Plângere contravenţională. Sentința nr. 7318/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA

Sentința nr. 7318/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 13-07-2015 în dosarul nr. 5941/211/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.-N.

SECȚIA CIVILĂ

Operator de Date cu Caracter Personal – 3185

Dosar nr._

SENTINȚA CIVILĂ nr. 7318/2015

Ședința publică din data de 13.07.2015

Instanța este constituită din:

PREȘEDINTE: F. I.

GREFIER: T. R.

Pe rol se află soluționarea acțiunii civile formulat de petentul T. M. WALTER în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLITIE JUDEȚEAN C. și intervenienți forțați P. O. M., SOCIETATEA DE A. O. și SOCIETATEA DE A. R. ASTRA SA litigiul având ca obiect plângere contravențională.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

La apel se constată lipsa părților.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 01.07.2015, fiind consemnate în încheierea ce face parte integrantă din prezenta sentință; la acel termen, instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru azi, data de 13.07.2015, când a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. N. la data de 27.03.2015 sub nr._, petentul T. M. WALTER, a solicitat instanței, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C., să dispună anularea procesului verbal . nr._ încheiat la data de 16.03.2015 de către intimat.

În motivarea cererii, petentul a arătat că în ziua de 13.03.2015, ora 18.40, conducea autoturismul marca Skoda O. cu nr._, dinspre I. Mall spre cartierul Someșeni. În continuare, petentul arată că, aflat pe . condițiile unui trafic foarte aglomerat și a unei vizibilități reduse, se afla pe banda 1 de circulație, în paralel cu o autobetonieră, iar, în dreptul imobilului cu nr. 31-35 aceasta din urmp a virat brusc spre mașina petentului care a fost nevoit, pentru a nu fi acroșat, să se aproprie de bordura trotuarului. Potrivit petentului, pe trotuar și parțial pe carosabil, staționa în mod ilegal, sfidând semnificația indicatoarelor „Oprire-Staționare interzisă inclusiv pe trotuar” autoturismul marca Opel cu nr._ sau NCI, neputându-se descifra exact în procesul verbal.

Petentul a mai arătat că în această situație, și-a lovit oglinda din partea dreaptă de oglinda din stânga a celuilalt autoturism iar, datorită traficului, nu s-a putut opri pe loc însă s-a întors după ce a reușit să parcheze mașina pe . a reușit să identifice mașina respectivă.

Mai departe, petentul arată că contrar celor arătate în procesul verbal, cauza clară a incidentului este prezența mașinii staționate ilegal în zona prevăzută cu indicatoare clare și specifice, al cărui conducător se face vinovat de NEGLIJENȚĂ, fiind evident că oricine alege să nu respecte prevederile legilor, își asumă consecințele care rezultă din această decizie.

Plângerea nu a fost întemeiată în drept.

În probațiune, s-au anexat plângerii, în copie, cartea de identitate a petentului și a procesului verbal precum și planșe foto (f. 3-8).

Plângerea a fost legal timbrată, fiind depusă chitanța ce atestă plata taxei judiciare de timbru în sumă de 20 lei (f. 2), potrivit art. 19 din O. U. G. nr. 80/2013.

Intimatul a formulat la data 28.04.2015 întâmpinare, solicitând respingerea plângerii contravenționale formulate și menținerea în întregime a procesului verbal contestat.

În susținerea poziției sale procesuale, intimatul a învederat că actul de constatare conține toate elementele prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 16 și 17 din O. G. nr. 2/2001, iar raportat la fapta săvârșită a precizat faptul că agentul de poliție, în cazul constatării accidentelor, nu se poate baza decât pe declarațiile părților implicate, regulile de prioritate/circulație aplicabile și analiza poziționării avariilor la autovehiculele în discuție, fiind extrem de rare situațiile în care acesta poate identifica eventuali martori.

A fost depus raportul agentului constatator (fila 13) care arăta faptul că procesul verbal a fost întocmit în baza declarațiilor tuturor celor implicați în accident și în baza avariilor constatate. Au mai fost depuse declarațiile celor doi șoferi implicați în accident (filele 14-15).

În drept, s-au invocat dispozițiile art. 196 alin. 1, art. 205 - 206, 249, 250, 223 alin. (3) și 315 alin. (1) din C. proc. civ., prevederile O. G. nr. 2/2001 și ale O. U. G. nr. 195/2002.

La data de 07.01.2014 petentul a formulat răspuns la întâmpinare (f. 19-20), prin care a reiterat cele arătate în cerere adăugând faptul că la data de 16.03.2015 s-a prezentat pentru constatarea avariilor iar agentul constatator a avut o atitudine subiectivă în cazul declarației sale și extrem de părtinitoare în ceea ce-l privește pe celălalt șofer implicat. Astfel, petentul arată că agentul a încheiat procesul verbal fără a ține seama de obiecțiunile și mențiunile sale privind staționarea ilegală a autoturismului marca Opel, traficul rutier aglomerat, iluminare insuficientă și caroabilul alunecos precum și de prezumția de nevinovăție.

Totodată, petentul a arătat că au fost încălcate dispozițiile art. 16 din O.G. 2/2001 nefiind menționată în procesul verbal ocupația și locul de muncă al contravenientului.

Au fost introduși în cauză numitul P. O. M., în calitate de intervenient forțat și societățile de asigurare O. și A. R. ASTRA SA.

În baza art. 255 alin. (1) raportat la art. 258 alin. (1) din C. proc. civ., instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisuri.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

În fapt, prin procesul verbal . nr._ încheiat la data de 16.03.2015, petentul T. M. WALTER, a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 108 alin. 1 lit. b pct. 3 din OUG 195/2002 și sancționate de art. 100 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002 cu amendă în sumă de 390 lei. Astfel, s-a reținut în sarcina acestuia împrejurarea că la data de 13.03.2015, ora 1840 în timp ce conducea autoturismul marca Skoda cu nr._ pe . dreptul imobilului cu nr. 31-35, a acroșat cu oglinda dreaptă oglinda stângă a autoturismului marca Opel cu numărul_ care se afla oprit pe trotuar.

Potrivit mențiunilor agentului constatator, acesta a avut în vedere avariile existente și declarațiile conducătorilor auto.

În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța analizează legalitatea și temeinicia actului de sancționare.

Sub aspectul legalității procesului verbal . nr._ încheiat la data de 16.03.2015, instanța constată că acesta a fost întocmit cu respectarea prevederilor art. 16 și 17 referitoare la mențiunile pe care un proces verbal trebuie să le cuprindă în mod obligatoriu, din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, respectiv conține, data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele de identificare ale petentului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.

De asemenea, procesul verbal este semnat de un petent și cuprinde obiecțiunile acestuia.

În ceea ce privește susținerea petentului privind încălcarea prevederilor art. 16 din OUG 2/2001 privind indicarea ocupației și a locului de muncă instanța apreciază că neindicarea acestor aspecte nu influențează legalitatea procesului verbal. Astfel, neindicarea ocupației nu reprezintă un motiv de nulitate absolută necondiționată a procesului verbal, petentul trebuind să facă dovada unei vătămări cauzate de această absență, vătămare care nu a fost dovedită în cauză și, raportat la starea de fapt și fapta săvărșită, nici nu ar putea să fie dovedită.

Sub aspectul temeiniciei, procesul verbal este întemeiat, în cauză nefiind dovedită o altă situație de fapt decât cea reținută de agentul constatator, astfel că instanța urmează să respingă plângerea formulată de petent.

Potrivit art. 108 alin. 1 lit. b pct. 3 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, constituie contravenție si se sanctioneaza cu amenda prevazuta in clasa a II-a de sanctiuni si cu aplicarea sanctiunii contraventionale complementare a 3 puncte de penalizare: „nerespectarea regulilor privind manevra de intoarcere, mersul inapoi, schimbarea benzii de circulatie sau a directiei de mers, daca prin aceasta s-a produs un accident din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale;”.

Relativ la temeinicia procesului-verbal contestat, instanța reține că deși O.G. nr. 2/ 2001 privind regimul juridic al contravențiilor nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.

Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku contra Franței, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, paragraf 113, 23 iulie 2002).

Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni contra Franței, hotărârea din 7 septembrie 1999 ).

Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31 – 36 din O.G. nr. 2/ 2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. contra României, hotărârea din 4 octombrie 2007, cauza N. contra României, decizie de inadmisibilitate din 18 noiembrie 2008).

Având în vedere aceste principii, instanța constată că procesul-verbal de contravenție este întocmit ca urmare a constatării directe a avariile existente de către agentul constatator și a declarațiilor conducătorilor auto. Mai mult, prin probele aflate la dosar, nu s-a dovedit de către petent o situație contrară celei reținute în procesul-verbal de contravenție.

Instanța reține, în primul rând, instanța reține faptul că susținerea petentului privind culpa celuilalt șofer este neîntemeiată întrucât autoturismul marca Opel cu numărul de înmatriculare NCI staționa la momentul impactului, petentul, aflat în mișcare, având obligația de a circula cu prudență, cu respectarea tuturor regulilor de circulație, pentru a preveni orice accident. Faptul că autoturismului celuilalt șofer era oprit într-un loc unde staționare era interzisă nu are absolut nico relevanță în cauză, întrucât obligația petentului de respectare a regulilor de circulație nu este condiționată de atitudinea celorlați șoferi. Parcarea autoturismelor în zone în care staționarea este interzisă reprezintă o realitate cunoscută de orice șofer dar o astfel de situație nu dă dreptul celorlați particpanți la trafic să IGNORE aceste autoturisme, după cum susține petentul. Totodată, instanța reține că exista posibilitatea ca celălalt conducător să fi fost obligat să oprească în acel loc, dar, în orice caz, participanții la traficul auto trebuie să ia în considerere astfel de situații și să proceze în consecință pentru a evita orice incidente.

Mai mult, petentul invocă faptul că acțiunea sa a fost determinată de o mișcare bruscă a unei autobetoniere aflate pe banda a doua de circulație, însă acest aspect nu a fost dovedit în vreun fel, fiind doar o simplă susținere care nu poate fi luată în seamă.

În același timp, petentul mai încearcă să se justifice invocând faptul că carosabilul era umed și iluminarea insuficientă dar aceste aspecte, chiar adevărate fiind, nu ar putea să înlăture răspunderea sa întrucât orice conducător auto, confruntat cu astfel de probleme, are obligația de a circula prudent și de a reduce viteza PENTRU A PUTEA EVITA ORICE PERICOL.

În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, instanța are în vedere dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, conform cărora sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

În aplicarea dispozițiilor legale menționate, instanța reține că petentului i-a fost aplicată amenda contravențională în cuantum de 390 lei, reprezentând nivelul minim prevăzut de actul normativ sancționator. Sub acest aspect al individualizătii sancțiunii, instanța reține că fapta săvârșită de petent prezintă un grad ridicat de pericol social, prin prisma siguranței traficului rutier, iar petentul nu a dovedit cauze atenuatoare de răspundere contravențională ci chiar a dovedit o viziune extrem de greșită și chiar periculoasă asupra obligațiilor sale de respectare a regulilor de circulație rutieră.

În consecință, instanța va respinge plângerea contravențională ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de către petentul T. M. WALTER CNP_, domiciliat în C. N., ., ., împotriva procesului verbal . nr._, încheiat la data de 16.03.2015 în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C., cu sediul în C. N., ., jud. C., intervenientul forțat P. O. M. domiciliat în C. N., .. 15, ., .>SOCIETATEA DE A. R. ASTRA având sediul în București, sector 3, .. 3, .>SOCIETATEA DE A. O. având sediul în București, sector 1, .. 51.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea căii de atac urmând a fi depusă la Judecătoria C. N..

Pronunțată în ședință publică, azi, 13.07.2015.

JUDECĂTOR, GREFIER,

F. IULIATOTH R.

Red. / Tehn. F.I. 04.2014 - 7 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere contravenţională. Sentința nr. 7318/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA