Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 4627/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4627/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 08-05-2015 în dosarul nr. 4163/211/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
Operator date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4627/2015
Ședința camerei de consiliu din 8 mai 2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: I. V. V.
GREFIER: L.-M. M.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile înaintate de reclamanta S.C. O. P. S.R.L. în contradictoriu cu pârâta S.C. F. C. S.R.L., având ca obiect cerere de valoare redusă.
Soluționarea cererii s-a dispus în camera de consiliu, cu citarea părților.
La apelul nominal făcut în cauză, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În temeiul art. 131 alin. 1 C. pr. civ., analizându-și din oficiu competența, instanța constată că este competentă general, material și teritorial pentru a soluționa prezenta cerere de valoare redusă, raportat la dispozițiile art. 1027 alin. 1 C. pr. civ. coroborat cu art. 107 alin. 1 C. pr. civ.
În temeiul art. 238 C. pr. civ., instanța apreciază că prezenta cauză poate fi soluționată la acest termen de judecată.
În temeiul art. 258 raportat la art. 255 C. pr. civ., instanța încuviințează pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Nemaifiind alte probe de administrat sau incidente de soluționat, în temeiul art. 244 alin. 1 C. pr. civ., instanța constată încheiată etapa cercetării procesului, iar, în temeiul art. 394 C. pr. civ., considerându-se lămurită, declară închisă etapa dezbaterilor asupra fondului și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.03.2015, sub nr._, reclamanta S.C. O. P. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.C. F. C. S.R.L., obligarea pârâtei la plata sumei de 1.001,34 lei reprezentând contravaloare facturi precum și la plata dobânzii legale aferente. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că între părți s-au desfășurat relații comerciale în baza cărora a fost livrată marfă pârâtei, existând obligația corelativă de achitare a contravalorii acesteia. Reclamanta a emis facturi pentru marfa livrată.
A mai susținut reclamanta că facturile au fost acceptate la plată de către pârâtă iar marfa a fost livrată.
În drept, reclamanta a invocat dispozițiile art. 1025 și urm. C.pr.civ.
În probațiune, reclamanta a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată, în conformitate cu dispozițiile art. 6 alin. 1 OUG nr. 80/2013, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar. (fila 7)
La cererea de chemare în judecată au fost atașate copii de pe facturi (filele 11-16) precum și o evidență – rulaj partener. (filele 8-10)
Pârâta, deși legal citată, nu a depus formularul de răspuns ori întâmpinare, conform dispozițiilor art. 1029 alin. 4 C.pr.civ.
La termenul din data de 08.05.2015, instanța a încuviințat pentru reclamantă și a administrat proba cu înscrisuri, constând în actele depuse la dosarul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Între părți s-au desfășurat raporturi contractuale în forma simplificată a comenzii urmate de executare. Reclamanta S.C. O. P. S.R.L. a livrat pârâtei S.C. F. C. S.R.L., în repetate rânduri, produsele comandate de către aceasta din urmă.
Ca urmare a îndeplinirii obligațiilor sale, reclamanta a emis următoarele facturi: factura . nr._/29.08.2014 pentru suma de 145,26 lei, factura . nr._/02.09.2014 pentru suma de 191,90 lei, factura . nr._/05.09.2014 pentru suma de 176,41 lei, factura . nr._/08.09.2014 pentru suma de 184,14 lei, factura . nr._/19.09.2014 pentru suma de 240,41 lei și factura . nr._/24.09.2014 pentru suma de 180,38 lei. Facturile au devenit scadente la data emiterii lor.
Toate facturile menționate în cele ce preced au fost acceptate la plată de către pârâtă prin aplicarea semnăturii reprezentantului său.
Pârâta a efectuat o plată parțială a facturii . nr._/29.08.2014, din contravaloarea acestei facturi rămânând un rest neachitat de 64,10 lei.
În drept, instanța reține că potrivit art. 102 al. 1 Legea 71/2011, contractul este supus legii în vigoare la momentul încheierii sale, în ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa astfel încât raporturile contractuale dintre părți sunt reglementate prin dispozițiile Noului Cod civil, contractele în formă simplificată fiind încheiate în perioada 29.08._14.
În ceea ce privește cererea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 1.001,34 lei, reprezentând contravaloarea facturi, instanța o apreciază a fi întemeiată și urmează să o admită.
Articolul 1350 alin. 1 și 2 N.C.civ. reglementează principiul forței obligatorii a contractului, arătând că orice persoană trebuie să își execute obligațiile pe care le-a contractat iar atunci când fără justificare nu își îndeplinește această îndatorire, ea este răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu, în condițiile legii.
Art. 1516 alin. 2 N.C.civ. consacră dreptul creditorului la executarea integrală, exactă și la timp a obligației, conferindu-i acestuia, în ipoteza în care debitorul nu înțelege să își execute benevol obligațiile contractuale, dreptul de a solicita instanței obligarea celeilalte părți la executarea obligației.
În materia răspunderii contractuale, referitor la sarcina probei, instanța reține că creditorul trebuie doar să facă proba existenței creanței. De îndată ce a fost făcută această dovadă, neîndeplinirea obligației de către debitor se prezumă, dacă acesta nu face dovada contrară, așa cum prevede art. 1548 N.C.civ..
Reclamanta a făcut proba existenței obligației pârâtei de a achita suma de 1.001,34 lei, prin facturile emise, facturi ce au fost semnate de primire de către pârâtă. Prin aplicarea semnăturii (și a ștampilei, în ceea ce privește o parte din facturi) asupra facturilor, pârâta a confirmat faptul că i-au fost livrate bunurile enumerate în cuprinsul acesteia și și-a asumat obligația de a achita contravaloarea acestora.
De asemenea, creanța este lichidă, câtimea acesteia fiind determinată prin înscrisurile menționate, și exigibilă, la data emiterii facturilor, din moment ce nu a fost stabilit un alt termen de exigibilitate a obligației de plată.
Pentru aceste considerente, constatând că reclamanta a probat că pârâtei îi revine obligația de a achita suma de 1.001,34 lei, reprezentând contravaloare facturi iar pârâta nu a făcut proba executării, instanța urmează să admită primul capăt de cerere și să oblige pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 1.001,34 lei.
Referitor la petitul prin care se pretinde obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente sumei de 1.001,34 lei, începând cu data emiterii fiecărei facturi și până la plata efectivă a debitului, instanța îl apreciază a fi întemeiat și urmează să îl admită.
Potrivit art. 1535 al. 1 C.civ., în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadență, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadență și până la momentul plății.
Potrivit art. 2 din OG nr. 13/2011, „în cazul în care, potrivit dispozițiilor legale sau prevederilor contractuale, obligația este purtătoare de dobânzi remuneratorii și/sau penalizatoare, după caz, și în absența stipulației exprese a nivelului acestora de către părți, se va plăti dobânda legală aferentă fiecăreia dintre acestea.”
Astfel cum s-a reținut în cele de mai sus, pârâta nu a achitat integral contravaloarea facturii . nr._/29.08.2014, facturii . nr._/02.09.2014, facturii . nr._/05.09.2014, facturii . nr._/08.09.2014, facturii . nr._/19.09.2014 și a facturii . nr._/24.09.2014, cumulând un debit de 1.001,34 lei.
Având în vedere toate aceste aspecte, pârâta urmează să fie obligată la plata dobânzii legale penalizatoare de la momentul scadenței facturilor (data emiterii) și până la data achitării efective a debitului.
Conform art. 1031 C.pr.civ., partea care cade în pretenții va fi obligată, la cererea celeilalte părți, la plata cheltuielilor de judecată. Cheltuielile efectuate în scop procesual de către reclamantă sunt reprezentate de taxa judiciară de timbru, în cuantum de 50 lei (fila 7). În ceea ce privește taxă judiciară de timbru, aceasta este inclusă în categoria cheltuielilor de judecată, astfel cum reiese din prevederile art. 451 alin. 1 C.pr.civ.
Constatând culpa procesuală a pârâtei ce a căzut în pretenții, acțiunea urmând a fi admisă în întregime, instanța urmează să oblige pârâta la plata în favoarea reclamantei a sumei de 50 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de valoare redusă formulată de reclamanta S.C. O. P. S.R.L., J_, CUI RO_, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj în contradictoriu cu pârâta S.C. F. C. S.R.L, J_, CUI RO_, cu sediul în Cluj-N., .. 20, jud. Cluj.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 1.001,34 lei, reprezentând contravaloare facturi.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a dobânzii legale aferente contravalorii fiecărei facturi de la data emiterii și până la plata integrală a debitului.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 50 lei.
Executorie de drept.
Cu drept de apel care se depune la Judecătoria Cluj-N. în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.05.2015.
JUDECĂTOR GREFIER
I. V. V. L. M. M.
Red. I.V.V. 2 ex/12.05.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 5265/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4750/2015.... → |
|---|
