Plângere contravenţională. Sentința nr. 3607/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3607/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 10-04-2015 în dosarul nr. 3607/2015
ROMANIA
JUDECATORIA CLUJ N.
SECTIA CIVILA
DOSAR NR._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIIVLĂ NR. 3607/2015
Ședința publică din 10 aprilie 2015
Instanța constituita din:
PREȘEDINTE: F. I.
GREFIER: T. R.
Pe rol se află judecarea acțiunii civile formulată de petenta S. C. M. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică, constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 11 martie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea data, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea succesiv pentru data de 26 martie 2015 si pentru astăzi, 10 aprilie 2015.
I N S T A N T A
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin plângerea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj N. la data de 02.10.2014, sub nr. _ , petenta S. C. M., a solicitat, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ CLUJ, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ din 30.09.2014, anularea măsurii de sancționare cu amenda de 540 lei precum și a măsurii complementare de suspendare a permisului.
În motivarea plângerii, petenta a susținut că în procesul verbal se menționează că la data de 29.09.2014, orele 13.20, ar fi oprit voluntar în zona de acțiune a indicatorului oprirea interzisă și nu ar fi plecat de pe loc la solicitarea echipajului de poliție.
Astfel, petenta a arătat că la data sancționării l-a adus pe martorul S. V. în Cluj-N., . și a parcat pe partea stângă, imediat după trecerea de pietoni. În continuare, se arată că la cca un minut s-a prezentat un agent care i-a solicitat permisul, talonul și asigurarea apoi i-a prezentat un proces verbal de contravenție comunicându-i faptul că a parcat neregulamentar, a venit de la S. și nu este atentă la trafic.
Petenta a mai învederat instanței faptul că între timp a apărut și martorul S. V., pe care petenta îl sumase, acesta comunicându-i agentului că petenta nu oprise neregulamentar însă polițistul a susținut că nu este interesat de poziția lor.
Petenta a arătat că solicită proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul S. V.
Au fost atașate, procesul verbal de contravenție și copia cărții de identitate a petentei (f. 4).
Cererea a fost legal timbrată cu 20 de lei taxă de timbru.
Legal citat, intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată arătând că procesul verbal este încheiat în mod legal, se bucură de prezumția de temeinicie iar sancțiunile au fost aplicate în limitele prevăzute de actul normativ.
Intimatul a atașat fișa de cazier auto a petentei (f. 13 verso) și raportul agentului constatator (f. 14).
Petenta a depus răspuns la întâmpinare în care a solicitat respingerea apărărilor intimatei și a arătat că raportul agentului constatator este eronat.
La termenul de judecată din data de 28.01.2014 instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba testimonială cu martorul S. V. aceasta din urmă fiind ascultat în ședința publică din data de 25.02.2015, declarația sa fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei (f. 30).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține:
În fapt, prin procesul-verbal . nr._ încheiat la data de 30.09.2014 petenta S. C. M. a fost sancționată în temeiul art. 108 alin. 1 lit. a pct. 8 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu 2 puncte amendă, în cuantum de 180 lei și în temeiul art. 100 alin. 3 lit. f cu 4 punct amendă, în cuantum de 360 de lei și cu măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere pentru o perioadă de 30 de zile
Potrivit celor consemnate în procesul verbal contestat, la data de 30.09.2014, orele 13.20, ar fi oprit voluntar neregulamentar autoturismul marca Opel cu nr._ pe banda de circulație în zona de acțiune a indicatorului oprirea interzisă, stânjenind participanții la trafic iar la solicitarea polițistului rutier de a se pune în mișcare, aceasta a refuzat motivând faptul că așteaptă o persoană.
În drept, potrivit art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității, analizând modul de întocmire a procesului-verbal .. nr._ încheiat la data de 30.09.2014, instanța constată că acesta respectă dispozițiile imperative ale legii, nefiind incidentă niciuna dintre cauzele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001. Procesul-verbal de contravenție conține mențiunile privitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârșite, data comiterii acesteia și semnătura agentului constatator. Procesul-verbal întocmit conține de asemenea, semnătura petentei precum și obiecțiunile acesteia.
Sub aspectul temeiniciei, procesul verbal este întemeiat, în cauză nefiind dovedită o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator.
Potrivit art. 108 alin. 1 lit. a) pct. 8 din OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, constituie contravenție „oprirea neregulamentară”. Totodată, conform art. 100 alin. 3 lit. e) constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a II-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a suspendarii exercitarii dreptului de a conduce pentru o perioada de 30 de zile „nerespectarea semnalelor, indicatiilor si dispozitiilor politistului rutier aflat in exercitarea atributiilor de serviciu”.
Relativ la temeinicia procesului-verbal contestat, instanța reține că deși O.G. nr. 2/ 2001 privind regimul juridic al contravențiilor nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku contra Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni contra Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999 ).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 – 36 din O.G. nr. 2/ 2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. contra României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. contra României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).
Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit ca urmare a constatării directe a contravenției de către agentul constatator. Mai mult, prin probele aflate la dosar, nu s-a dovedit de către petent o situație contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție.
Astfel, la momentul sancționării sale, petenta a menționat, aspect cuprins în procesul verbal, faptul că „ce să zic, așa e legea”, recunoscând astfel, prin semnarea actului, săvârșirea faptelor și justețea sancționării sale dar revenind asupra acestei recunoașteri prin formularea acestei plângeri, în speranța de a obține anularea sancțiunilor aplicate.
În ceea ce privește martorul audiat, instanța constată faptul că acesta susține faptul că petenta a oprit autoturismul, după trecerea de pietoni în acel loc existând o parcare privată cu toate că potrivit adresei primite din partea Municipiului Cluj-N. – Serviciul Siguranța Circulației Urbane, în zona respectivă nu există parcări private ci doar parcări cu plata pe carosabil (f. 45), același răspuns fiind primit și din partea Serviciului Public de Interes Local pentru Administarea Parcărilor (f. 44). Astfel, instanța observă faptul că martorul declară că a plecat lăsând-o pe petentă în mașină și spunându-i să nu coboare iar dacă deranjează pe cineva, să mute mașina. Sub acest aspect instanța reține că, dat fiind configurația străzii, singurul mod prin care petenta putea să „deranjeze” pe cine era în situația în care ar fi parcat neregulamentar pe banda de mers, negăsind un loc da parcare.
În ceea ce privește cea de-a doua faptă reținută, instanța constată faptul că însuși martorul arată că petenta l-a sunat și i-a spus că a trecut mașina poliției pe lângă ea și i-a făcut „un semn”. Având în vedere faptul că petenta parcase mașina în mod neregulamentar, știind foarte bine acest lucru, acest semn realizat de agentul constatator putea să semnifice un singur lucru dar petenta a preferat să îl ignore întrucât aștepta martorul. De altfel, chiar martorul, la sfârșitul declarației sale arată că că petenta i-a spus că „crede că i s-a făcut semn să plece”, un lucru perfect normal având în vedere faptul că aceasta parcase neregulamentar, pe banda de circulație.
În ceea ce privește lipsa unui indicator, instanța reține că pentru interzicerea staționării pe banda de circulație nu este necesar un indicator și nici nu există un astfel de indicator, staționarea pe carosabil fiind interzisă.
Având în vedere acest aspecte, ținând cont în special de recunoașterea faptei exprimată de petentă la momentul sancționării sale, instanța reține ca dovedit faptul că petenta a parcat neregulamentar și apoi a refuzat să respecte dispozițiile agentului
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii aplicate, instanța are în vedere dispozițiile art. 21, alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, conform cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În aplicarea dispozițiilor legale menționate, instanța reține că petenei i-a fost aplicată amenda contravențională în cuantum de 540 lei, reprezentând nivelul minim prevăzut de actul normativ sancționator (6 puncte amendă) pentru săvârșirea faptelor reținute.
Instanța apreciază că aceste sancțiuni sunt justificate în raport de gravitatea faptelor comise, participanții la trafic având obligația de a respecta interdicțiile de a o opri autovehiculele în anumite zone pentru a evita îngreunarea circulației și de a respecta indicațiile agențiilor rutieri, indicații oferite tocmai cu scopul îmbunătățirii traficului. Totodată din cazierul auto al petentei rezultă faptul că acesta a mai fost sancționată în trecut, pentru săvârșirea altor contravenții la regimul rutier inclusiv pentru o faptă de aceeași natură – sraționare neregulamentară (f. 13 verso).
Față de considerentele arătate mai sus, instanța, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/ 2001, urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către petenta S. C. M. în contradictoriu cu intimatul IPJ Cluj, împotriva procesului verbal . nr._ încheiat la data de 30.09.2014
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta S. C. M. CNP_ cu domiciliul în .. 95, jud. S. în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN CLUJ cu sediul în Cluj-N., . împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 30.09.2014.
Menține în întregime dispozițiile procesului verbal contestat.
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare.
Apelul și motivele de apel se vor depune la sediul Judecătoriei Cluj-N..
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10.04.2015.
JUDECATOR GREFIER
F. I. T. R.
Red/dact. F.I / 30.04.2015 – 4 ex.
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3594/2015. Judecătoria... | Evacuare. Sentința nr. 3657/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA → |
|---|
