Revendicare imobiliară. Sentința nr. 1714/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1714/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 17-02-2015 în dosarul nr. 14504/211/2012
ROMÂNIA Operator de date cu caracter personal nr.3185
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr.1714/2015
Ședința publică din 17 februarie 2015
Instanța constituită din:
Judecător: C. R.
Grefier: A. R.
Pe rol se află pronunțarea asupra cauzei civile privind pe reclamantul P. G. în contradictoriu cu pârâta I. V., având ca obiect grănițuire.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care, se constată că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 27.01.2015, când părțile prezente au pus concluzii pe fondul cauzei, conform încheierii de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta sentință civilă.
INSTANȚA
Deliberand constata:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de mai sus la data de 19 iunie 2012, reclamantul P. G. a solicitat în contradictoriu cu pârâta I. A. V., să se dispună grănițuirea imobilului teren proprietatea reclamantului P. G. evidențiat în TP_/986 emis la 7.08.1997, ., 280, 279, 281, față de imobilul teren proprietatea pârâtei I. A. V. evidențiat în C F_ Măcicașu, nr. cad._; să se dispună obligarea pârâtei I. să predea reclamantului P. G., în deplină proprietate și liniștită posesie, imobilul teren de cca 400 mp, parte din imobilul evidențiat în TP_/986 emis la 7.08.1997, ., 279, 281, astfel cum este marcat în schița de CF anexată, respectiv cum va fi indicat în raportul de expertiză judiciară topo, ce va face parte integrantă din sentința ce se va pronunța în cauză; să se dispună rectificarea dimensiunilor și amplasamentului imobilului pârâtei I. A. V. înscris în CF_ Măcicașu, nr. cad._, în ceea ce privește înregistrarea acestuia pe cadastru, astfel cum va fi indicat în raportul de expertiză judiciară topo, ce va face parte integrantă din sentința ce se va pronunța în cauză; să se dispună rectificarea CF_ Măcicașu, nr. cad._, în ceea ce privește suprafața imobilului proprietatea pârâtei I. A. V., astfel cum va fi indicat în raportul de expertiză judiciară topo ce va face parte integrantă din sentința ce se va pronunța în cauză; să se dispună obligarea pârâtei I. A. V., la plata sumei de 1000 RON în favoarea reclamantului P. G., reprezentând contravaloarea culturilor distruse (pomi fructiferi, iarbă cosită) de pe suprafața revendicată; să se dispună obligarea pârâtei I. A V. la plata sumei de 2000 RON în favoarea reclamantului P. G., cu titlu de daune morale; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii s-a arătat că la 4 mai 1999, au încheiat convenția intitulată „contract de vânzare-cumpărare” privitor la imobilul teren evidențiat în TP_/986 emis la 7.08.1997, ., 280, 279, 281, în cadrul căreia calitatea de cumpărător a avut-o reclamantul iar de vânzător a avut-o numitul C. I. V.. La 30.01.2001 s-a autentificat sub nr. 84 de BNP F. P., convenția translativă a proprietății asupra imobilului mai sus descris.
Imobilul teren evidențiat în TP_/986 emis la 7.08.1997, ., 280, 279, 281, se identifică în regim de CF, încă din anul 1986, având stabilit cu exactitate amplasamentul și forma conf. schițelor de CF și planurilor de amplasament, ce le va anexa.
La momentul la care reclamantul a edificat un imobil construcție pe terenul de mai sus, s-a efectuat ridicarea topo aferentă documentației de PAC, respectându-se întocmai amplasamentul de CF conf. schițelor ce le va anexa în probațiune.
Cei aproximativ 400 mp. în discuție reprezintă unicul acces obiectiv posibil spre imobilul proprietatea reclamantului, întrucât pe celelalte laturi ale terenului tangente cu calea publică, există un taluz/răzor ce face imposibil accesul, indiferent de gabaritul mijlocului de transport.
Autorul reclamantului C. V. a dobândit terenul evidențiat în TP anexat, de la familia C., tocmai pentru a avea acces la imobilul-teren, astfel cum mai sus a arătat, suprafață ce se indică cu schițele CF încă din 1886. C. V. a folosit terenul de 400 mp, respectiv după 1999, reclamantul a posedat terenul în litigiu, achitând corespunzător impozitele aferente. Diferendele dintre părțile împrocesuate, au apărut ulterior intabulării terenului pârâtei, până la intabulare pârâta neridicând nicio pretenție raportată la cei 400 mp necontestând nici modul în care la acea vreme, reclamantul a îngrădit terenul.Pârâta I. A. V., nu a respectat amplasamentul de CF asupra căreia era îndreptățită la intabulare, intabulându-și, respectiv înregistrându-și cadastral imobilul, fără a ține cont de identificările de CF cuvenite, întrucât terenurile în discuție sunt în intravilan, bineînțeles fără a invita vecinii, în speță pe reclamant la efectuarea măsurătorilor cadastrale.
A încercat în nenumărate rânduri a rezolva aceste diferende pe cale amiabilă, însă nu a primit concursul pârâtei, primind doar jigniri și amenințări din partea dânsei și a rudelor acesteia, cauzându-i majore prejudicii morale.
În aceste circumstanțe pârâta i-a distrus culturile de pomi fructiferi, i-a cosit iarba, cauzându-i majore prejudicii materiale, în zona celor 400 mp.Reclamantul a folosit terenul de cca 400 mp, timp de 13 ani fără a fi tulburat niciodată de către pârâtă, discuțiile au apărut însă doar după intabulare, mai exact din toamna anului 2011.Date fiind cele de mai sus, solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, după ca precizată.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 112-114, 274 C.pr.civ., art. 480, 584 C.civ., art. 33 și urm. din Legea 7/1996, OUG 64/2010.
Pârâta I. A. V., a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția de inadmisibilitate și arată că prin petitele 3 și 4 s-a solicitat rectificarea de carte funciară, privind CF_ Măcicașu, atât în ceea ce privește dimensiunile și amplasamentul imobilului pârâtei, cât și în ceea ce privește suprafața imobilului pârâtei.Excepția se referă la două aspecte:
Consideră inadmisibilă solicitarea de rectificare a CF_ Măcicașu, deoarece nu este incidentă niciuna dintre ipotezele prevăzute în mod expres și limitativ de lege pentru acest tip de acțiune. În prealabil însă apreciază că a fi necesar ca instanța să stabilească legea aplicabilă, deoarece acțiunea a fost promovată în 19.06.2012, după . Noului cod civil și ca atare, din perspectiva pârâtei, acest nou act normativ este aplicabil, date fiind și prevederile art. 6 alin. 6 NCC. Oricum excepția inadmisibilității este aplicabilă pretențiilor formulate, atât sub imperiul vechii legi, art. 480 C.civ. 1865 și art. 34 din Legea nr. 7/1996, cât și din perspectiva art. 908 NCC „Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că:
1. înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil (nu este cazul)2. dreptul înscrie a fost greșit calificat (nu este cazul);
3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea (nu este cazul);
4. înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului”. - (nu este cazul). Si raportat la disp.art.908 C.civ. subliniază că nu există nici un act juridic sau fapt juridic care să justifice pretențiile reclamantului, deoarece acțiunea în rectificare nu poate viza modificarea unei stări de fapt și nu se poate întemeia pe o stare de fapt. Acțiunea în rectificare însoțește o acțiune în fond, care critică ineficacitatea actului juridic în baza căruia a fost efectuată înscrierea atacată, acțiune în fond care lipsește în speță. Ceea ce susține că ar justifica pretențiile formulate prin petitele 3 și 4 este o simplă stare de fapt, care însă nu este reală (nu este real faptul că pârâta a ocupat terenul reclamantului în anul 2011, când în fapt acest teren aparține pârâtei, fiind folosit în mod continuu, de foarte mult timp.Însă ceea ce se invocă nu este o modificare a situației juridice a imobilului asupra căruia se dorește modificarea, ci doar o stare de fapt prezentată în mod denaturat.
Consideră inadmisibilă solicitarea de rectificare a CF 51.620 Măcicașu și raportat la prevederile art. 25 din Regulamentul privind conținutul, modul de întocmire și recepție a documentațiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciară, adoptat prin Ordinul nr. 634/2006, care stabilesc l8imitele maximale ale unei rectificări de suprafață, în sensul de a se limita posibilitatea de modificare a suprafeței doar cu un procent de 5% din suprafața intabulată.
Or, ceea ce se solicită, modificarea suprafeței imobilului înscris în CF_ Chinteni, intabulat pe numele și în favoarea pârâtei, cu o suprafață de 420 mp, depășește cu mult cota de 5% din suprafața terenului.Pentru toate argumentele de drept mai sus explicitate, apreciază că petitele 3 și 4 conțin pretenții inadmisibile, fiind necesar să fie respinse pe fond.
Raportat la acțiunea de grănițuire, menționează că este în principal de acord cu grănițuirea, ar consideră că aceasta trebuie realizată cu respectarea dreptului de proprietate al părților, astfel cum este evidențiat în mod corect în cartea funciară (CF 51.620 Chinteni) și astfel cum rezultă din actele de proprietate (titluri de proprietate și contract de vânzare-cumpărare al reclamantului).Raportat la revendicarea unei suprafețe de circa 400 mp, trebuie analizate actele de proprietate ale ambelor părți din litigiu.
Revendicarea formulată de P. G. se întemeiază în principal pe schița depusă la OCPI Cluj pentru obținerea unei autorizații de construire, în care apare o suprafață de teren de 6.511 mp.Subliniază că reclamantul P. G. a cumpărat un teren în suprafață de 6.200 mp din care nu fac parte și cei 400 mp revendicați. Suprafața de 400 mp este parte din terenul de 3.600 mp, proprietatea pârâtei. Această situație se reflectă în actele de proprietate ale părților, după cum urmează:
a) Dreptul de proprietate al reclamantului P. G.
- reclamantul P. G. este proprietar asupra terenului în suprafață de 6.200 mp dreptul său fiind dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 84/30.01.2001 de notarul public F. P.;
- autorul reclamantului numitul C. V. a obținut recunoașterea dreptului de proprietate asupra terenului în suprafață totală de 6200 mp, conform titlului de proprietate nr._/986/07.08.1997;
- în acest titlu nr._/986/07.08.1997, sunt identificate în mod clar tarlaua – 7 și parcelele – 278, 279, 280 și 281, care aparțin reclamantului, ca urmare a încheierii contractului de vânzare-cumpărare.
Ca atare, reclamantul P. G. are dreptul de proprietate asupra unei suprafețe de teren de 6.200 mp.
Dreptul de proprietate al pârâtei I. V.
- pârâta I. V. deține în proprietate un teren în suprafață de 3.600 mp;
- dreptul de proprietate asupra teren ului în suprafață de 3.600 mp i-a fost recunoscut prin emiterea titlului de proprietate nr._/932/23.06.1997;
- în acest titlu nr._/932/23.06.1997, sunt identificate în mod clar tarlaua – 7 și parcelele – 275, 276 și 277, care aparțin pârâtei;
- după emiterea titlului de proprietate, pârâta și-a intabulat dreptul de proprietate, acesta fiind evidențiat în CF_ Chinteni, nr. cadastral_.
Ca atare pârâta este proprietar asupra terenului în suprafață de 3600 mp, fiindu-i recunoscut acest drept încă din anul 1997 prin emiterea titlului, iar în prezent, sunt proprietar tabular, dreptul de proprietate fiind evidențiat pentru opozabilitate în cartea funciară.Ceea ce trebuie observat este faptul ca titlurile de proprietate ale părților în litigiu sunt emise pentru terenuri învecinate și nu se suprapun.Reclamantul nu invocă o lipsă de suprafață față de ceea ce a cumpărat (6200 mp), iar pârâta nu deține un teren cu suprafața mai mare decât cea pentru care i s-a reconstituit dreptul de proprietate (3600 mp).Ca atare susținerile reclamantului că are drept de proprietate pentru suprafața revendicată de 400 mp, nu sunt reale și nici justificate prin probe.
Reclamantul nu a cumpărat un teren având suprafața de 6.511 mp (cât apare în schița invocată), ci o suprafață de_ mp a pârâtei, iar revendicarea acestuia nu este justificată.
Menționează și faptul că limita între proprietatea pârâtei și cea a reclamantului este o linie dreaptă, aspect dovedit atât prin actele depuse – care justifică corespondența între suprafețele deținute de fiecare și cele aspra cărora deține dreptul de proprietate, cât și prin schițele (topografice, parcelare și cadastrale) care există cu privire la cele două terenuri.
Raportat la pretențiile pecuniare:
Subsecvent și corelativ cu respingerea pe fond a pretențiilor reclamantului de rectificare de carte funciară (suprafață, delimitare și amplasament), apreciază că se impune și respingerea pretențiilor pecuniare ale acestuia, atât în ceea ce privește distrugerea recoltei, cât și în ceea ce privește daunele morale solicitate.
Pentru toate cele mai sus expuse, solicită să se dispună stabilirea mejdiei între proprietăți conform limitelor stabilite prin documentația cadastrală de intabulare a dreptului de proprietate al pârâtei și să se respingă, pe cale de excepție, ca inadmisibile, și pe fond, ca nejustificate și nefondate, restul pretențiilor reclamantului, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 115 și urm. C.pr.civ., art. 560 NCC, art. 908 NCC, art. 34 din Legea nr. 7/1996, art. 6 alin. 6 NCC, art. 3 lit. i și art. 20 alin. 3 din Legea nr. 146/1997, art. 274 C.pr.civ.
Analizând actele și materialul probatoriu existent la dosarul cauzei, instanța reține următoarele:
Reclamantul a arătat că a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului teren in suprafata de 6200mp situat în intravilanul satului Macicas ., la 30.01.2001 prin contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 84 de BNP F. P. (f.12,13), de la numitul C. V. caruia i s-a eliberat titlul de proprietate nr._/986/07.08.1997 asupra terenului de mai sus (f.14).
Paratei i s-a eliberat titlul de proprietate nr._/932/23.06.1997 pentru o suprafata de 3600mp pe care a intabulat-o potrivit extrasului CF nr._ (f.26,28).
Potrivit raportului de expertiză tehnică judiciară topografică întocmit de expert N. M. P., care a avut la baza planurile de punere in posesie a celor doua titluri de proprietate mentionate mai sus, limita de hotar dintre terenurile partilor este cea indicata in anexa 7, conform planului de punere in posesie si anume limita dintre punctele 9-10, lucru care va duce implicit si la modificarea de limite a parcelei paratei inregistrata in baza de date a cadastrului si care a primit nr.cad._(f.166,174). Expertul a mai constatat ca suprafata ocupata de parata, potrivit modalitatii de intabulare la care a recurs, este de 343 mp din .).
Raportat la probele administrate in cauza, respectiv expertiza, interogatorii si proba testimoniala, instanta concluzioneaza ca varianta propusa de expert este varianta care raspunde clar problemei care se pune in speta, are in vedere planul parcelar de punere in posesie si nu exclusiv limitele obtinute de parata cand a primit nr.cad._ sau folosinta indicata de o parte. Celelalte probe administrate in cauza, respectiv interogatorii si proba testimoniala nu descopera alte aspecte relevante in solutionarea cauzei.
Instanta nu poate retine solicitarea paratei din intampinare in sensul stabilirii mejdiei între proprietăți conform limitelor stabilite prin documentația cadastrală de intabulare a dreptului de proprietate al pârâtei, intrucat aceste limite, care de la inceput trebuiau sa aiba in vedere planul parcelar de punere in posesie a celor doua titluri de proprietate si nu limitele indicata de parata, nu pot constitui un reper sau criteriu pentru granituirea celor doua proprietati. Daca ar fi asa, ar insemna ca aceasta limita sa fie stabilita unilateral si aleatoriu de parata, care si-a asumat riscul sa se intabuleze gresit din moment ce nu a cerut acordul vecinilor la intocmirea documentatiei pentru intabulare.
În drept, instanța reține că în speță sunt aplicabile dispozițiile noului Cod civil, având în vedere data introducerii actiunii 19.06.2012 si disp.art.6 C.civ.nou, iar în privința acțiunii în rectificare a cărții funciare, legea aplicabilă o reprezintă Legea nr. 7/1996, in baza ART. 80 din Legea 71/2011.
Instanța reține că acțiunea în grănițuire este o acțiune prin care se urmărește determinarea, prin semne exterioare, a limitei despărțitoare dintre două fonduri vecine, respectiv constituirea ori reconstituirea hotarului real dintre cele două fonduri vecine.
Conform art.560 C.civ. proprietarii terenurilor invecinate sunt obligati sa contribuie la granituire prin reconstituirea hotarului si fixarea semnelor corespunzatoare, suportand in mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta, iar potrivit art.561 C.civ. orice proprietar poate sa isi ingradeasca proprietatea.
Potrivit concluziilor raportului de expertiza linia de hotar dintre terenul proprietatea reclamantului si terenul proprietatea paratei este pe linia dintre punctele 9-10 din schita anexa 7 la raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat de expert N. M. P., iar parata ocupa din terenul reclamantului 343 mp, conform schitelor din anexele 7,8 la raportul de expertiza tehnica judiciara. In consecinta, in baza art.563 va fi obligata pârâta sa lase reclamantului libera proprietate si posesie a terenului in suprafata de 343 mp.
Acțiunea în rectificare a înscrierilor făcute în cartea funciară este acea acțiune în justiție prin care se cere îndreptarea sau suprimarea unei înscrieri necorespunzătoare realității făcută în cartea funciară, pentru a pune de acord starea tabulară cu situația juridică reală a unui imobil.
Cererile reclamantului formulate astfel: să se dispună rectificarea dimensiunilor și amplasamentului imobilului pârâtei I. A. V. înscris în CF_ Măcicașu, nr. cad._, în ceea ce privește înregistrarea acestuia pe cadastru, să se dispună rectificarea CF_ Măcicașu, nr. cad._, în ceea ce privește suprafața imobilului proprietatea pârâtei I. A. V. sunt inadmisibile pentru motivele ce urmeaza.
Din modul de formulare a petitelor 3 si 4 din actiune reclamantul tinde in realitate la anularea lucrărilor de cadastru, intrucat masuratorile si amplasamentul terenului paratei stabilite prin aceste lucrari sunt gresite, nefiind vorba in cauza de îndreptarea sau suprimarea unei înscrieri din cartea funciară ( suprafetele de teren au ramas aceleasi conform raportului de de expertiza anexa 7 - fila 174).
Pentru soluționarea excepției inadmisibilității, instanța va avea în vedere minuta din 25 noiembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, încheiată cu ocazia întâlnirii de practică neunitară, prin care s-au considerat inadmisibile acțiunile având ca obiect anularea lucrărilor de cadastru, respectiv documentației cadastrale, acte de dezmembrare, schițe topografice, întrucât nulitatea sancționează actele juridice cu încălcarea sau neobservarea normelor legale, aceste înscrisuri neîndeplinind condițiile de valabilitate ale unui act juridic civil pentru a putea fi sancționate cu nulitatea. O asemenea practică are rolul de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii la nivel național și în acord cu practica CEDO, care a sancționat în numeroase cauze România pentru lipsa practicii unitare, lipsă cauzată de regulă de lipsa de predictibilitate și claritate a legii. Prin urmare interpretarea dată în mod unitar de ICCJ nu reprezintă nici modificare și nici adăugare la lege, rolul ICCJ fiind acela de a asigura aplicarea și interpretarea unitară a legii la nivel național.
Documentațiile cadastrale sunt documente tehnice prin care se identifică, se măsoară și se descriu imobilele, în vederea înscrierii în cartea funciară a actelor și faptelor juridice privitoare la acestea - art. 10-14 din Legea 7/1996 art. 9-16 coroborate cu art. 1, art. 2 și art. 10 din Ordinul nr. 634/13.10.2006 pentru aprobarea Regulamentului privind documentațiile cadastrale.
Din analiza dispozițiilor art.27 din Ordinul nr.634/2006 reiese că suprapunerea reală se soluționează în lipsa înțelegerii părților de instanța de judecată, însă nu prin anularea documentației cadastrale, ci printr-o comparare de titluri sau anularea unuia dintre ele. Cum problema de stabilire a granitei si a suprafetelor care se suprapun intre proprietatile partilor a fost dezlegata, documentația cadastrală nefiind act juridic care a stat la baza înscrierii dreptului, ci doar un înscris care atestă operațiuni tehnice, rectificarea solicitata de reclamant, care are ca finalitate anularea lucrărilor de cadastru, intrucat masuratorile si amplasamentul terenului paratei nu sunt corecte, este inadmisibilă. In baza prezentei hotarari se va trece la intocmirea unor documentatii cadastrale distincte in concordanta cu cele stabilite in prezenta cauza.
Conform art. 1349 Cod civil, în vigoare de la 1 octombrie 2011 „Orice persoană are indatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor personae”, iar alin. (2) al aceluiași articol prevede că “Cel care, avand discernămant, incalcă această indatorire răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral”.Totodată, din dispozițiilor art. 1357 Cod civil reiese că cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, autorul prejudiciului urmând a răspunde chiar și pentru cea mai ușoară culpă. Mai mult, din coroborarea art. 1391 cu art.69, art.252 si art. 253 Cod civil, instanta retine că este reglementată posibilitatea reparării patrimoniale chiarși a prejudiciului nepatrimonial, cât și mijloacele de apărare a drepturilor nepatrimoniale la care o persoană poate recurge. În ceea ce privește proba elementelor răspunderii civile delictuale, potrivit principiului general, sarcina probei referitoare la existența elementelor răspunderii civile delictuale revine victimei prejudiciului (deoarece ea este cea care reclamă ceva în fața justiției).
Pe de alta parte pentru acordarea unor daune morale este necesar ca cel care le pretinde să producă un minimum de argumente și indicii din care să rezulte în ce măsură drepturile personale nepatrimoniale i-au fost afectate.
In cauza, instanta constata că reclamantul nu a făcut proba prejudiciului moral, limitandu-se doar a afirma ca in incercarea de a rezolva diferendele pe cale amiabilă, nu a primit concursul pârâtei, primind doar jigniri și amenințări din partea dânsei și a rudelor acesteia, fara ca din probele administrate in dosar sa rezulte aceste aspecte si urmarile acestor fapte invocate.
Art. 246 din codul de procedură civilă prevede următoarele: „(1)Reclamantul poate sa renunțe oricând la judecata, fie verbal în ședința, fie prin cerere scrisă”. Prin urmare, având în vedere cererea reclamantului de la ultimul termen de judecata, în baza art. 246 din Codul de procedură civilă, instanța va lua act de renunțarea la judecata cererii privind obligarea paratei la contravaloarea culturilor distruse.
In temeiul art. 274-277 C.pr.civ., avand in vedere ca actiunea a fost admisa in parte, chiar daca parata nu s-a opus graniturii, stabilirea limitelor proprietatii profita tuturor partilor, instanta va obliga pârâta sa plateasca reclamantului suma de 1439,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, din care 1000 lei reprezinta jumatate din onorariul de expert, 439,6 lei reprezinta taxa judicara de timbru pentru petitele 1,2 si vor fi compensate in rest celelalte cheltuieli de judecata, respectiv onorariile de avocat (f.202-205).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite in parte cererea înaintată de reclamantul P. G., cu domiciliul procesual ales la cabinet avocat A. N. P., situat în Cluj-N. . nr.12, jud. Cluj în contradictoriu cu pârâta I. V., cu domiciliul procesual ales în Cluj-N., .-13, ., ..
Stabileste linia de hotar dintre terenul proprietatea reclamantului si terenul proprietatea paratei pe linia dintre punctele 9-10 din schita anexa 7 la raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat de expert N. M. P., care face parte integranta din prezenta hotarâre.
Obliga pârâta sa lase reclamantului libera proprietate si posesie a terenului suprafata de 343 mp, conform schitelor din anexele 7,8 la raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat de expert N. M. P., care face parte integranta din prezenta hotarâre.
Admite exceptia inadmisibilitatii si in consecinta respinge cererea de rectificare a dimensiunilor si a amplasamentului imobilului paratei si cererea de rectificare a cartii funciare ca inadmisibile.
Respinge cererea de obligare a paratei la plata daunelor morale ca neintemeiata.
Ia act de renuntarea reclamantului la cererea privind obligarea paratei la contravaloarea culturilor distruse.
Obliga pârâta sa plateasca reclamantului suma de 1439,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, din care 1000 lei reprezinta jumatate din onorariul de expert si 439,6 lei reprezinta taxa judicara de timbru pentru petitul 1,2.
Compenseaza in rest celelalte cheltuieli de judecata, respectiv onorariile de avocat.
Cu drept de apel în termen de 15 de zile de la comunicare.
Pronuntata în sedinta publica, azi, 17.02.2015.
Judecător,Grefier,
C. R. A. R.
Red.RC/Dact. RC/AR
4 ex./04.06.2015
| ← Contestaţie la executare. Încheierea nr. 1202/2015.... | Somaţie de plată. Sentința nr. 1767/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
