Plângere contravenţională. Sentința nr. 1292/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1292/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 06-02-2015 în dosarul nr. 8794/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
DOSAR NR._
Operator Date cu Caracter Personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1292/2015
Ședința publică din 6 februarie 2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: I. V. V.
GREFIER: L.-M. M.
Pe rol se află soluționarea plângerii contravenționale formulate de petentul B. I.-T. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, privind procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 23.04.2014.
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc în ședința publică din data de 30.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării hotărârii pentru data de azi, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 28.04.2014, sub nr._, petentul B. I. T. a solicitat, în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, în principal, anularea procesului-verbal de sancționare contravențională . nr._/23.04.2014 ca netemeinic și în subsidiar, înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului. În ipoteza respingerii și a petitului subsidiar, s-a solicitat repunerea în termenul de 48 de ore pentru achitarea a jumătate din minimul amenzii stabilite prin actul normativ și înlăturarea sancțiunii contravenționale complementare a reținerii permisului de conducere.
În motivarea cererii, petentul a arătat că agentul constatator nu a respectat dispozițiile legale incidente în materie cu privire la procedura constatării și sancționării contravențiilor deoarece a realizat o descriere necorespunzătoare a stării de fapt, aplicând o sancțiune pentru o faptă care nu se încadrează la art. 100 alin. 3 lit. e OUG nr. 195/2002. Astfel, agentul constatator nu a realizat o corectă încadrare a faptei, calificând-o ca fiind o depășire neregulamentară prin partea dreaptă a mașinilor aflate în coloană pe sensul de mers al petentului. Raportat la art. 45 OUG nr. 195/2002, nu poate fi considerată depășire simpla deplasare cu o viteză mai redusă decât a celorlalte mașini care se deplasau pe aceiași direcție, cu scopul de a se încadra în coloană.
A susținut petentul că, în dimineața zilei de 23.04.2014, a pornit spre Cluj-N. de la o pensiune situată pe Calea Baciului, a semnalizat intenția de a se încadra în coloana de mașini care se deplasa spre centrul orașului însă nefiind lăsat de ceilalți conducători, a parcurs o distanță de aproximativ 50 de metri pe partea dreaptă a benzii de circulație. În tot acest timp, petentul a semnalizat intenția de a intra în coloană, neefectuând vreo manevră de depășire.
În susținerea petitului subsidiar, s-a arătat că pericolul social produs este unul redus astfel încât nu se justifică aplicarea unei amenzi.
În probațiune, petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale cu martorul Sulik V. V..
În drept, au fost invocat dispozițiile OG nr. 2/2001, OUG nr. 195/2002 și Regulamentul de aplicare al OUG nr. 195/2002.
La cerere au fost anexate următoarele înscrisuri: copie de pe procesul-verbal contestat (fila 7) și copie de pe cartea de identitate a petentului. (fila 8)
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată, în conformitate cu dispozițiile art. 19 OUG nr. 80/2013, astfel cum reiese din înscrisul depus la dosar. (fila 20)
Prin întâmpinarea depusă la data de 27.05.2014, intimatul a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
Sub aspectul legalității, s-a arătat că procesul-verbal contestat conține toate elementele prevăzute de art. 16 și 17 OG nr. 2/2001. În ceea ce privește temeinicia, s-a arătat că sancțiunea a fost aplicată cu respectarea limitelor legale și că procesul-verbal se bucură de o prezumție de temeinicie, făcând dovada celor reținute până la proba contrară. Fapta a fost constatată prin propriile simțuri de către agentul de poliție.
La întâmpinare a fost anexat istoricul contravențional al petentului (filele 24-25).
În drept, intimatul a invocat prevederile art. 205, art. 206, art. 223 alin. 3, art. 249, art. 315 alin. 1 C.pr.civ., O.G. nr. 2/2001, O.U.G. nr. 195/2002.
Prin răspunsul la întâmpinare formulat la data de 12.06.2014 s-a arătat că nu poate fi considerată depășire simpla deplasare cu o viteză mult mai redusă decât a celorlalte mașini care se deplasau în aceiași direcție de mers. În ceea ce privește istoricul contravențional al petentului, s-a arătat că acesta nu este relevant în prezenta cauză cât timp petentul a fost sancționat pentru o faptă pe care nu a săvârșit-o. S-a menționat că nu se contestă întocmirea procesului-verbal cu respectarea condițiilor de formă cerute de lege.
La termenul din ședința publică din data de 25.06.2014, instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar iar pentru petent a fost încuviințată și proba testimonială cu martorul Sulica V. Valetin. Martorul a fost audiat prin comisie rogatorie națională de către Judecătoria Sectorului 1 București, declarația sa regăsindu-se în dosarul nr._/299/2014, anexat la dosarul prezentei cauze.
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 23.04.2014 de Inspectoratul de Poliție Județean Cluj, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 340 lei și cu sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru 30 de zile.
S-a reținut că, în data de 23.04.2014, petentul a condus auto marca Volkswagen cu nr. de înmatriculare_ pe . direcția gară și a efectuat manevra de depășire a unei coloane de autovehicule, circulând în partea lor dreaptă, pe acostamentul amenajat și semnalizat corespunzător.
Potrivit art. 100 alin. 3 lit. e din O.U.G nr. 195/2002, republicată, cu modificările ulterioare, constituie contravenție și se sancționează cu amendă prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile „nerespectarea regulilor privind depășirea”.
Examinând sub aspectul legalității întocmirea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției, din perspectiva cauzelor de nulitate absolută prevăzute în mod expres și limitativ de către art. 17 din OG nr. 2/2001, instanța reține că nu este incidentă niciuna dintre ele. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator.
În plus, instanța constată că petentul nu a invocat nici un viciu de nelegalitate al procesului-verbal, susținând doar că fapta ce îi este imputată nu există.
Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Instanța reține că procesul verbal de contravenție este un act administrativ ce se bucură, datorită calității de reprezentant al statului a celui ce îl încheie, de o prezumție de validitate și temeinicie, prezumție care este însă relativă și care poate fi răsturnată prin administrarea probei contrarii.
Petentului i s-a oferit ocazia, în prezenta cauză, de a propune și de a administra orice mijloc de probă pentru a răsturna prezumția relativă că cele constatate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor sunt conforme cu realitatea. Petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri și a probei testimoniale cu martorul Sulika V. V..
Instanța constată că situația de fapt reținută de agentul constatator în cuprinsul procesului verbal nu a fost confirmată de probatoriul administrat.
Petentul a fost sancționat pentru nerespectarea regulilor privind depășirea. Conform art. 45 alin. 1 OUG nr. 195/2002, depășirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol, aflat pe același sens de circulație, prin schimbarea direcției de mers și ieșirea de pe banda de circulație sau din șirul de vehicule în care s-a aflat inițial.
Potrivit art. 45 alin. 5 teza I OUG nr. 195/2002, depășirea se efectuează numai prin partea stângă a vehiculului depășit. Agentul constatator a reținut că petentul a efectuat o manevră de depășire a unei coloane de mașini, prin partea lor dreaptă. Cu toate acestea, starea de fapt reținută în cuprinsul actului de sancționare nu este susținută de probatoriul administrat în cauză.
Martorul audiat în cauză a declarat că petentul a ieșit de la o pensiune de pe Calea Baciului iar apoi, fiindcă nu i s-a permis să se încadreze pe banda de mers, s-a deplasat pe lângă coloana de mașini aproximativ 30 de metri. S-a arătat că petentul nu a depășit nici un autoturism ci s-a deplasat pe lângă coloana de autovehicule cu dorința de a se încadra pe banda de circulație.
Raportat la definiția conferită de art. 45 alin. 1 OUG nr. 195/2002 noțiunii de depășire, instanța reține că manevra efectuată de către petent nu reprezintă o depășire. În primul rând, petentul nu a depășit nici un autovehicul, astfel cum a declarat martorul, astfel încât nu este îndeplinită condiția ca un vehiculul ce efectuează manevra să treacă în fața unui alt vehicul. În plus, autovehiculul condus de către petent nu a ieșit de pe banda de circulație sau din șirul de vehicule în care s-a aflat inițial din moment ce a ieșit din parcarea pensiunii și nu a reușit să se încadreze pe banda de mers, motiv pentru care s-a deplasat în paralel cu coloana de autovehicule.
În consecință, chiar dacă petentul s-a deplasat în dreapta coloanei de autovehicule, manevra sa nu se încadrează în noțiunea de depășire din moment ce nu a trecut în fața nici unui alt vehicul și, mai mult, nu a ieșit de pe banda de circulație sau din șirul de vehicule în care s-a aflat inițial.
Având în vedere aceste aspecte, instanța reține că fapta petentului nu întrunește elementele constitutive ale contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. e OUG nr. 195/2002 deoarece manevra realizată de către petent nu constituie depășire în sensul art. 45 alin. 1 OUG nr. 195/2002 astfel încât petentul nu poate fi sancționat pentru nerespectarea regulilor privind depășirea
Așadar, deși actul încheiat de către agentul constatator în urma celor percepute nemijlocit constituie, de principiu, mijloc de probă, totuși în contextul formulării prezentului demers procesual s-a putut concluziona, în urma ansamblului mijloacelor de probă administrate, în sensul că cele reținute în cuprinsul procesului verbal contestat nu sunt conforme situației reale, având în vedere declarația martorului audiat în cauză.
În consecință, ținând seama de ansamblul aspectelor mai sus reliefate, în baza art. 34 alin. (1) din O. G. nr. 2/2001, plângerea formulată urmează a fi admisă, actul de constatare și sancționare contravențională fiind netemeinic și, prin urmare, va fi anulat, corelativ cu exonerarea petentului de plata amenzii în sumă de 340 lei și de executarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, stabilite în sarcina sa prin procesul verbal contestat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea formulată de către petentul B. I.-T., CNP_, cu domiciliul în com. Boldești-Grădiștea, ., jud. Prahova, cu domiciliul procesual ales la SCA Budusan și Asociații în Cluj-N., .. 5A, jud. Cluj în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, CUI_, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj.
Anulează procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ încheiat la data de 23.04.2014 de către intimat.
Exonereaza petentul de plata amenzii în sumă de 340 lei și de executarea sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi introdusă, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria Cluj N..
Pronunțata în ședința publica, azi, 06.02.2015.
JUDECATOR, GREFIER,
I. V. V. L.-M. M.
Red. I.V.V. 2 ex/02.03.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2086/2015.... | Contestaţie la executare. Încheierea nr. 1202/2015.... → |
|---|
