Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 16-09-2013 în dosarul nr. 10495/211/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal 3185
DOSAR NR._
SENTINȚA CIVILĂ NR._/2013
Ședința publică din data de 16 septembrie 2013
Instanța constituită din:
P.: M. C. F.
GREFIER: M. M.
S-a luat în examinare plângerea contravențională formulată de petentul B. I. împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la 16.04.2013 de intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ.
La apelul nominal făcut în ședință publică la prima și la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Instanța constată că intimatul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În baza art. 131 din Noul Cod de procedură civilă raportat la art. 32 din O.G. 2/2001 instanța constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză.
Nefiind excepții de invocat și alte cereri în probațiune de formulat, în temeiul art. 258 alin.1 C.pr.civ. instanța încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosar, declară închisă faza probatorie și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, având ca obiect plângere contravențională, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., la data de 29.04.2013, sub nr. de mai sus, formulată de petentul B. I. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, s-a solicitat instanței anularea amenzii aplicate prin procesul-verbal . nr._ încheiat la 16.04.2013, anularea punctelor de penalizare și restituirea sumei de 75 lei reprezentând contravaloarea contravenției.
Petentul a arătat că în procesul-verbal se menționează că la data de 16.07.2013 ora 22:50 a condus autoturismul marca Dacia, cu nr. de înmatriculare_ . Petentul a arătat că agentul de poliție l-a amendat pentru o faptă pe care urma să o comită în viitor. A menționat petentul că data de 16.07.2013 este completată de 2 ori, în două locuri diferite. În final petentul a arătat că orice agent de poliție este obligat să completeze acte oficiale citeț pentru a nu lăsa loc de interpretări, în cazul de față fiind vorba despre luna în care a fost săvârșită contravenția, în caz contrar actul oficial trebuind a fi considerat nul.
Plângerea nu a fost întemeiată în drept.
În conformitate cu art. 32 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, petentul a anexat copie de pe procesul-verbal de constatare și sancționarea a contravenției și dovada achitării sumei de 75 lei reprezentând jumătate din minimul amenzii (f. 2).
Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, fiind scutită de plata taxei de timbru, conform art. 36 din același act normativ.
Intimatul, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, a depus la data de 19.06.2013, întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal ca fiind temeinic și legal, arătând în motivare că plângerea contravențională este neîntemeiată, procesul verbal conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001, iar agentul constatator a respectat dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 aplicând sancțiunea în limitele prevăzute de actul normativ, raportat la gradul de pericol social al faptei, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit și circumstanțele personale ale contravenientului. Intimatul a mai arătat că procesul verbal se bucură de o prezumție de legalitate, făcând dovada până la proba contrară, în acest sens pronunțându-se Curtea Constituțională prin Deciziile nr. 197/2003 și nr. 259/2007.
La întâmpinare intimatul a anexat procesul-verbal de constatare a contravenției în original și în copie (f. 10, 11), raportul agentului constatator (f. 12), organizarea dispozitivului de siguranță publică și patrulare din 16.04.2013 (f. 13 – 14).
Petentul a depus la data de 09.07.2013 răspuns la întâmpinare (f. 19-20).
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse de părți.
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ încheiat la 16.04.2013 de INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ-POLIȚIA MUNICIPIULUI CLUJ-N., petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 150 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 36 alin. 1 și sancționată de art. 99 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările ulterioare, reținându-se în sarcina acestuia că la 16.04.2013, ora 22:53, conducând autoturismul marca Dacia, cu numărul de înmatriculare_ pe . a purta centura de siguranță, fiind singur în autoturism.
Procesul verbal a fost încheiat în prezența petentului, care a semnat procesul verbal, menționându-se la rubrica obiecțiuni „petentul nu are obiecțiuni”.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la 16.04.2013, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
O.G. nr. 2/2001, aprobată cu modificări prin Legea nr.180/2002, cu modificările și completările ulterioare, instituie cadrul general de constatare și sancționare a contravențiilor. Prin dispozițiile specifice pe care le cuprinde, acest act normativ reglementează modul de întocmire a procesului verbal de constatare a contravențiilor, cu precizarea mențiunilor obligatorii pe care trebuie să le cuprindă, persoanele ce pot avea calitatea de agent constatator, condițiile în care poate fi contestat procesul verbal de constatare a contravențiilor, ca și regimul general al sancțiunilor contravenționale, al aplicării și executării acestora. Astfel, în art. 16 alin.1 din O.G.2/2001, sunt enumerate datele pe care trebuie să le cuprindă în mod obligatoriu procesul verbal de constatare a contravențiilor, respectiv data și locul unde este încheiat, numele prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă al contravenientului, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate, termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea. De asemenea, în alin.1 indice 1, 5 și 6, ale aceluiași articol au fost prevăzute datele ce trebuie să mai fie menționate în cazul contravenienților cetățeni străini, persoana fără cetățenie sau cetățeni români cu domiciliul în străinătate, al contravenienților minori, precum și în situația în care contravenientul este o persoană juridică. În cadrul alin. 7 al articolului 16 din O.G.2/2001 s-a prevăzut că în momentul încheierii procesului verbal de contravenție, agentul constatator este obligat să aducă la cunoștința contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Dintre aceste mențiuni, doar cele cu privire la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea absolută a procesului verbal de contravenție. Prin urmare, în toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie să le întrunească un proces-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, sancțiunea care intervine este nulitatea relativă care nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acestuia act.
Verificând procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor întocmit pe numele petentului, prin prisma dispozițiilor menționate mai sus, instanța constată următoarele: în cuprinsul acestuia sunt prevăzute expres numele, prenumele și calitatea agentului constatator (agent principal M. C. din cadrul Secției 4), numele și prenumele contravenientului (B. I., CNP_), fapta contravențională săvârșită (,,a condus autoturismul marca Dacia, cu numărul de înmatriculare_ pe . a purta centura de siguranță, fiind singur în autoturism”), precum și încadrarea în drept (art. 36 alin. 1 din O.U.G. nr. 195/2002), locul și data săvârșirii faptei (Calea Mănăștur, 16.04.2013, ora 22:53) și semnătura agentului constatator.
Raportat la critica petentului instanța arată că examinând procesul-verbal de constatare a contravenției se constată că în acesta se consemnează că fapta contravențională a fost săvârșită la data de 16.04.2013 și nu 16.07.2013 cum pretinde petentul.
Potrivit art. 108 alin. 1 lit. a pct. 3 din O.U.G. 195/2002 „săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a uneia sau mai multor contravenții atrage, pe lângă sancțiunea amenzii, si aplicarea unui număr de puncte de penalizare, după cum urmează: a) 2 puncte de penalizare pentru săvârșirea următoarelor fapte: (…) 3. nerespectarea obligației de a purta, in timpul circulației pe drumurile publice, centura de siguranța ori căștile de protecție omologate, după caz.”
Iar conform art. 99 alin. 2 din O.U.G. 195/2002 „Amenda contravențională prevăzuta la alin.(1) se aplica si conducătorului de autovehicul sau tramvai care săvârșește o fapta pentru care se aplică 2 puncte de penalizare, conform art.108 alin.(1) lit. a)”.
Instanța constată că raportat la situația de fapt descrisă în procesul-verbal agentul constatator a făcut o corectă încadrare în drept și a aplicat sancțiunea în limitele prevăzute de lege.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal contestat, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Instanța arată că petentul nu a contestat situația de fapt reținută în procesul-verbal, prin formularea de obiecțiuni, acesta nu s-a prezentat în fața instanței și nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora și nici nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.
Instanța reține că a fost înlăturată prezumția de nevinovăție de care se bucură petentul.
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petiționarului, instanța reține că potrivit art. 21 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal contestat.
În ceea ce privește cuantumul amenzii, respectiv 150 lei, instanța apreciază că aceasta a fost aplicată în cuantumul stabilit de către legiuitor, cu respectarea dispozițiilor legale anterior menționate și a art. 99 din O.U.G. nr. 195/2002, sancțiunea fiind proporțională faptei săvârșite și gradului de pericol social, ținând seama că este vorba de cuantumul minim al amenzii.
Față de situația de fapt și de drept expusă, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal și temeinic, iar sancțiunea aplicată este corect individualizată, în temeiul art. 34 și următoarele din O.G. nr. 2/2001, instanța va respinge ca netemeinică plângerea contravențională formulată de petentul B. I. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la 16.04.2013 de către organul constatator I.P.J. Cluj pe care îl va menține în întregime împreună cu sancțiunea aplicată prin acesta.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul B. I., cu domiciliul în Cluj-N., ., ., jud. Cluj în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, cu sediul în mun. Cluj-N., ., jud. Cluj, și în consecință:
Menține procesul verbal . nr._ încheiat la 16.04.2013 de către organul constatator I.P.J. Cluj.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 septembrie 2013.
JUDECĂTOR,GREFIER,
M. C. F. M. M.
Red./dact./MCF/4 EX./18.09.2013
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 9240/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
