Plângere contravenţională. Sentința nr. 4197/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4197/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 27-04-2015 în dosarul nr. 21347/211/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CLUJ-N.
CIVIL
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4197/2015
Ședința publică din 27 Aprilie 2015
Instanța constituită din:
JUDECĂTOR: A. M.
GREFIER: R. L.
Pe rol fiind judecarea cauzei civile privind pe petenta C. I. și pe intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta petentei, avocat R. Papița și martorul M. A. N., lipsă fiind intimatul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care,
Instanța procedează la audierea martorului M. A. N., sub prestare de jurământ, depoziția acestuia fiind consemnată și atașată la fila 44 din dosar.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța declară închisă faza probatorie în temeiul art. 394 Cod procedură civilă, și acordă cuvântul în dezbateri pe fondul cauzei.
Reprezentanta petentei solicită admiterea plângerii contravenționale, în principal solicită anularea procesului-verbal contestat, iar în subsidiar solicită înlocuirea sancțiunii aplicate cu avertisment, cu cheltuieli de judecată.
Instanța reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin plângerea contravențională înregistrată la această instanță sub dosar nr._ petenta C. I. a solicitat instanței în contradictoriu cu intimatul IPJ Cluj, ca prin sentința ce se va pronunța, în principal, să se dispună anularea procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ încheiat la data de 20.09.2014 de Poliția Municipiului Cluj-N., iar în subsidiar, aplicarea unei sancțiuni mai ușoare ca aceea a avertismentului.
În motivarea plângerii contravenționale formulate petenta C. I. a arătat în esență că starea de fapt reținută în procesul verbal nu corespunde realității întrucât, la data de 19.09.2014 în jurul orei 23:00 ea împreună cu colegele sale de apartament au părăsit locuința pe care o ocupă în calitatea de chiriași, fapt dovedit de apelul telefonic efectuat la o firmă de taxi.
Pe de altă parte, arată petentul în continuarea plângerii formulat, sancțiunea aplicată de agentul constatator nu este conformă cu criteriile de aplicarea a sancțiunilor prev. de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001.
Plângerea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile O.G 2/2001 și pe prevederile OUG 195/2002.
La plângere a fost atașată copia procesului verbal ., nr._ încheiat la data de 20.09.2014.
Plângerea contravențională este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, potrivit art. 36 din O.G. nr. 2/2001 și art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/1995.
Intimatul IPJ Cluj a formulat Întâmpinare, prin care a solicitat respingea plângerii contravenționale formulate de petent, ca neîntemeiată.
În probațiune, a anexat: Raport, Fișă de intervenție la eveniment.
Examinând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ încheiat la data de 20.09.2014 de Poliția Municipiului Cluj-N. a fost sancționată contravențional petenta C. I. pentru săvârșirea contravenției prev. de art.2, pct. 26 din Legea nr. 61/1991.
În fapt, s-a reținut că la data de 19.09.2014, în timp ce se afla în apartamentul cu nr. 9 din imobilul cu nr. 15 din . liniștea și ordinea publică prin producerea de zgomote și larmă.
Dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din Conventia Europeana a drepturilor Omului, isi gaseste aplicare si in materia plangerilor contraventionale, dat fiind caracterul general si represiv al normei sanctionatoare care face ca art. 6 sa se aplice si acestei forme de illicit, dupa cum a aratat Curtea de la Strasbourg, in cauza Lauko c/a Slovaciei. In acest sens, procesul verbal de contraventie nu face dovada celor retinute in lipsa unor probe care sa inlature prezumtia de nevinovatie de care se bucura petentul.
Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Öztürk c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei, Salabiaku c. Frantei, A. c. României, s.a.), materia contravențională a fost privita ca încadrându-se in noțiunea de “acuzație in materie penala”, in sensul art. 6 par. 1 din CEDO.
In consecința, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, in cadrul proceselor având ca obiect plângere contravenționala, întrucât contravenientul se vede pus in fata unei “acuzații de natura penala” in sensul art. 6 par. 1 din Convenție, acesta trebuie sa beneficieze de toate garanțiile prevăzute de art. 6 in ansamblul sau, cu referire speciala la dispozițiile paragrafului 2, privitor la prezumția de nevinovăție.
Instanța reține că în conformitate cu jurisprudența Curții, înțelesul noțiunii de „prezumție de nevinovăție” presupune că nu trebuie pornit de la ideea preconcepută că persoana în cauză a săvârșit fapta ce i se impută. În plus, sarcina probei revine celui care acuză.
În ceea ce privește sarcina probei, conform principiul statuat de art. 1169 C. civil, cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească. Prin urmare, dacă petentul susține netemeinicia celor arătate în procesul-verbal, trebuie să o dovedească. Nu se poate spune că în acest mod s-ar încălca cerința referitoare la sarcina probei ce decurge din prezumția de nevinovăție, pe motiv că organul constatator este cel care trebuie să probeze contravenția reținută.
In realitate, fapta reținută este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției – actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond si de forma prevăzute de lege – și cu prezumția de veridicitate – actul reflecta in mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă – prezumții care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină cât și de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumții legale, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestei noțiuni.
In acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depășească în folosirea lor în materie penală, instanța consideră ca una din limitele pana la care poate sa acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie sa fie data de constatarea personala a faptei de către agent. Astfel, în situația in care fapta este constatata personal, cum este și situația în cauza de față – fapta fiind constatată nemijlocit de către agentul constatator – procesul verbal, dacă este legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie astfel încât va reveni petentului sarcina de a proba netemeinicia.
Instanța apreciază că această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenție, din moment ce instanța are oricum obligația de a verifica din oficiu, legalitatea procesului verbal, in raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absoluta a acestuia. Astfel, deși pornește de la prezumția de temeinicie a procesului verbal, soluția cauzei nu se va întemeia doar pe aceasta, fapt pe care constituie o limita rezonabila în aplicarea prezumției.
În cauză, instanța procedând potrivit art. 34 din OG nr. 2/2001 la verificarea legalității procesului-verbal de constatare a contravenției constată că întocmirea acestuia s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 16 din același act normativ și că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din OG 2/2001.
Pe cale de consecință, instanța constată că procesul-verbal de constatare a contravenției atacat este legal întocmit, bucurându-se astfel de prezumția de temeinicie astfel încât revine petentului sarcina de a dovedi netemeinicia acestuia.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța reține situația de fapt astfel cum a fost consemnată în procesul-verbal, dat fiind faptul că petentul nu a răsturnat prezumția de temeinicie de care se bucură procesul-verbal de contravenție.
Astfel, petenta a anexat la dosarul cauzei în susținerea stării de fapt prezentate prin plângere, istoricul convorbirilor telefonice din data de 19.09.2014 și a solicitat administrarea probatoriului testimonial cu martorul M. A. N.: f. 44, martor, care declară că în ziua incidentului, în jurul orei 23,25 petenta era la Cluj-Arena unde aveau un eveniment.
Or, având în vedere înscrisurile anexate de intimată în probațiune, care fac dovada certă a săvârșirii faptei contravenționale – care de altfel nu este una ocazională, petenta fiind reclamată în acest sens și cu alte ocazii de vecini – instanța urmează a înlătura declarația martorului M. A. de la probatoriu ca subiectivă, subiectivism determinat de împrejurarea că acesta este prieten apropiat cu petenta, fiind de altfel și el implicat în incident.
Mai mult, este puțin probabil ca martorul să-și amintească cu exactitate nu doar ce a făcut într-o anume zi cu ceva luni bune în urmă ci să-și amintească momentul exact, măsurat în minute, al acelor evenimente, împrejurare, care de asemenea naște vădite îndoieli asupra sincerității martorului.
Lipsite de relevanță juridica în speță, sunt și anexarea la dosar a istoricului convorbirilor telefonice din data de 19.09.2014, împrejurarea că petenta a sunat la taxi la ora menționată în actul constatator ca fiind momentul aproximativ al săvârșirii contravenției, neputând să însemne implicit că în acel moment ea a și beneficiat de serviciile de taxi pentru a părăsi locul săvârșirii contravenției.
Față de cele expuse anterior, instanța în temeiul dispoz. art. 21 alin. 3 și ale art. 32 și urm. Din O.G. 2/2001 urmează a respinge ca neîntemeiată plângerea petentului apreciind că sancțiunea aplicată este nu numai necesară dar și suficientă pentru realizarea scopului preventiv și reeducativ al sancțiunii contravenționale neimpunându-se în speță o reindividualizare a sancțiunii contravenționale aplicate.
Fără cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta C. I., cu domiciliul procesual ales în Cluj-N., .. 50, . cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI CLUJ, cu sediul în mun. Cluj N., ., jud. Cluj împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției ., nr._ încheiat la data de 20.09.2014 de Poliția Municipiului Cluj-N..
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 27.04.2015.
PREȘEDINTEGREFIER
A. MoșRaluca L.,
Dact./Red.Am.M.
5 ex./23.07.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3874/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3336/2015. Judecătoria... → |
|---|
