Somaţie de plată. Hotărâre din 22-02-2013, Judecătoria CLUJ-NAPOCA
Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 22-02-2013 în dosarul nr. 27608/211/2012
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ N.
SECTIA CIVILA
Operator de Date cu Caracter Personal 3185
DOSAR NR._
ORDONANȚĂ CIVILA NR. 3727/2013
Ședința Publică din 22 februarie 2013
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: C.-S. N.
GREFIER: Z. E. F.
Pe rol se află soluționarea cererii de emitere a somației de plată formulată de către creditoarea . SRL în contradictoriu cu debitorul S. E..
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că a fost depus la dosarul cauzei din partea creditoarei note scrise.
Instanța, în temeiul art. 167 cod procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar și nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, constată cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față având ca obiect emiterea unei somații de plată în temeiul art. O.G. nr. 5/2001, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 23.11.2012 pe rolul acestei instanțe, sub nr. de mai sus, creditoarea S.C. E. K. ROMANIA S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu debitorul S. E. emiterea unei somații de plată pentru suma de 1481,87 lei cu titlu de debit principal restant, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate și neachitate, suma de 1481,87 lei reprezentând penalități de întârziere în cuantum de 1% pe zi de întârziere, suma de 268,10 lei cu titlu de dobânda legală, suma de 659,65 lei cu titlu de taxă de reziliere. Totodată creditoarea a solicitat obligarea debitorului la plata cheltuielilor de judecată și judecarea cauzei și în lipsă.
În motivarea cererii, creditoarea a arătat că între Orange Romania S.A. și debitor s-a încheiat contractul de abonament la servicii de telefonie mobilă seria_/09.08.2008 în baza căruia i s-a atribuit codul de abonat_. În conformitate cu condițiile generale ale acestui contract S.C. ORANGE ROMANIA S.A. avea obligația să furnizeze servicii de telecomunicații Orange, iar debitorul avea obligația să achite contravaloarea serviciilor prestate în baza facturilor emise de către S.C. ORANGE ROMANIA S.A. în termen de 14 zile calendaristice de la emiterea facturilor. Compania ORANGE ROMANIA S.A. a prestat serviciile pentru care s-a obligat contractual emițând facturile fiscale aflate la filele 13-57, facturi care însă nu au fost achitate de către debitor.
De asemenea, s-a mai arătat că pentru serviciile prestate și neachitate la termen s-au calculat penalități conform contractului pentru primele 100 de zile de întârziere la plată, iar începând din a 101 – a zi de întârziere s-au calculat dobânzi legale conform OG 9/2000 și ulterior conform OG 13/2011. Rațiunea pentru care se solicită atât penalitățile contractuale, în limita debitului principal, cât și dobânzile legale prevăzute de OG 9/2000 este repararea integrală a prejudiciului suferit prin neplata serviciilor prestate.
A mai învederat debitoarea că dreptul de creanță al ORANGE ROMANIA S.A. față de debitorul S. E. provenind din contractul de abonament încheiat a fost cesionat către S.C. E. K. ROMANIA S.R.L., iar astfel dreptul la acțiune pentru obținerea îndeplinirii obligației de plată corelative poate fi exercitat de către S.C. E. K. ROMANIA S.R.L. în calitate de creditor cesionar. Cesiunea de creanță a fost înregistrată la Arhiva Electronică de Garanții Mobiliare sub nr. 2011-_-FSO.
În final debitoare a arătat că sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 1 din OG nr. 5/2001, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă.
În drept s-au invocat dispozițiile O.G. nr. 5/2001, art. 969 și urm., art. 1073, art. 1084, art. 1111 din Codul civil, titlul IV din Legea nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice.
În dovedirea cererii, în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 5/2001 la cerere au fost anexate: contractul de abonament încheiat între Orange SA și debitor, facturile fiscale restante, mod de calcul al debitului, al penalităților și al dobânzii legale, copii certificate din Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, copie CI.
Cererea a fost legal timbrată cu suma de 39 lei taxă judiciară de timbru și 3 lei timbru judiciar.
Debitorul deși legal citat, nu a depus întâmpinare și nu a solicitat administrarea de probe în apărare.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisuri, constând în actele depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și materialul probator existent la dosarul cauzei, instanța apreciază că cererea pentru emiterea unei somații de plată este întemeiată în parte pentru următoarele considerente:
În fapt, între S.C. ORANGE ROMANIA S.A. și debitorul S. E. s-a încheiat contractul de abonament la servicii de telefonie mobilă seria_/09.08.2008 în baza căruia i s-a atribuit codul de abonat_, contract având ca obiect furnizarea de servicii de telecomunicații Orange, debitorul având obligația să achite contravaloarea serviciilor prestate în baza facturilor emise.
În temeiul contractului creditoarea a emis facturile fiscale aflate la filele 13-57 din dosar și reprezentând contravaloarea serviciilor prestate.
Dreptul de creanță al ORANGE ROMANIA S.A. față de debitorul S. E. provenind din contractul de abonament încheiat a fost cesionat către S.C. E. K. ROMANIA S.R.L.
Analizând conținutul contractului încheiat între părți instanța reține că la art. 5 s-a stipulat că Orange România va emite și trimite clientului, lunar, o factură conținând contravaloarea Serviciilor furnizate acestuia, iar plata facturii trebuie efectuată în maximum 14 zile calendaristice de la data emiterii facturii, neplata facturii în termenul menționat putând atrage penalități de întârziere clientului. De asemenea, conform art. 10 din contractul încheiat între părți, „prezentul contract este alcătuit din următoarele părți: partea I – prima pagină, partea II – clauze contractuale de bază, partea III termeni si condiții generale (TGC).
Art. 1.9. alin. 4 din TGC prevede că în caz de neplată a facturii până la expirarea termenului stabilit pentru plata facturii conform art. 5 din Clauzele Contractuale de Bază, clientul este de drept în întârziere, fără a mai fi necesară îndeplinirea nici unei alte formalități și va datora penalități de întârziere de 1% pentru fiecare zi de întârziere, cuantumul sumelor datorate de client cu titlu de penalități de întârziere putând depăși cuantumul sumei asupra căreia sunt datorate.
În drept, potrivit art. 1 alin. 1 din O.G. nr. 5/2001, procedura somației de plată se desfășoară, la cererea creditorului, în scopul realizării de bunăvoie sau prin executare silită a creanțelor certe, lichide și exigibile ce reprezintă obligații de plată a unor sume de bani, asumate prin contract constatat printr-un înscris ori determinate potrivit unui statut, regulament sau altui înscris, însușit de părți prin semnătură ori în alt mod admis de lege și care atestă drepturi și obligații privind executarea anumitor servicii, lucrări sau orice alte prestații.
Verificând îndeplinirea condițiilor de admisibilitate impuse de textul de lege anterior menționat referitor la creanța invocată de către creditoare, instanța reține că, aceasta îndeplinește toate condițiile de admisibilitate, fiind vorba de o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Sub aspectul caracterului cert al creanței, art. 379 alin. 3 din C.pr.civ. prevede că “o creanță este certă dacă existența ei rezultă din însăși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de acest”. Față de aceste dispoziții, instanța reține că, în cauză, creanța creditoarei în valoare de 1481,87 lei rezultă cu certitudine din contractul încheiate între părți semnate de către debitor și din facturile fiscale aflate la filele 13-57 din dosar.
Sub aspectul caracterului lichid al creanței, art. 379 alin. 4 din C.pr.civ. prevede că “o creanță este lichidă atunci când câtimea ei este determinată prin însuși actul de creanță sau când este determinabilă cu ajutorul actului de creanță sau și a altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală”. În raport cu această prevedere, instanța arată că, această creanță în valoare totală de 1481,87 lei este determinată în mod expres, constând în sumele înscrise în facturile fiscale emise de către creditoare.
Sub aspectul caracterului exigibil al creanței, instanța arată că, o creanță devine exigibilă prin ajungerea ei la scadență, astfel încât după acest moment, creditorul poate cere imediat executarea. Prin urmare, instanța reține că, obligația debitoarei de plată a sumei de 1481,87 lei a devenit scadentă la datele stabilite în facturile fiscale.
În ceea ce privește pretențiile creditoarei privind acordarea penalităților de întârziere, instanța apreciază că și acestea sunt fondate.
Instanța reține că, penalitățile de întârziere prevăzute în contract au natura unei clauze penale raportat la prevederile art. 1069 alin. 1 și 2 C.civ., clauza penală pe care debitorul și-a însușit-o prin semnarea contractului astfel fiind întrunit acordului de voință al părților, potrivit dispozițiilor art. 969 și art. 970 C.civ. Clauza penală are menirea să acopere prejudiciul încercat de creditoare ca urmare a executării cu întârziere a obligației de plată iar penalitățile sunt în cuantum procentual de 1 % pe zi de întârziere din valoarea facturii neachitate. Conform articolului 43 din C.. și plătibile în bani produc dobândă de drept din ziua când devin exigibile”, astfel penalitățile au început să curgă de la data scadenței facturii fiscale, fiind calculate până în cea de a 100 – a zi de întârziere.
Începând cu cea de-a 101-a zi de întârziere creditoarea a calculat dobânzi legale conform O.G. 13/2011. Astfel, având în vedere principiul disponibilității instanța reține că începând cu a 101-a zi de întârziere debitoarea nu a mai calculat penalități de întârziere, ci dobânzi, motiv pentru care, în baza art. 43 din Codul comercial, va admite cererea de obligare a debitoarei la plata dobânzii legale.
În ceea ce privește cererea creditoarei de obligare a debitoarei la plata sumei de 659,65 lei reprezentând taxa de reziliere conform art. 14 pct. 14.2. din contract, instanța o va respinge ca neîntemeiată întrucât în contractul încheiat între părți (f. 108 verso) nu apare o asemenea clauză, aceasta neregăsindu-se nici în Termenii și Condițiile Generale de utilizare a abonamentului Orange.
Pentru aceste considerente, în temeiul în temeiul art. 6 alin. 2 din O.G. nr. 5/2001, art. 969, art. 1073 și art. 1066 C. civ., instanța va admite în parte cererea și va soma pe debitorul S. E. să plătească creditoarei S.C. E. K. ROMANIA S.R.L. suma de 1481,87 lei cu titlu de debit principal restant, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate și neachitate, suma de 1481,87 lei reprezentând penalități de întârziere în cuantum de 1% pe zi de întârziere, suma de 268,10 lei cu titlu de dobânda legală. Va respinge cererea de obligare a debitorului la plata sumei de 659,65 lei reprezentând taxa de reziliere ca neîntemeiată.
Conform art. 6 alin. 3 din O.G. nr. 5/2001 va stabili termen de plată 30 de zile de la comunicarea prezentei ordonanțe, iar potrivit art. 6 alin. 4 din același act normativ va dispune comunicarea de îndată a prezentei ordonanțe, ambelor părți, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
Potrivit dispozițiilor art. 274 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată.
Având în vedere, acest temei juridic, precum și împrejurarea că, societatea creditoare pentru a promova prezenta cerere a achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 39 lei și timbru judiciar în valoare de 3 lei instanța va obliga debitoarea să plătească creditoarei suma de 42 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea formulată de creditoarea S.C. E. K. ROMANIA S.R.L. cu sediul în București, .. 10 A, sector 2, împotriva debitorului S. E., cu domiciliul în loc. Cluj-N., .. 7, jud. Cluj, privind emiterea unei somații de plată și în consecință:
Somează debitorul să plătească creditoarei, în termen de 30 zile de la comunicarea prezentei, suma de 1481,87 lei cu titlu de debit principal restant, reprezentând contravaloarea serviciilor prestate și neachitate, suma de 1481,87 lei reprezentând penalități de întârziere în cuantum de 1% pe zi de întârziere, suma de 268,10 lei cu titlu de dobânda legală
Respinge cererea de obligare a debitorului la plata sumei de 659,65 lei reprezentând taxa de reziliere.
Obligă debitorul să plătească creditoarei suma de 42 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și timbru judiciar.
Cu drept de cerere în anulare pentru debitoare în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.02.2013.
JUDECĂTOR, GREFIER,
C.-S. N. Z. E. F.
Red./dact./CSN/ZEF/04.03.2013/4ex.
← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 3248/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6593/2013.... → |
---|