. nu a depus întâmpinare și nu și-a trimis reprezentantul în fața instanței pentru a-și preciza poziția procesuală, depunând la dosar fotografiile care au stat la baza emiterii procesului-verbal de contravenție atacat.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție nr._ încheiat la data de 27.03.2012 de către M. C.-N. – Direcția Poliția Locală, petenta a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 200 lei, reținându-se că, în data de 18.10.2011 orele 10:58 pe domeniul public aparținând mun. C.-N., ..1-3 amenajat ca loc de parcare cu plată, proprietarul (utilizatorul) autoturismului cu nr. de înmatriculare_ a încălcat prevederile art.10 lit. a din HCL nr.26/2010 respectiv a staționat fără a avea tichet sau abonament de parcare.
În drept, fapta petentei a fost încadrată în prevederile art. 10 lit. a) din HCL nr. 26/2010 și sancționată conform aceluiași text normativ.
Instanța reține că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada deplină asupra situației de fapt reținute, precum și asupra încadrării juridice date acesteia, până la proba contrară ce incumbă petentului.
Instanța procedează, cu precădere, la analiza legalității procesului-verbal de contravenție contestat, observând respectarea cerințelor legale, a căror nesocotire se sancționează cu nulitatea absolută, ce poate fi invocată și din oficiu, de instanța de judecată.
Astfel, instanța reține că înscrisul întocmit trebuie să se conformeze, în ceea ce privește condițiile de fond și formă ale încheierii sale riguroase, prevederilor O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, exigențe care reprezintă tot atâtea garanții menite să asigure legalitatea și temeinicia celor reținute în cuprinsul procesului-verbal.
În conformitate cu dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție trebuie cuprindă, în mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute, care poate fi invocată și, din oficiu, de instanța de judecată, mențiuni referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, denumirea/numele si prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia. Totodată, procesul-verbal va trebui să poarte și semnătura agentului constatator.
Observând procesul-verbal de contravenție, instanța constată că agentul constatator a făcut mențiunile cuvenite, în sensul mai-sus arătat, astfel că, în cauză, nu este incident nici unul din cazurile de nulitate absolută, prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Mențiunile prevăzute de textul art. 16 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, altele decât cele la care face referire art. 17 din O.G. nr. 2/2001, trebuie să fie cuprinse, în mod obligatoriu, în cuprinsul înscrisului contravenției, însă sancțiunea care intervine, în caz de neconformare, este nulitatea relativă și implicită, condiționată de o vătămare a cărei existență trebuie dovedită de către petentă.
În același sens a statuat și Î.C.C.J. – Secții Unite prin Decizia nr. XXII din 19.03.2007, de admitere a recursului în interesul legii, declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Î.C.C.J., decizie publicată în M.OF. al României, Partea I, nr. 833 din 05.12.2007.
Instanța reține, totodată, că fapta contravențională, astfel cum a fost conturată și reținută de agentul de poliție, a fost în mod corespunzător încadrată, în drept, în dispozițiile art. 10 lit. a) din HCL nr. 26/2010 și sancționată conform aceluiași text normativ, amenda aplicată fiind stabilită la minimul special prevăzut de lege.
Pe de altă parte, potrivit dispozițiilor art.19 din O.G. nr.2/2001 „1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.
(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
(3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.”
Analizând procesul-verbal de contravenție din perspectiva acestor prevederi, instanța constată faptul că procesul-verbal atacat a fost încheiat în lipsa petentei însă agentul constatator a precizat că persoanele prezente refuză implicarea, motiv pentru care lipsește numele și semnătura unui martor asistent. Prin urmare, în opinia instanței, agentul constatator a respectat rigorile impuse de art.19 din O.G. nr.2/2001. Pe de altă parte, lipsa numelui și a semnăturii unui martor asistent nu este sancționată de art.17 din OG.nr.2/2001 cu nulitatea absolută, astfel sancțiunea care ar putea fi aplicată este cea a nulității relative, situație în care petenta avea obligația de a face dovada vătămării produse ca urmare a nesemnării procesului-verbal de un martor asistent.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că petenta nu a răsturnat prezumția de adevăr de care se bucură procesul-verbal de contravenție, întrucât nu a dovedit o stare de fapt contrară celei atestate de către agentul constatator în actul contravenției.
De altfel, pe de o parte petenta recunoaște faptul că nu avea tichet sau abonament de parcare valabil, fapt confirmat și de fotografiile depuse de intimat la dosar, susținând însă că nu funcționa aparatul de taxare, afirmație însă neprobată în fața instanței.
De asemenea, se apreciază de către instanță că procesul-verbal de contravenție face dovada deplină asupra situației de fapt reținute, întrucât împrejurările comiterii faptei contravenționale reprezintă constatări personale (ex propriis sensibus) ale agentului constatator, până la proba contrară care incumbă petentei. Astfel, dacă petenta susține netemeinicia celor arătate în procesul-verbal, trebuie să o dovedească. Nu se poate spune că, în acest mod, s-ar încălca cerința referitoare la sarcina probei ce decurge din prezumția de nevinovăție, pe motiv că organul constatator este cel care trebuie să probeze contravenția reținută.
În realitate, fapta reținută este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției – actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond si de forma prevăzute de lege – și cu prezumția de veridicitate – actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă – prezumții care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină, cât și de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumții legale, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestei noțiuni.
În acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor în materie penală, instanța consideră că una din limitele până la care poate să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent. Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, cum este și situația în cauza de față – fapta fiind constatată nemijlocit de către agentul constatator – procesul-verbal, dacă este legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie, astfel încât va reveni petentei sarcina de a proba netemeinicia.
Instanța apreciază că această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, din moment ce instanța are oricum obligația de a verifica din oficiu, legalitatea procesului verbal, în raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absolută a acestuia. Astfel, deși pornește de la prezumția de temeinicie a procesului verbal, soluția cauzei nu se va întemeia doar pe aceasta, fapt care constituie o limită rezonabilă în aplicarea prezumției.
Astfel, instanța reține situația de fapt astfel cum a fost consemnată în procesul-verbal, iar în drept fapta petentei întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzută de art. 10 lit. a) din HCL nr. 26/2010 și sancționata conform aceluiași text normativ.
Mai mult, petenta nu a probat în speță existența unei cauze justificative, obiective având forța unei stări de necesitate de natură a înlătura caracterul contravențional al faptei săvârșite.
Având în vedere că, în cauza de față, prin probele administrate în cauză nu rezultă o situație de fapt contrară celei atestate de agentul constatator în cuprinsul actului contravenției, petenta nereușind să răstoarne prezumția de veridicitate a procesului-verbal, instanța constată că procesul-verbal de contravenție contestat este legal și temeinic.
Referitor la solicitarea de înlocuire a sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului, instanța reține că amenda aplicată petentei este cea minimă prevăzută de actul normativ care incriminează fapta contravențională reținută în sarcina sa. Pe de altă parte, chiar dacă în aparență fapta contravențională nu prezintă un grad de pericol social ridicat, frecvența acestui tip de contravenție la nivelul mun. C.-N. și faptul că prin ocuparea unui loc de parcare fără tichet sau abonament de parcare, se privează persoanele care dețin un astfel de tichet/abonament, dar și se diminuează veniturile intimatului, venituri care ar putea fi folosite chiar pentru crearea a noi locuri de parcare, instanța apreciază că în cauză nu se impune înlocuirea sancțiunii amenzii cu cea a avertismentului.
Față de considerentele ce preced și în temeiul art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge plângerea contravențională formulată de petentă și va menține procesul-verbal de contravenție contestat.
Văzând și dispozițiile art. 274 C.proc.civ., va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRUA CESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta D. B. domiciliată în com. Florești, ., . împotriva procesului-verbal de contravenție nr._ încheiat la data de 27.03.2012 de către M. C.-N. – Direcția Poliția Locală cu sediul în mun. C.-N., .-3, jud. C..
Menține în întregime dispozițiile procesului-verbal de contravenție nr._ încheiat la data de 27.03.2012 de către M. C.-N. – Direcția Poliția Locală, precum și sancțiunea aplicată.
Definitivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 9 ianuarie 2013.
JUDECĂTOR GREFIER
R. E. G. A. M.
Red. 4 ex.-25.01.2013./R.E.G./R.E.G./
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Plângere contravenţională. Hotărâre din 20-03-2013,... → |
|---|
