Superficie. Sentința nr. 9369/2014. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9369/2014 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 22-09-2014 în dosarul nr. 5153/211/2008*
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9369/2014
Ședința publică de la 22 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M. C.
Grefier R.-I. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții H. L., M. M. V. și M. F., în contradictoriu cu pârâta ., având ca obiect superficie.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamanților av. M. M. iar pentru pârâta av. C. L. M..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care instanța constată că la data de 03.07.2014 reclamanții au depus, prin Serviciul Registratură, concluzii scrise, filele 103-108; la data de 22.07.2014 pârâta a depus, prin Serviciul Registratură, cerere de reexaminare, fila 109-110, care a fost soluționată în ședința Camerei de Consiliu din data de 11.09.2014, de către completul C6.
Instanța constată că deși cererea de reexaminare a taxei de timbru a fost admisă în parte, pârâta nu a achitat diferența de taxă de timbru care a fost pusă în sarcina sa.
Reprezentantul reclamanților invocă excepția insuficientei timbrări a cererii reconvenționale.
Reprezentanta pârâtei arată faptul că nu înțeleg să achite diferența de taxă judiciară de timbru. De asemenea solicită acordarea unui nou termen de judecată, pentru ca părțile să poată ajunge la o înțelegere.
Reprezentantul reclamanților arată faptul că nu este de acord cu acordarea unui nou termen de judecată, având în vedere faptul că au mai beneficiat de un termen de judecată pentru ca părțile să ajungă la o înțelegere.
Instanța cu privire la excepția insuficientei timbrări a cererii reconvenționale, invocată de reprezentantul reclamanților, urmează a o admite, având în vedere că pentru cererea reconvențională nu a fost făcută dovada achitării taxei de timbru.
Reprezentanta pârâtei arată faptul că petitul privind ridicarea construcțiilor neevidențiate în Cartea Funciară, a fost timbrat.
Reprezentantul reclamanților susține că întreaga cerere reconvențională trebuie anulată, deoarece aceasta trebuie timbrată în ansamblu.
Instanța reține că nu se poate aplica sancțiunea anulării, pentru netimbrare, asupra tuturor capetelor de cerere, prin urmare există un petit care este timbrat, în consecință asupra acestuia nu se va aplica sancțiunea anulării. Cât privește cererea de amânare a soluționării cauzei în vederea încheierii unei tranzacții, având în vedere faptul că reprezentantul reclamanților s-a opus admiterii cererii de amânare, instanța urmează a respinge cererea de amânare.
Reprezentanții părților arată că nu mai au de formulat alte cereri în probațiune.
Nemaifiind alte cereri sau excepții prealabile de formulat sau probe de administrat, declara închisa faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul pe fondul cauzei reprezentanților părților.
Reprezentantul reclamanților arată faptul că deși dreptul de superficie nu a beneficiat de o reglementare în V.C.Civ., practica și doctrina a recunoscut acest drept în situația în care există doi proprietari diferiți, un proprietar asupra terenului și un proprietar asupra construcției, iar în prezenta cauză suntem în această situație, iar pentru ca dreptul de proprietate asupra construcției să poată fi exercitat este necesar să fie recunoscut un drept de superficie al reclamanților asupra terenului pârâtei. Având în vedere practica judiciară, consideră că cererea este întemeiată, iar la pronunțarea hotărârii să se aibă în vedere varianta a doua realizată în cadrul raportului de expertiză depus la termenul din data de 09.09.2013. Prin această variantă se poate realiza folosința normală, să se aibă în vedere faptul că în ceea ce privește corpul 2, este identificat și în CF un garaj, ori este evident că acesta nu poate fi folosit dacă nu se acordă și o servitute auto, garajul nu va putea fi folosit conform destinației, cu cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru, onorariu expert și onorariu avocațial.
Reprezentanta pârâtei solicită ca reprezentantul reclamanților să precizeze dacă dorește recunoașterea unui drept de servitute asupra suprafeței de 924 mp sau doar asupra suprafeței de teren pe care sunt situate construcțiile.
Reprezentantul reclamanților arată faptul că nu poate depune la acest termen, în scris, precizare de acțiune, dar susține la acest termen că dorește recunoașterea dreptului de servitute asupra terenului pe care este situat corpul C1 și C2, respectiv pentru C1 pe suprafața de 226 mp și pentru C2 pe suprafața de 115 mp, și constituirea unei servituți de trecere așa cum a fost identificată de dl. expert E. D..
Reprezentanta pârâtei arată că este de acord cu realizare a unui drept de superficie pentru suprafața de teren pe care se află cele două corpuri de clădire așa cum au fost identificate de dl. expert E. D.. De asemenea solicită admiterea cererii reconvenționale în ceea de privește petitul 3, obligarea reclamanților la ridicarea construcțiilor neevidențiate în Cartea Funciară, în caz contrar aceste să poată fi ridicate de pârâtă pe cheltuiala reclamanților, petitul 1 și 2 au rămas netimbrate, cu cheltuieli de judecată constând în taxa de timbru, onorariu expert și onorariu avocațial.
Reprezentantul reclamanților în ceea ce privește soluționarea cererii reconvenționale arată faptul că lasă la aprecierea instanței soluționarea acesteia.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față, reține:
Prin cererea înregistrată la data de 10 aprilie 2008 sub nr._ reclamanții M. A. și M. V. au chemat în judecată pârâta . și au solicitat instanței:
- să fie obligată pârâta să recunoască reclamanților dreptul de superficie asupra terenului în suprafață de 925 m.p. situat în Cluj-N., .. 15, jud. Cluj, înscris în CF 9341 Cluj, nr. top._, proprietatea pârâtei, drept dobândit prin adjudecare, urmare vânzării la licitație
- să oblige pârâta să asigure servitutea de trecere asupra terenului său în suprafață de 925 m.p. situat în Cluj-N., .. 15, jud. Cluj, înscris în CF 9341 Cluj, nr. top._, pentru a avea acces auto și pietonal la construcție și dependințe
- să fie întabulat dreptul de superficie și dreptul de servitute în CF
- cu cheltuieli de judecată
Susțin că sunt proprietarii construcțiilor edificate pe terenul situat în Cluj-N., .. 15, jud. Cluj, înscris în CF 9341 Cluj, nr. top._. Construcția cu destinația de casă familială are suprafața de 120 m.p. și este compusă din: parter – cameră de zi, baie, pivniță, hol, bucătărie, cămară, terasă; etaj – 2 încăperi și o mansardă cu o singură încăpere. Ea este edificată în temeiul unui contract de antrepriză cu societatea pârâtă și finalizată cu o altă societate, nefiind mulțumiți de calitatea lucrărilor efectuate de pârâtă.
Arată, în continuare, că pârâta a solicitat în instanță plata de despăgubiri, pe care le-a obținut în temeiul sentinței civile nr. 461/C/1998 pronunțată în dosarul civil r. 2258/1998 a Tribunalului Cluj și a Deciziei civile nr. 740/1998 a Curții de Apel Cluj.
După numeroase litigii, continuă reclamanta, pârâta a devenit proprietarul terenului, adjudecându-și la licitație terenul. În situația nou creată, pârâta este proprietarul terenului, reclamanții sunt proprietarii construcției, iar pentru utilizarea potrivit scopului a construcției, în condițiile unei stituații tensionate între părți, solicită instituirea dreptului de servitute de trecere, auto și pietonal, precum și constatarea calității lor de superficiari asupra terenului.
În drept, reclamanții au indicat dispozițiile art. 112-114 C.pr.civ., art._ C. civ., art. 2-24 și art. 28 Legea nr. 7/1996.
Au depus în probațiune copia CF 9341 Cluj (f. 7-11), copia actului de adjudecare,(f. 6) solicitând proba cu interogatoriu, expertiza tehnică, cercetarea la fața locului și audierea de martori.
Cererea este timbrată cu 24 lei taxă timbru (f.4) și 0,9 lei timbru judiciar (f. 3 verso).
La data de 5 septembrie 2008 pârâta a formulat întâmpinare (f. 18-21) solicitând respingerea cererii privind instituirea dreptului de superficie. Apreciază că dreptul de superficie se poate naște numai cu privire la suprafața pe care este edificată construcția și nu mai printr-un titlu, dând exemplu uzucapiunea, legea ori situația reglementată de art. 30 C.fam.
În privința instituirii dreptului de servitute consideră că nu sunt îndeplinite condițiile art. 616 C.civ., în sensul că lipsa ieșirii la calea publică nu este străină conduitei reclamanților. Evocă situația în care reclamanții au rămas doar proprietarii construcției și asimilează conduitei la care se referă art. 616 C. civ. faptul că aceștia au provocat litigiul prin care pârâta a devenit proprietarul terenului.
De asemenea, pârâta formulează cerere reconvențională și solicită să oblige reclamanții să achite 5 euro/lună pentru suprafața de teren pe care sunt edificate construcțiile înscrise în CF 9341 Cluj nr. top._, începând cu data de 09.09.2005, până la data pronunțării hotărârii și în continuare, pentru folosința terenului. Mai solicită să oblige reclamanții la plata sumei de 5 euro/m.p./lună pentru suprafața de teren afectată de servitutea de trecere cu piciorul. Nu în ultimul rând, pârâta solicită obligarea reclamanților la ridicarea construcțiilor neevidențiate în CF respectiv: cuptor de pâine, magazie de unelte agricole, șopron și balansoar, în caz contrar să autorizeze demolarea pe cheltuiala pârâților reconvenționali.
În drept, a indicat dispozițiile art. 115 C.pr.civ., art. 1077, art. 616 C.civ.
S-a depus în probațiune actul de adjudecare (f. 22), taxă timbru în cuantum de 19 lei (f. 23).
În privința taxei de timbru aferentă cererii reconvenționale, instanța a dispus, în ședința publică din 4 noiembrie 2008 (f. 31, 32), calcularea taxei de timbru în funcție de valoarea stabilită prin expertiza tehnică.
Reclamanții au formulat întâmpinare la cererea reconvențională (f. 27, 28), solicitând respingerea ca inadmisibilă a cererii pentru plata chiriei pentru folosința terenului proprietatea pârâtei. Ca justificare a acestei poziții procesuale reamintește că fiind proprietari de bună credință ai construcției sunt beneficiarii dreptului de superficie, drept ce nu poate fi convertit în închiriere.
Referitor la chiria pentru servitutea de trecere, reclamanții arată că, deși pârâta solicită respingerea cererii de instituirea acestui drept, implicit acceptă ideea că este nevoie să se instituie acest drept, pentru exploatare construcției. În considerarea faptului că dețin garaj auto, este nevoie instituirea servituții auto.
Se opun admiterii cererii pentru ridicarea construcțiilor neevidențiate în CF pentru că ele reprezintă anexe gospodărești care contribuie la folosința normală a imobilului.
În cauză a fost încuviințată proba cu expertiza topografică, expertiza de evaluare imobiliară, interogatoriu și proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Urmare decesului reclamanților, survenit la data de 03.03.2011 și 11.05.2011 (f. 95-98), cauza a fost continuată de moștenitorii acestora, reclamantele M. M. V., HOFFMAN L., M. F..
La data de 31.10.2013 pârâta a precizat cererea reconvențională (f. 47, 48 vol.2), ocazie cu care a solicitat obligarea reclamantelor la plata sumei de 55.294,5 lei pentru folosința terenului proprietatea pârâtei, respectiv suma de 191 lei/mp/lună atât pentru terenul afectat de superficie, în suprafață de 247 m.p., cât și pentru terenul grevat de servitute de trecere, în suprafață de 42,5 m.p. și în continuare, aceeași sumă de 191 lei /mp/lună, pentru folosința terenului afectat de servituți și superficie, de la data pronunțării hotărârii, până la încetarea grevării proprietății sale. Precizarea cererii reconvenționale, cu privire la cuantumul pretențiilor apare urmare evaluării din expertiza tehnică judiciară.
Cererea a fost timbrată cu 3445 lei taxă timbru și 5 lei timbru judiciar (f. 45, 55 vol. 2).
Aferent cererii reconvenționale, precizată la data de 31.10.2013, instanța a calculat o taxă de timbru în cuantum de 51.111,32 lei iar prin încheierea de admitere a cererii de reexaminare, având nr. 9887/CC/2014 (f. 114), a pus în vedere pârâtei să achite taxa de timbru în cuantum de 47.666,32 lei.
Taxa de timbru nu a fost achitată, sens în care, în ședința publică din 22 septembrie instanța a admis excepția insuficientei timbrări a cererii reconvenționale.
Din probatoriul administrat în cauză, instanța reține:
Astfel cum rezultă din copia CF asupra terenului situat din punct de vedere administrativ în Cluj-N., .. 15, în suprafață de 925 m.p. este proprietar pârâta ., cu titlu de drept de adjudecare la licitație (f. 6-11). Pe teren sunt edificate: C1 - casă din cărămidă ce are la parter 2 camere, baie, bucătărie, cămară, sas, WC, casa scării, terasă la etaj, cu 3 dormitoare, 2 hol, sas, balcon, casa scării și C2 - garaj, magazie, la etaj cu cabinet stomatologic, hol așteptare, grup sanitar, terasă, rampă, scări exterioare.
Construcțiile sunt proprietatea reclamantelor, cu titlu de moștenire, potrivit certificatului de moștenitor nr. 28/24.11.2011 și certificatul de moștenitor suplimentar nr. 6 din 09.03.2012 (f. 95-98 vol 1).
Pe teren, expertul a constatat că există edificate două construcții înscrise în CF C1 - casă din cărămidă ce are la parter 2 camere, baie, bucătărie, cămară, sas, WC, casa scării, terasă la etaj, cu 3 dormitoare, 2 hol, sas, balcon, casa scării și C2 - garaj, magazie, la etaj cu cabinet stomatologic, hol așteptare, grup sanitar, terasă, rampă, scări exterioare, care ocupă suprafața de 247 m.p. din terenul proprietatea pârâtei. S-a mai constatat că pe teren mai sunt edificate, fără a fi înscrise în CF, următoarele: magazie din lemn, în suprafață de 17 m.p., cuptor de pâine din cărămidă, în suprafață de 3 mp,
Se cuvine, așadar, a se sublinia faptul că imobilul situat din punct de vedere administrativ în Cluj-N., .. 15, jud. Cluj are ca proprietar asupra terenului pe pârâta . respectiv reclamantele asupra celor două construcții.
Dreptul de superficie, fiind un drept real, a trebuit consacrat de legiuitor. Acest drept a cunoscut în forma Codului civil de la 1864 o reglementare distinctă, la art. 492 C.civ. unde se stipulează că prezumția identității de persoana între proprietarul terenului și proprietarul unui „lucru făcut în pământ” este una relativă, ce poate fi răsturnată prin proba contrară.
Dreptul de superficie include în conținutul său juridic atributele dreptului de proprietate asupra unei construcții, prerogativa folosinței asupra terenului pe care se află construcția, teren care se află în proprietatea altei persoane. Deși, ca regulă, dreptul de superficie este relaționat cu dreptul de folosință asupra terenului, ca dezmembrământ al dreptului de proprietate, există situații, în care se încadrează și cauza de față, când acest drept nu se limitează doar la folosința terenului, ci și la posesia și, limitat, dispoziția asupra lui. Deoarece exercitarea dreptului de superficie presupune inclusiv exercitarea dreptului de servitute de trecere.
Jurisprudențial s-a recunoscut nașterea dreptului de superficie dintr-un act juridic sau fapt juridic în sens restrâns, respectiv realizarea unei construcții de către soți, în timpul căsătoriei, pe terenul proprietatea celuilalt soț. S-a mai recunoscut posibilitatea legală a nașterii dreptului de superficie prin act juridic, cum este cazul testamentului când, spre exemplu, testatorul instituie un legat având ca obiect nuda proprietate și dreptul de superficie în favoarea unui moștenitor sau poate institui două legate, unul având nuda proprietate, iar celălalt având dreptul de superficie în favoarea a doi moștenitori diferiți.
Sub forma faptului juridic în sens restrâns, s-a acceptat uzucapiunea, ca modalitate de dobândire a superficiei, sub rezerva ca uzufructuarul să aibă reprezentarea faptului că se comportă ca un uzufructuar asupra terenului.
Situația de față, în care proprietarii terenului și ai construcțiilor sunt persoane diferite, deși nu se încadrează în niciunul din cazurile enumerate anterior, nu poate fi, de plano, exclusă de la a constitui cauză pentru care se naște dreptul de superficie.
Din punctul de vedere a condițiilor de exercitare a acestui drept, reclamantele sunt în situația reglementată de lege, aceea de a fi proprietarii construcției edificată pe terenul altei persoane. Ele au ajuns să fie proprietari ai construcțiilor deoarece antecesorii lor au pierdut dreptul de proprietate asupra terenului pe care au fost edificate construcțiile, fiind vândut la licitație în cadrul unei executări silite. Nu se poate discuta de vreo atitudine culpabilă a proprietarilor constructorilor, de natură să sancționeze comportamentul care a dus la starea de fapt în care se află.
Fiind, așadar, de bună credință, proprietarilor construcțiilor le este garantat dreptul de proprietate. Iar pentru exercitarea plenară a dreptului lor de proprietate se impune a consfinți din punct de vedere juridic starea de fapt care le poate oferi garanții concrete ale respectării proprietății.
Mecanismul juridic al garantării că își pot exercita deplin dreptul de proprietate asupra construcțiilor îl reprezintă instituirea dreptului de superficie, așa cum este el consacrat de art. 492 C.civ.
Măsura este proporțională deoarece proprietarul terenului a cunoscut, la momentul adjudecării la licitație, că există construcții edificate pe acesta – chiar el le-a edificat – și că proprietarii lor nu pot fi împiedicați să folosească supraedificatele prin faptul de a le fi îngrădit accesul la acestea. Cu alte cuvinte, pârâta și-a asumat, odată adjudecat terenul, faptul că valoarea economică a terenului poate suferi o scădere, că folosința terenului poate fi limitată de prezența construcțiilor proprietatea reclamantelor.
Considerând în consecință, în temeiul art. 942 C.civ. instanța va admite cererea și va dispune în CF_ Cluj în favoarea corpurilor de construcție C1 pe suprafața construită de 164 m.p. și C2, pe suprafața construită de 83 m.p., corpuri înscrise în CF_ în favoarea lui H. L., reclamantă ce a devenit unic proprietar în temeiul actului de partaj autentificat sub nr. 191/09.03.2012 (f. 10-12).
Cât privește cererea pentru instituirea servituții de trecere, instanța a constatat că, de asemenea, este întemeiată. Deși pârâta invocă o atitudine culpabilă a proprietarilor construcției, care au determinat ca terenul să devină fond aservit pentru construcții, apărarea ei nu poate fi primită. Atitudinea culpabilă la care se referă legea, când limitează cazurile de instituire a servituții de trecere, are în vedere situația în care prin fapta sa proprietarul actualului fond ce se dorește a deveni dominant, și-a creat starea. Or, așa cum anterior se remarca, reclamantele, respectiv antecesorii lor, nu și-au creat deliberat situația, ci ea este rezultatul finalizării executării silite prin vânzarea la licitație.
În expertiza tehnică, expertul a constatat, la rândul său, că se justifică instituirea dreptului de servitute de trecere, trasând și coordonatele căilor de acces. Instanța va dispune, așadar, în temeiul art. 616 și următoarele C.civ. instituirea unei servituți de trecere auto și pietonal, potrivit expertizei tehnice efectuată de ing. E. D., varianta a II-a, astfel: servitute pietonală pe o lungime de 17 m și o lățime de 1 m în favoarea corpului C1, fond dominant, și pe o lungime de 12 m. și o lățime de 4 m în favoarea corpului C2, fond dominant, peste terenul cu topo_, fond aservit.
Deși pârâta a fost de acord cu o servitute de trecere pietonală, instanța a apreciat că se justifică și servitutea auto: în cartea funciară este înscrisă construcția cu destinația C2 - garaj, magazie, la etaj cu cabinet stomatologic, hol așteptare, grup sanitar, terasă, rampă, scări exterioare. Pentru folosința garajului, este firesc să se asigure accesul auto, altfel, dreptul de proprietate asupra acestei construcții ar fi limitat în mod nejustificat.
Dreptul de superficie, precum și dreptul de servitute de trecere auto și pietonal va fi înscris, în temeiul art. 20 și următoarele din Legea nr. 7/1996 asupra imobilului nr. top._ din CF_ Cluj-N.
Referitor la cererea reconvențională, așa cum a fost modificată de pârâtă, instanța reține că, în privința cererii de obligare a reclamantelor la plata chiriei aferentă suprafeței afectată de servitutea de trecere și de dreptul de superficie, a fost admisă excepția insuficientei timbrări. D. urmare, cererea va fi anulată ca netimbrată.
Cât privește cererea pentru demolarea construcțiilor neîntabulate în CF instanța reține că, potrivit expertizei judiciare topografice, pe terenul proprietatea pârâtei, nr. top._ din CF_ Cluj-N., sunt edificate două construcții înscrise în CF, respectiv C1 - casă din cărămidă ce are la parter 2 camere, baie, bucătărie, cămară, sas, WC, casa scării, terasă la etaj, cu 3 dormitoare, 2 hol, sas, balcon, casa scării și C2 - garaj, magazie, la etaj cu cabinet stomatologic, hol așteptare, grup sanitar, terasă, rampă, scări exterioare, care ocupă suprafața de 247 m.p. din terenul proprietatea pârâtei. S-a mai constatat că pe teren mai sunt edificate, fără a fi înscrise în CF, o magazie din lemn, în suprafață de 17 m.p. și cuptor de pâine din cărămidă, în suprafață de 3 mp.
În temeiul art. 494 alin. 2 C.civ. instanța va admite cererea reconvențională a pârâtei și, în consecință va obliga reclamantele să demoleze construcțiile neînscrise în CF, evidențiate în expertiza tehnică drept: magazie din lemn, în suprafață de 17 m.p., cuptor de pâine din cărămidă, în suprafață de 3 mp, în caz contrar, autorizează pârâta să demoleze, pe cheltuiala reclamantelor.
În temeiul art. 274, art. 276 C.pr.civ. va obliga pârâta să achite reclamantelor cheltuieli de judecată de 3.595,8 lei, din care 1.000 lei onorariu avocațial, 173,8 taxă timbru și timbru judiciar și 2.442 lei onorariu expertiză. De asemenea, pentru cererea reconvențională admisă, va obliga eclamantele să achite pârâtei cheltuieli de judecată în cuantum de 219,3 lei, din care 19,3 lei taxă timbru și timbru judiciar, iar 200 lei onorariu expertiză.
Apoi, va compensa cheltuielile de judecată în limita sumei de 219,3 lei, pârâta fiind obligată să achite reclamantelor 3.376,5 lei cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE :
Admite acțiunea civilă formulată de reclamantele M. M. V., dom. în Cluj-N., .. 15, jud. Cluj, M. F., dom. în Cluj-N., .. 15, jud. Cluj și H. L., cu dom. în Germania, Mulheim an der Ruhr, .. 56 C, toate cu dom. procesual ales în Cluj-N., Calea Dorobanților nr. 24, . în contradictoriu cu pârâta ., cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj.
Admite cererea reconvențională formulată de pârâta . în contradictoriu cu reclamantele M. M. V., M. F. și Hoffmans L., având ca obiect demolarea construcțiilor neînregistrate la CF.
Anulează ca insuficient timbrate celelalte capete de cerere ale cererii reconvenționale.
Dispune instituirea unui drept de superficie în CF_ Cluj în favoarea corpurilor de construcție C1 pe suprafața construită de 164 m.p. și C2, pe suprafața construită de 83 m.p., corpuri înscrise în CF_ în favoarea lui H. L..
Dispune instituirea unei servituți de trecere auto și pietonal, potrivit expertizei tehnice efectuată de ing. E. D., varianta a II-a, astfel: servitute pietonală pe o lungime de 17 m și o lățime de 1 m în favoarea corpului C1, fond dominant, și pe o lungime de 12 m. și o lățime de 4 m în favoarea corpului C2, fond dominant, peste terenul cu topo_, fond aservit.
Dispune întabularea dreptului de servitute auto și pietonal asupra fondului aservit, terenul cu nr. top._ din CF_ Cluj-N. și în favoarea fondului dominant, corpurile de clădire C1 și C2, înscrise în CF_ Cluj-N..
Obligă reclamantele să demoleze construcțiile neînscrise în CF, evidențiate în expertiza tehnică drept: magazie din lemn, în suprafață de 17 m.p., cuptor de pâine din cărămidă, în suprafață de 3 mp, în caz contrar, autorizează pârâta să demoleze, pe cheltuiala reclamantelor.
Obligă pârâta să achite reclamantelor cheltuieli de judecată de 3.595,8 lei, din care 1.000 lei onorariu avocațial, 173,8 taxă timbru și timbru judiciar și 2.442 lei onorariu expertiză.
Obligă reclamantele să achite pârâtei cheltuieli de judecată în cuantum de 219,3 lei, din care 19,3 lei taxă timbru și timbru judiciar, iar 200 lei onorariu expertiză.
Compensează cheltuielile de judecată în limita sumei de 219,3 lei, pârâta fiind obligată să achite reclamantelor 3.376,5 lei cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 22 septembrie 2014.
JUDECĂTOR, GREFIER
C. M. C. R. I. P.
Red. C.M.C./C.M.C., 7 ex ( 1 ex. la B.)., 2014-10-22
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 7403/2014.... | Somaţie de plată. Hotărâre din 30-09-2014, Judecătoria... → |
|---|
