Plângere contravenţională. Sentința nr. 6600/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6600/2013 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 09-04-2013 în dosarul nr. 26432/211/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.-N.
CIVIL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR. 6600/2013
Ședința publică de la 09.04.2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. I. A.
GREFIER S.-A. A.-I.
Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulate de petenta S.C. F. I. S.R.L. în contradictoriu cu intimatul M. C.-N. - DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ - SERVICIUL INSPECȚIE COMERCIALĂ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la prima și la a doua strigare a cauzei se constată lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la data de 18.03.2013, petenta a depus la dosar răspuns la întâmpinarea formulată de intimat, iar la data de 08.04.2013 intimatul, prin Serviciului Autorizări Comerț, a depus răspuns la solicitarea instanței. (f. 23-27) Serviciului Autorizări Comerț.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat, instanța, în temeiul art.150 C.pr.civ., închide faza probatorie, constată cauza în stare de judecată în lipsa părților, reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C.-N. la data de 13.11.2012 sub nr. de dosar_ și ulterior precizata la data de 18.02.2013 petenta S.C. F. I. SRL a solicitat, în contradictoriu cu intimata M. C.-N. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALĂ, în principal, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._/18.10.2012 ca nelegal și netemeinic întocmit, exonerarea petentei de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 500 lei, anularea sancțiunii complementare de suspendare a activității, în subsidiar, înlocuirea amenzii cu sancțiunea contravențională a avertismentului.
În motivarea plângerii, petenta a arătat, în esență, că își desfășoară activitatea în incinta „Pieței Mărăști,, si are ca orar de funcționare orarul stabilit pentru S.C. Piața Mărăști S.A, ca de altfel, toate celelalte societăți care funcționează în acesta locație. Prevederile legale reținute în cuprinsul procesului verbal, respectiv art. 73 pct.1 din O.G. 99 /2000, art. 1 pct. 1 din HCL 150/2009, nu îi sunt aplicabile, acestea fiind incidente doar dacă societatea ar fi funcționat într-un spațiu individual. Ori, atâta timp cat petenta a funcționat în cadrul unui spațiu care are obținut atât acordul de funcționare, cât orarul de funcționare pentru întregul complex nu era necesară obținerea unui alt acord sau orar. De altfel si prin obiecțiunile formulate a arătat agentului constatator faptul ca nu avea nevoie de acord de funcționare sau de orar, însa acesta s-a rezumat la a aplica sancțiune contravenționala fără a lua in considerare obiecțiunile formulate si fără a verifica daca acestea sunt întemeiate. Petenta a mai invocat jurisprudența CEDO, cu referire la cauza A. c. României, arătând că se bucura de prezumția legala de nevinovăție. În susținerea petitului subsidiar, petenta a arătat că ca scopul sancțiunii contravenționale este acela de corijare si de educare în spiritul respectării legii, iar nu acela de a provoca suferințe patrimoniale, ceea ce trebuie sa primeze fiind finalitatea preventiva a sancțiunii contravenționale, iar nu caracterul punitiv, motiv pentru care apreciază ca sancțiunea contravențională principala a avertismentului este suficientă.
În drept au fost invocate O.G nr. 2/2001, O.G nr. 99/2000, H.C.L 150/2009.
Intimatul M. C. N. – DIRECȚIA POLIȚIA LOCALA a depus întâmpinarea la dosar prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
În motivare, intimatul a arătat că, în urma controlului efectuat de inspectorii din cadrul Inspecției Comerciale s-a constat că petenta desfășura activitate de croitorie în spațiul comercial pe care-l deține, situat pe .. 1989 nr. 131/ 135 din mun. C.-N., fără a avea acord de funcționare și aprobare de orar eliberat de Primăria mun. C.-N.. Petenta nu poate invoca în apărare propria culpă „nemo auditur propriam turpitudinem allegans”, fiind responsabilă de neefectuarea tuturor demersurilor legale în vederea obținerii autorizațiilor necesare. Mai mult, acesta a recunoscut săvârșirea faptei, menționând în cuprinsul procesului verbal contestat faptul că aspectele descrise de agentul constatator sunt reale, în caz contrar, revenindu-i oricum sarcina probei, cf. art. 1169 c.civ. Raportat la jurisprudența CEDO invocata de către petenta, intimatul a arătat că, prezumțiile și limita rezonabilă pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor în materie penală, trebuie apreciata si prin raportare la împrejurarea constatării faptei personal de către agentul constatator.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1169 c.civ. și 242 c.pr.civ.
Instanța a încuviințat petentei proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/18.10.2012 petenta . a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 73 pct 1 coroborat cu art. 5 alin 1 din Og nr. 99/2000, cu amendă contravențională în cuantum de 500 de lei și sancțiunea complementare a suspendării activității până la data autorizării.
S-a reținut în sarcina petentei faptul că, în urma controlului efectuat la data de 18.10.2012, la sediul petentei din ., B- de către inspectorii din cadrul Inspecției Comerciale a P.. Mun. C. N. s-a constat că societatea funcționa ca și croitorie, fara a deține acord de funcționare și aprobare orar eliberate de Primăria Mun. C. N..
Deși petenta nu a contestata legalitatea întocmirii procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, verificând legalitatea procesului verbal atacat, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin.1 din OG nr.2/2001, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor art. 16-17 din OG nr. 2/2001, neexistând cazuri de nulitate absolută care să impună anularea acestuia.
Sub aspectul temeiniciei faptei, instanța reține că, dispozițiile HCL nr. 467/2009 reglementează condițiile si modelul acordului de funcționare prevăzut de OG nr. 99/2000 pentru activitățile comerciale desfășurate de agenții economici. Astfel, potrivit art. 3 din HCL nr. 467/2009 acordul de funcționare va fi emis pentru fiecare punct de lucru/structura de vanzare în care se desfășoara activități comerciale, respectiv servicii de piață, inclusiv de alimentație publica.
Petenta a invocat in susținerea apărării sale faptul că funcționează în cadrul complexului Piața Mărăști care deține acord de funcționare si aprobare orar, nefiind necesară eliberarea unui acord de funcționarea si aprobarea orar individual. Ori, dispozițiile art. 4 din HCL 467/2009 prevad că se aproba eliberarea unui singur acord de funcționare pentru structura de vanzare respectiva, în situația în care în aceeasi locație funcționează mai multi agenți economici, persoane fizice autorizate, întreprinderi familiale sau asociații familiale, cu acelasi obiect de activitate; va fi înregistrat un singur dosar cuprinzând autorizațiile emise de Oficiul Registrului Comertului deținute de fiecare comerciant/prestator de servicii în parte. Acest acord de funcționare va fi emis pentru unul din solicitanți, urmând ca ceilalți solicitanți, care își desfăsoara activitatea în acelasi spațiu, să fie cuprinsi într-o anexa la respectivul acord.
Din documentația de autorizare emisă pentru complexul . rezulta că petenta să fi fost înscrisă sau inclusa ulterior pe acordul de funcționare si aprobare orar emis în favoarea complexului comercial cu nr. 1668/04.04.2007, astfel încât, acesteia nu-i sunt aplicabile termenii si condițiile prevăzute în respectivul acord.
Față de aceste considerente, rezulta că în mod întemeiat petenta a fost sancționata pentru nerespectarea disp. art. 73 pct 1 din OG nr. 99/2000 fapta fiind corect individualizata si încadrată juridic.
În ceea ce privește incidența și aplicabilitatea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul respectării prezumției de nevinovăție a persoanei sancționate contravențional, prezumție garantată de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale drepturilor omului și în materie contravențională și care, în plan procedural, se concretizează prin răsturnarea sarcinii probei, instanța reține că jurisprudența Curții nu interzice, în principiu prezumțiile de fapt sau de drept din sistemele juridice ale statelor semnatare ale Convenției, cu singura condiție ca aceste prezumții să respecte anumite limite rezonabile în raport cu gravitatea faptei și a sancțiunii. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în recenta Decizie H. și alții c. României (cererea nr. 7034/07) că prevederile art. 6 par. 2 din Convenție nu se opun aplicării unui mecanism care ar instaura o prezumție relativă de conformitate a procesului-verbal cu realitatea, atunci când fapta este constată personal de către agentul constatator, prezumție fără de care ar fi practic imposibilă sancționarea unor fapte contrare legislației in vigoare.
Cât privește reindividualizarea sancțiunii aplicate, instanța apreciază - contrar afirmațiilor petentei - că fapta nu prezintă pericol social redus, dovada fiind și prevederea măsurii suspendării activității până la obținerea autorizării, prevăzută cumulativ și obligatoriu și nu facultativ pe lângă sancțiunea principală, astfel încât, față de cele reținute de agentul constatator, sancțiunea a fost corect aplicată și dozată.
Pentru toate aceste motive, instanța va respinge în integralitate plângerea contravențională formulată de petenta . ca neîntemeiată, menținând procesul-verbal de contravenție . nr._/18.10.2012 ca legal și temeinic întocmit.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în C. N., .. 1989 nr. 131/135, jud. C., în contradictoriu cu intimatul M. C. N. - Direcția Poliția Locală – Serviciul Inspecție Comerciala, cu sediul în C.-N., ., jud.C., ca neîntemeiată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.04.2013
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. I. A. S. A. A. I.
Red/tehn.GIA
4 ex/23.01.2012
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6593/2013.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 8954/2013. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
