Ordin de protecţie. Sentința nr. 3189/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3189/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 3189/2015
ROMANIA
JUDECĂTORIA CLUJ - N.
Cluj-N., .. 2, cod poștal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Operator Date cu Caracter Personal 3185
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 3189/2015
Ședința publică din data de 01.04.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: F. R.
GREFIER: B. G.
Ministerul Public reprezentat prin procuror: A. L.
din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-N.
Pe rol se află judecarea cauzei Minori și familie privind pe reclamant M. V. A. și pe pârât M. D., având ca obiect ordin de protecție.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta și pârâtul asistat de avocat P. M. A..
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Având în vedere dispozițiile art. 131 Cod pr. Civila raportat la prevederile art. 25 din l 217/2003 instanța a constatat că este competentă general, material și teritorial să judece pricina.
Instanța învederează că procedura ordinului de protecție este o procedură de urgență, excepțională și procedează la audierea reclamantei, în susținerea cererii.
Reclamanta susține că pârâtul este o persoana violentă, iar în anul 2012 după introducerea acțiunii de divorț a crezut că acesta se va schimba. La întrebările adresate de instanță, reclamanta arată că pârâtul a vrut s-o loveasca pe fiica sa minoră de 17 ani, că a bătut-o și pe ea cu câțiva ani în urmă. Mai arată că nu are nici un cuvânt de spus în casă, în calitate de soție, iar in urma cu aproximativ 7 ani a fost la țară împreună cu socrii săi iar pârâtul a bătut-o cu pumnii.
Interpelată fiind de instanță, reclamanta solicită admiterea în probațiune a înscrisurilor depuse precum și proba testimonială cu audierea surorii sale menționată în cererea introductivă, F. A., care cunoaște împrejurările menționate.
Reprezentanta pârâtului solicită respingerea probei cu martori, întrebând reclamanta de cat timp martora nu a mai fost în casa sa.
La aceasta întrebare reclamanta răspunde ca sora sa nu a mai vizitat-o de câțiva ani.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea probei testimoniale, deoarece chiar reclamanta a menționat ca sora sa nu a vizitat-o de câțiva ani, neputând avea cunoștință despre împrejurări recente pe care le invocă reclamanta.
Instanța procedează la audierea pârâtului, cu privire apărările pe care acesta le invocă.
La întrebările adresate de instanță, pârâtul arată că nu a recurs la acte de violență nici asupra reclamantei nici asupra fiicei minore.
Reprezentanta pârâtului, având cuvântul asupra probațiunii, solicită încuviințarea înscrisurilor depuse și interogatoriul reclamantei, pentru a dovedi lipsa actelor de violență invocate. Învederează instanței ca renunță la proba testimonială.
Reprezentanta Ministerului Public, față de susținerile reclamantei și întrebările din cuprinsul interogatoriului, solicită respingerea acestuia, considerând că nu este necesară și utilă administrarea acestei probe.
Deliberând, instanța, în baza dispozitiilor art. 258 Cod pr. civila, raportat la art. 255 Cod pr.civila, incuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, pentru reclamantă și pârât, apreciind ca este legala, concludenta si pertinenta pentru justa solutionare a cauzei.
Instanta ia act ca pârâtul renunta la a mai sustine proba testimoniala.
Instanta deliberand, in baza dispozitiilor art. 258 Cod pr. civila, raportat la art. 255 Cod pr.civila respinge proba cu interogatoriul reclamantei, apreciind că nu este utilă solutionarii litigiului raportat la motivele invocate prin cererea introductivă.
Instanța respinge, pentru reclamantă, proba testimonială cu audierea surorii sale, considerand că nu este utilă solutionării cauzei.
În temeiul art. 244 Cod pr. civila, instanța declară cercetarea procesului încheiată.
În temeiul art. 392 Cod pr. civila, instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Reclamanta solicita instantei admiterea cererii si evacuarea pârâtului din locuință, pentru motivele aratate pe larg in cerere, acordarea cheltuielilor de judecata reprezentand onorariul avocatial.
Instanta ii atrage atentia ca la dosar nu exista imputernicire avocatiala din partea sa, pentru un apărător ales.
Reprezentanta pârâtului solicită respingerea cererii pentru motivele din întampinare, cu cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial. Invedereaza ca scopul ordinului de protectie il reprezinta apararea integritatii fizice si psihice a persoanei, cu indeplinirea catorva conditii: stare de pericol actual provenit din acte de violenta, caracterul provizoriu al masurii, ori, in cauza nu sunt indeplinite aceste conditii.
Reprezentanta Ministerului Public, fata de cererea de chemare in judecata, solicita respingerea acesteia, deoarece nu s-a facut dovada existentei unor agresiuni ale pârâtului asupra reclamantei, care sa puna in pericol integritatea fizică și psihică a reclamantei, actele de violenta de care se face vorbire s-au petrecut in urma cu multi ani.
În temeiul art. 394, alin. 1 Cod pr. civila, instanța declară închise dezbaterile în fond și reține cauza spre soluționare pe baza probelor aflate la dosar.
INSTANȚA
Asupra prezentei cauze civile,
Reține că, în data de 23.01.2015, a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N., cererea de emitere a ordinului de protecție formulată de reclamanta M. V. A. în contradictoriu cu pârâtul M. D. prin care aceasta a solicitat evacuarea pârâtului din locuința comună situată în ., . .
În fapt, reclamanta a arătat că pârâtul a început să aibă un comportament violent încă din anul 2010, pe fondul consumului de alcool. Reclamanta a mai arătat că în cursul anului 2012, urmare a bătăilor administrate de către pârât a sesizat poliția și formulat cerere de divorț, cerere la care ulterior a renunțat. A mai arătat că viața sa este pusă în pericol, mai ales că i-a comunicat pârâtului intenția de a divorța.
În drept, cererea reclamantei a fost întemeiată pe dispozițiile L. 217/2013, republicată.
În probațiune s-a solicitat administrarea probei cu martori.
Pârâtul, prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii e emitere a ordinului de protecție ca fiind neîntemeiată.
În fapt, acesta a arătat, în esență, că cele susținute de către reclamantă sunt neîntemeiate deoarece acesta a agresat-o și reprezintă un pericol pentru reclamantă, singurul scop al acesteia fiind acela de a îl evacua din locuință .
Din actele și lucrările existente la dosar, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamanta a solicitat emiterea unui ordin de protecție prin care să se dispună evacuarea pârâtului din locuința comună situată în ., . .
Aceasta arătat că în anul 2012 a sesizat organele de poliție ca urmare a bătăilor administrate de către pârât și are convingerea că datorită scandalurilor și agresiunilor fizice și psihice viața sa este pusă în pericol.
În drept, potrivit art. 26 alin.1 din Legea nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie actualizată și modif. prin Legea nr. 25/2012, persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe dintre măsurile - obligațiile sau interdicțiile prevăzute în lege.
a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;
b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei;
c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;
d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;
e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;
f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;
g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;
h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.
(2) Prin aceeași hotărâre, instanța poate dispune și suportarea de către agresor a chiriei și/sau a întreținerii pentru locuința temporară unde victima, copiii minori sau alți membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilității de a rămâne în locuința familială.
(3) Pe lângă oricare dintre măsurile dispuse potrivit alin. (1), instanța poate dispune și obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.
Astfel, analizând cele susținute de reclamantă prin cererea introductivă, în lumina dispozițiilor legale incidente în materie instanța constată că trebuie îndeplinite o . condiții cumulative . Așadar integritatea fizică sau psihică a victimei trebuie să fie pusă în pericol printr-un act de violență fie ea violență fizică sau psihică, aceasta să vină din partea unui membru al familiei iar ordinul să fie emis în scopul înlăturării unei stări de pericol.
Astfel, cele susținute, prin cererea de emitere a ordinului de protecție, de către reclamantă nu au fost confirmate de probele administrate în cauză.
Deși reclamanta susține că a fost agresată de către reclamant aceasta nu a adus nicio probă pentru dovedirea afirmațiilor sale, evocând doar episoade întâmplate în cursul anului 2012 sau în urmă cu 7 ani, episoade care chiar dacă ar fi reținute ca fiind adevărate nu ar fi de natură a duce la concluzia că la acest moment sau la un moment imediat anterior integritatea sa fizică sau psihică este în pericol . Astfel, reclamanta nu a prezentat nicio justificare cu privire la rămânerea în stare de pasivitate timp de 3 ani de zile și declanșarea acestei proceduri speciale șu urgente, tocmai la acest moment, atât timp cât atât în cuprinsul cererii de chemare în judecată, cât și în cadrul audierii sale nu a făcut referire la vreun moment recent și punctual de violență ci s-a mulțumit a reitera episoade trecute și generale .
În ceea ce privește condiția înlăturării stării de pericol instanța apreciază că și aceasta, la rândul său, nu este îndeplinită .
Astfel, prin emiterea ordinului de protecție, în scopul protejării victimei ; pârâtului îi este limitată libertatea de mișcare, drept fundamental de altfel, iar instanța are datoria de a limita cât mai mult posibil orice fel de încălcare a drepturilor persoanelor implicate . Așadar limitarea libertății de mișcare a pârâtului trebuie să fie proporțională cu amenințarea pe care acesta o reprezintă la adresa persoanei reclamantei iar procedura de emitere a ordinului de protecție, de urgență, a fost instituită tocmai pentru a se înlătura un pericol iminent .
Instanța nu poate reține o stare de pericol iminent deoarece reclamanta evocă episoade din cursul anului 2012, iar cererea a fost înregistrată la data de 23 ianuarie 2015 adică la mai bine de 2 ani de la ultimul episod.
Pentru aceste motive, instanța apreciază că, în cauză, reclamanta nu a reușit să dovedească îndeplinite condițiile prevăzute în art. 23 din L. 217/2003, republicată și în consecință va dispune respingerea cererii de emitere a ordinului de protecție ca fiind neîntemeiată.
In ceea ce privește cererea pârâtului de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată, instanța, văzând dispozițiile art. 453 C., va dispune admiterea acesteia și obligarea reclamantei la plata sumei de 1000 lei, reprezentând onorariu de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de emitere a ordinului de protecție formulată de reclamanta M. V. A., cu domiciliul în CLUJ-N., ., . în CLUJ-N., ., . în contradictoriu cu pârâtul M. D., cu domiciliul procesual ales în LA AV.P. M. A. CLUJ-N., CALEA DOROBANTILOR, nr. 25, . neîntemeiată
Obligă reclamanta la plata către pârât a sumei de 1000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 3 zile de la pronunțare pentru părți și pentru reprezentanta Ministerului Public.
Pronunțată în ședință publică, azi 01.04.2015.
JUDECĂTOR, GREFIER
F. R. B. G.
| ← Consființire acord mediere. Sentința nr. 3170/2015.... | Partaj bunuri comune. Lichidare regim matrimonial. Sentința nr.... → |
|---|
