Plângere contravenţională. Sentința nr. 978/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 978/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 04-02-2014 în dosarul nr. 16955/211/2013
ROMANIA
JUDECĂTORIA CLUJ - NAPOCA
Cluj-N., .. 2, cod postal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Operator Date cu Caracter Personal 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 978/2014
Ședința publică din 04.02.2014
INSTANȚA constituită din:
JUDECĂTOR: I. G.
GREFIER: M. M.
Pe rol se află plângerea contravențională formulată de petenta ., în contradictoriu cu intimatul I. T. DE munca CLUJ împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 05.07.2013.
Se constată că dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 28.01.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitate părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, având ca obiect plângere contravențională, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., la data de 16.06.2013, sub nr._, formulată de petenta . în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCA CLUJ, s-a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat la data de 05.07.2013, în ceea ce privește punctul 1, prevăzut de art. 16, alin.1 din Legea nr.53/2003.
În motivarea plângerii, petenta a arătat, în esență, că la data de 16.06.2013 a angajat o lucrare în materie de construcții în jud. Cluj, ., Cluj-N.. Pentru această lucrare a intrat în contact cu muncitorii necalificați Băbuța I., N. S. și N. L., care în data de 18.06.2013 au fost aduși cu mașina firmei, condusă de către șoferul B. V. I., din localitatea Gheorghieni, unde au fost semnate cu aceștia contractele individuale de muncă, spre Cluj-N.. Semnarea contractelor a avut loc la sediul firmei, la data de 18.06.2013, în prezența administratorului Siklodi Metin, după care și-au continuat drumul spre Cluj-N., unde a doua zi, în data de 19.06.2013, urma să înceapă lucrările. A mai arătat că deși au fost semnate anterior începerii activității, aceste contracte nu au fost înregistrate în REVISAL la data controlului, deoarece responsabilul cu înregistrarea lor în REVISAL era în concediu de maternitate din luna mai 2013. În aceste condiții apreciază că fapta nu există, contractele fiind semnate cu o zi înainte de efectuarea controlului. Simpla neînregistare în REVISAL nu răstoarnă prezumția încheierii contractelor. A mai arătat că cele trei contracte poartă data încheierii lor 18.06.2013, cu data de începere a activității, 19.06.2013.
În drept, plângerea a fost motivată pe prevederile OUG nr.2/2001,
În probațiune petenta a solicitat proba cu înscrisuri și proba cu martorii B. V. I., B. I., N. Ș., N. L. și a depus la dosar în copie procesul-verbal de contravenție, procesul-verbal de control (f.4-8).
Plângerea a fost legal introdusă în termenul de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, fiind timbrată cu taxa de timbră în valoare de 20 lei conform art. 36 din același act normativ (f.11).
Intimatul, legal citat a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că, in data de 19.06.2013, inspectorii ITM Cluj însoțiți de un echipaj al Grupării Mobile de Jandarmi Cluj au efectuat un control la locul de munca organizat de către ., unde au constatat că numiții Băbuța I., N. Ș., N. L. desfășura activitate în folosul petentei, în lipsa formelor legale de angajare. Aceste aspecte au fost evidențiate din cuprinsul declarației pe proprie răspundere dată în fața inspectorilor de muncă.
A mai arătat că în urma invitației din partea inspectorilor, la data de 05.07.2013, reclamanta s/a prezentat al control cu documentele ce intră în sfera de control a Inspecției Muncii. Cu toate că reclamanta a prezentat contractele individuale de muncă ale angajaților identificați de inspectorii ITM Cluj, acest aspect nu prezintă relevanță în raport cu starea de fapt reținută de către agenții constatatori la data controlului, când salariații au declarat exact contrariul.
A mai arătat că contractele individuale de muncă arătat inspectorului de muncă ulterior luării declarațiilor nu pot fi luate în considerare așa cum mizează majoritatea angajaților controlați. Faptul că pe contract este consemnată data de 18.06.2013 nu înseamnă că această dată este data reală a încheierii lui, atâta vreme cât este un document care emană de la angajator poate fi antedatat. De asemenea, a mai arătat că prin raportare la dispozițiile ce reglementează regimul transmiterii angajaților în programul REVISAL, angajatorii au obligația de a comunica noii angajați cu o zi lucrătoare anterioară începerii activității, sub sancțiunea amenzii în valoare de 10.000 lei pentru fiecare angajat necomunicat.
De asemenea, declarațiile pe proprie răspundere corespund cu situația de fapt existentă la momentul controlului, consemnările fiind sincere, salariații necunoscând repercusiunile de natură contravențională pe care angajatorul poate să le suporte în urma celor declarate.
A mai arătat intimatul că sancțiunea amenzi contravenționale a fost în mod corect aplicată și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei, iar în lumina noilor modificări legislative, practicarea muncii la negru cu nu număr de peste 5 angajați constituie infracțiune, fapt ce îndreptățește afirmația că inițiativa legislativă reflectă cu siguranță concepția legiuitorului asupra gravității fenomenului ce se manifestă la nivelul tuturor factorilor implicați: lipsa beneficiului sistemului de asigurări pentru salariat, creșterea fenomenului evaziunii fiscale, etc.
În drept au fost invocate prevederile art. 205 din C. proc. civilă, art. 16, art. 260 alin.1, lit. e din Legea nr.53/2003.
În probațiune, a solicitat încuviințare probei cu înscrisuri, și a depus la dosar copie de pe declarația pe proprie răspundere a salariatului, copie proces-verbal de control (f.15 -24), fișa de identificare (f.24,26).
La data de 19.09.2013 petenta a depus răspuns la întâmpinare prin care a arătat că cele consemnate de către cei trei salariați le-au fost sugerate de către inspectorii de muncă, mizându-se pe necunoașterea eficientă a limbii române, aceștia fiind maghiari. În acest sens a arătat că a mai existat un salariat consemnat de către agenții constatatori că nu ar avea contract individual de muncă (T. C. LORINC), deși acesta era angajat încă din anul 2012, contractul fiind transmis în REVIAL.
Instanța a încuviințat și administrat proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba cu martorii B. V. I. (f.47), B. I. (f.48), T. C. Lorinc (f.49), N. Ș. (f.61) și N. L. (f.62).
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 05.07.2013 de I. T. DE MUNCĂ CLUJ, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum total de 30.000 lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute și sancționate de art. 16 alin. 1 și art. 276 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, Codul muncii, reținându-se în sarcina acesteia că în urma controlului efectuat la data de 19.06.2013, ora 11:30, la locul de muncă al petentei din mun. Cluj-N. s-a constat că petenta a primit la muncă pe numiții B. I., N. Ș. și N. L., fără încheierea în scris cu aceștia, a unui contract individual de muncă.
Procesul verbal a fost încheiat în prezența reprezentantului petentei, care la rubrica obiecțiuni a consemnat că acestea vor fi făcute în fața instanței de judecată (f.16).
În drept, potrivit art. 276 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003, Codul muncii constituie contravenție primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă. Conform art. 16 din aceeași lege: „ (1)Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Forma scrisă este obligatorie pentru încheierea valabilă a contractului.
(2) Anterior începerii activității, contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților, care se transmite inspectoratului teritorial de muncă.
În speță, verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._, încheiat de către intimat la data de 05.07.2013, instanța constată că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Situațiile care atrag nulitatea absolută a procesului-verbal sunt expres și limitativ determinate de art. 17 din O.G. nr. 2/2001. De aceea, în celelalte cazuri, în care nu sunt îndeplinite anumite cerințe privind întocmirea procesului verbal, nulitatea procesului verbal nu poate fi invocată decât dacă s-a pricinuit părții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea actului. În acest sens, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție în Decizia R.I.L. nr. XXII/19.03.2007.
Întrucât în speță nu se poate reține existența vreunei cauze de nulitate absolută a procesului-verbal de contravenție, instanța constată că forța probantă a acestuia nu a fost înlăturată, el bucurându-se în continuare de prezumția de legalitate și temeinicie instituită de lege în favoarea sa.
De altfel, instanța arată că petenta nu a invocat motive de nulitate date de forma în care a fost întocmit procesul-verbal, ci doar aspecte privitoare la inexistența faptei.
Sub aspectul stării de fapt reținută în procesul-verbal, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
În acest sens, instanța a administrat întregul probatoriu solicitat de către petentă în dovedirea faptului că fapta reținută în procesul-verbal de contravenție nu există. Petenta nu a dovedit netemeinicia observațiilor personale ale agentului constatator sau inexactitatea acestora și nici nu a prezentat o explicație rațională motivului pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia.
Susținerea petentei că fapta nu există, având în vedere că ar fi semnat contracte individuale de muncă cu cei trei salariați în data de 18.06.2013 nu va fi primită de instanță, aceasta nefiind întemeiată. Împrejurarea că ulterior, cu ocazia prezentării la sediul ITM, petenta a depus la control contracte individuale de muncă semnate de către cei trei martori, cu data de 18.06.2013, nu are relevanță, atâta vreme cât aceste date nu au o dată certă, fiind întocmite pro causa.
Astfel, la art. 278 C. proc. civilă, cu denumirea marginală „Data certă a înscrisului sub semnătură privată” se prevede că (1) Data înscrisurilor sub semnătură privată este opozabilă altor persoane decât celor care le-au întocmit, numai din ziua în care a devenit certă, prin una dintre modalitățile prevăzute de lege, respectiv: 1. din ziua în care au fost prezentate spre a se conferi dată certă de către notarul public, executorul judecătoresc sau alt funcționar competent în această privință; 2. din ziua când au fost înfățișate la o autoritate sau instituție publică, făcându-se despre aceasta mențiune pe înscrisuri; 3. din ziua când au fost înregistrate într-un registru sau alt document public; 4. din ziua morții ori din ziua când a survenit neputința fizică de a scrie a celui care l-a întocmit sau a unuia dintre cei care l-au subscris, după caz; 5. din ziua în care cuprinsul lor este reprodus, chiar și pe scurt, în înscrisuri autentice întocmite în condițiile art. 269, precum încheieri, procese-verbale pentru punerea de sigilii sau pentru facere de inventar; 6. din ziua în care s-a petrecut un alt fapt de aceeași natură care dovedește în chip neîndoielnic anterioritatea înscrisului. Or, cele trei contracte ( conform înscrisurilor depuse la dosar) au dobândit dată certă cel mai devreme în momentul în care au fost prezentate Inspecției Muncii, adică la data de 05.07.2013, data întocmirii procesului-verbal contestat, dar și în acest caz, doar dacă instituția publică a făcut mențiuni pe înscrisuri ( art. 278 alin.1 pct. 2 C. proc. civilă), aceea fiind data de la care a devenit opozabil intimatului. Astfel, contractele de care se prevalează petenta, nefiindu-i opozabile intimatei de la data trecută pe ele ( 18.06.2013), rezultă că față de aceasta cei trei salariați desfășurau activități în folosul petentei fără să fie angajați cu forme legale.
Faptul că cele trei contracte individuale de muncă au fost întocmite ulterior datei efectuării controlului și antedatate rezultă și din declarația celor trei salariați găsiți la muncă în momentul controlului date în fața inspectorilor de muncă, prin care au arătat că lucrează la societatea petentă, din data de 19.06.2013 și că până la data de 19.06.2013, ora 11:30 ( ora controlului), nu au semnat niciun contract individual de muncă. Au mai arătat că lucrează în program de 8 ore/zi, și primește un salariu de 750 lei brut. N. Ș. și N. L. au declarat că lucrează în meseria de dulgher, iar B. I. ca și muncitor necalificat. Deși declarațiile ulterioare, date în fața instanței, sunt opuse celor consemnate în fișele de individualizare, instanța va reține că declarațiile date în momentul controlului sunt cele reale, declarațiile date în fața instanței nefiind sincere, urmând a fi înlăturate. Pentru a reține în acest fel, instanța arată că în momentul în care inspectorii de muncă s-au prezentat la fața locului, inopinat, salariații au declarat starea de fapt reală, deoarece nu cunoșteau ce consecințe vor avea pentru angajator, și evident aceștia nu au fost „sfătuiți” de către nimeni cum să declare. Că ulterior, declarațiile acestora nu au fost sincere, rezultă din cuprinsul acestora. Astfel toate declarațiile se coroborează în ceea ce privește faptul că „primul care a completat declarația a fost martorul N. Ș., iar ceilalți au copiat după el”, „fiecare a declarat că nu a știut ce semnează”, dar nu se mai coroborează când este vorba despre locul în care s-a semnat contractul, cum au ajuns la locul respectiv, și cum s-au deplasat de la locul semnării contractului spre locul de muncă.
Astfel, martorul B. V. I. (f.47), conducătorul auto care i-a transportat pe cei trei pentru semnarea contractelor individuale de muncă a declarat că toate cele trei persoane au fost duse cu mașina firmei la sediul societății din Gheorghieni, unde au semnat contractele individuale de muncă. A mai arătat că pe martorii N. Ș. și N. L. i-a luat în mașină de undeva din orașul Gheorghieni, apoi au mers la sediul firmei în vederea semnării contractelor. Martorul B. I. (f.48), a declarat că a fost luat de către mașina firmei din . și că s-au deplasat în Gheorghieni unde a semnat contractul individual de muncă. A declarat că pe martorii N. i-a întâlnit prima dată la sediul firmei, în condițiile în care martorul B. V. I. a declarat că aceștia au ajuns împreună cu autovehiculul firmei la sediul din Gheorghieni. Martorul T. C. Lorinc a declarat că în data de 18.06.2013 era acasă în loc. Ditrău și că a venit la Cluj-N. seara cu un autocar (f.49). Or, martorul B. V. I. a declarat că l-a adus cu autovehiculul firmei la Cluj, împreună cu ceilalți angajați care semnaseră contractele individuale de muncă. Mai mult, martorul N. Ș. a declarat că a semnat contractul individual de muncă în data de 18.06.2013 în loc. Ditrău. Din localitatea Remetea, de unde locuiește și până în loc. Ditrău a mers cu un taxi (f.61), în condițiile în care atât din plângerea contravențională cât și din declarația martorului B. V. reiese că semnarea contractelor ar fi avut loc în loc. Gheorghieni.
Tot în sprijinul celor reținute de către instanță este și faptul că, așa cum a arătat intimatul, netransmiterea în REVISAL a contractelor individuale de muncă, cu o zi înainte de începerea activității constituie contravenție și se sancționează cu amendă de 10.000 lei, pentru fiecare angajat necomunicat. Practic cuantumul amenzii este egal cu cel al contravenției constând în primirea la muncă fără forme legale. Or, este greu de admis că un angajator, după ce încheie contractul individual de muncă anterior primirii la muncă a angajatului ( cu respectarea dispozițiilor art. 16 alin.1 lit. e din Codul Muncii), i nu transmite aceste contracte în REVISAL, riscând practic aceeași sancțiune, ca și cum i-ar fi primit la muncă fără forme legale. Altfel spus, din punct de vedere al riscului de-a fi sancționat, degeaba a încheiat contractul individual de muncă dacă nu a fost transmis spre înregistrare, deoarece riscă să i se aplice aceeași amendă. Or, în cazul petentei, din înscrisurile depuse la dosar (f.52-54), și a numărului mare de contracte individuale de muncă încheiste, este greu de acceptat faptul că acesta nu a cunoscut riscurile la care se expune, prin faptul că angajatul responsabil de transmiterea datelor în REVISAL era în concediu de maternitate.
Având în vedere că susținerile petentei nu au fost dovedite prin probele administrate, instanța va reține că procesul-verbal a fost încheiat în mod temeinic, din coroborarea înscrisurilor rezultând fără echivoc că martorii N. Ș., N. L. și B. I. au desfășurat, în calitate de angajați muncă din data de 19.06.2013, în folosul și sub autoritatea petentei, fără a semna un contract individual de muncă anterior începerii activității.
Cât privește individualizarea sancțiunii ce i-a fost aplicată petentei, instanța reține că potrivit art. 21 din OG nr.2/2001, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal contestat.
În ceea ce privește cuantumul amenzii, respectiv de 30.000 lei, instanța apreciază că aceasta a fost aplicată în cuantumul stabilit de către legiuitor, cu respectarea dispozițiilor legale anterior menționate, sancțiunea fiind proporțională faptei săvârșite și gradului de pericol social, ținând seama că este vorba de cuantumul minim al amenzii pentru această contravenție, nefiind justificată înlocuirea cu sancțiunea avertismentului. Pentru a reține astfel, instanța arată că legiuitorul, având în vedere evoluția pieței forței de muncă, în condițiile acutizării crizei economice, prin creșterea impresionantă a muncii fără forme legale, și-a reconsiderat poziția față de gradul de pericol social acestui gen de fapte, triplând, prin modificările aduse de Legea nr.40/2010, limitele de pedeapsă. Mai mult, acest tip de faptă contravențională are consecințe negative directe și asupra persoanelor recrutate la muncă, în sensul că acestea nu au dreptul legal la asistență socială, nu au posibilitatea de a beneficia de pensii sociale, nu li se recunoaște perioada contributivă, aspecte ce afectează dreptul la pensie pentru limită de vârstă, dreptul la indemnizație de șomaj, indemnizație de boală, indemnizație de creșterea a copilului, și alte asemenea drepturi. Nu în ultimul rând, în reindividualizarea sancțiunii, instanța nu va reține conduita bună a petentei ( care nu a mai fost sancționată anterior), față de modul în care a înțeles să susțină această plângere contravențională, folosind orice mijloace pentru a fi exonerată de amendă, inclusiv prin atragerea martorilor audiați în zona faptelor penale, profitând de situația deloc comodă a acestora, de a risca să fie concediați dacă nu declară ceea ce este în folosul angajatorului.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta . în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ CLUJ, va menține procesul-verbal . nr._ încheiat la 05.07.2013, de către intimat, ca legal și temeinic întocmit.
Potrivit dispozițiilor art. 453 alin.1 din Codul de procedură civilă, partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată. Având în vedere acest temei juridic, precum și principiul disponibilității care guvernează procesul civil, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta ., cu sediul în loc. Gheorghieni, cart. B., ., . în contradictoriu cu intimatul I. T. DE MUNCĂ CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ..2, jud. Cluj.
Menține procesul verbal . nr._ încheiat la 05.07.2013, de către intimat.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare la Tribunalul Cluj.
Apelul se depune la Judecătoria Cluj-N., sub sancțiunea nulității.
Pronunțată în ședință publică azi 04.02.2014.
JUDECĂTOR, GREFIER,
I. G. M. M.
Red.Dact/I.G./4 ex./17.02.2014
| ← Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... | Plângere contravenţională. Încheierea nr. 1465/2014.... → |
|---|
