Plângere contravenţională. Sentința nr. 863/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 863/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 28-01-2015 în dosarul nr. 11975/211/2014
ROMANIA
JUDECĂTORIA CLUJ - N.
Cluj-N., .. 2, cod poștal_
Tel.: 0264 – 431.057 / fax: 0264 – 431.033
Operator Date cu Caracter Personal 3185
Dosar nr._
SENTINTA CIVILA NR. 863/2015
Ședința publica din data de 28.01.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: F. R.
GREFIER: B. G.
Pe rol se afla judecarea cauzei Civile privind pe petentul S. A. Z. și pe intimatul I. DE P. JUDETEAN CLUJ, având ca obiect plângere contravetionala.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezinta petentul si martora incuviintata N. I. G., lipsa fiind intimatul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de sedinta, dupa care:
Instanta procedeaza la identificarea cu carte de identitate și audierea martorei N. I. G. potrivit disp. art. 318 si urm. N.C.P.C, sub prestare de jurământ, declarația acesteia fiind consemnată în scris, semnată de președintele completului de judecată, grefier și martora și atașată la dosarul cauzei, la fila 30.
În temeiul art. 392 N.C.P.C. instanța deschide dezbaterile asupra fondului cauzei.
Petentul solicita admiterea actiunii asa cum a fost formulata in scris, aratand ca era primul din coloana, iar agentul de circulatie venind din contrasens nu avea cum sa vada ca a trecut pe rosu, nu a stiut de unde sa solicite inregistrarile video, iar la momentul la care le-a cerut acestea nu mai existau.
Considerând că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, instanța, în temeiul art. 394 alin. (1) N.C.P.C. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cluj-N. sub nr. de mai-sus, petentul S. A. Z., în contradictoriu cu intimatul I. JUDETEAN DE P. CLUJ, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea procesului verbal . nr._ din data de 20.05.2014
In motivare, a arătat petentul că nu a savarsit fapta contraventionala imputata, ci, la data indicata in cuprinsul procesului-verbal de contraventie, s-a conformat in totalitate regulilor de circulatie pe drumurile publice si a a pătruns în intersecție pe culoarea verde a semaforului electric.
În drept, OG 2/2001, OUG 195/2002.
În susținerea celor afirmate, petentul a depus la dosar, în copie, procesul-verbal de contravenție contestat (fila 5).
Cererea a fost legal timbrată (f.20)
Intimatul, legal citat, a formulat întâmpinare, prin care a solicitat, în esență, respingerea ca neîntemeiată a plângerii contravenționale formulate și menținerea, ca temeinic și legal întocmit, a procesului-verbal de contravenție contestat (f. 17-18).
Instanta a incuviintat proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei si a incuviintat pentru petent proba testimoniala, constand in audierea martorului N. I. G., declaratiile acestuia fiind consemnate in scris si atasate la dosarul cauzei, f. 30.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarea stare de fapt și de drept:
Prin procesul-verbal . nr._ din data de 20.05.2014 intocmit de IPJ Cluj, petentul a fost sanctionat cu amenda în cuantum total de 340 lei, aplicandu-i-se si sanctiunea contraventionala complementara a suspendarii dreptului de a conduce, pentru savarsirea contraventiei prevazute de art. 100 alin. 3 lit. d) din OUG nr. 195/2002, retinandu-se ca, in data de 20.05.2014, petentul nu a respectat semnificația semaforului electric, pătrunzând in intersecție pe culoare roșu a semaforului.
Petentul-contravenient a contestat temeinicia procesului-verbal de contravenție, argumentând că, la data săvârșii pretinsei fapte contravenționale, s-a conformat in totalitate regulilor de circulatie.
Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (cauzele Öztürk c. Germaniei, Lauko c. Slovaciei, Salabiaku c. Frantei, A. c. României, s.a.), materia contravențională a fost privita ca încadrându-se in noțiunea de “acuzație in materie penala”, in sensul art. 6 par. 1 din CEDO.
În consecința, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, in cadrul proceselor având ca obiect plângere contravenționala, întrucât contravenientul se vede pus in fata unei “acuzații de natura penala” in sensul art. 6 par. 1 din Convenție, acesta trebuie sa beneficieze de toate garanțiile prevăzute de art. 6 in ansamblul sau, cu referire speciala la dispozițiile paragrafului 2, privitor la prezumția de nevinovăție.
Instanța reține că, în conformitate cu jurisprudența Curții, înțelesul noțiunii de „prezumție de nevinovăție” presupune că nu trebuie pornit de la ideea preconcepută că persoana în cauză a săvârșit fapta ce i se impută. În plus, sarcina probei revine celui care acuză.
În ceea ce privește sarcina probei, conform principiul statuat de C.p. civ., cel ce face o propunere în fața instanței trebuie să o dovedească. Prin urmare, dacă petentul susține netemeinicia celor arătate în procesul-verbal, trebuie să o dovedească. Nu se poate spune că în acest mod s-ar încălca cerința referitoare la sarcina probei ce decurge din prezumția de nevinovăție, pe motiv că organul constatator este cel care trebuie să probeze contravenția reținută.
În realitate, fapta reținută este probată cu ajutorul prezumției de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției – actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond si de forma prevăzute de lege – și cu prezumția de veridicitate – actul reflecta in mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă – prezumții care, deși nu sunt consacrate expres de lege, sunt recunoscute atât de doctrină cât și de practica judiciară, putând fi considerate a fi prezumții legale, în sensul pe care instanța europeană îl dă acestei noțiuni.
In acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie sa o depășească în folosirea lor în materie penală, instanța consideră ca una din limitele pana la care poate sa acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie sa fie data de constatarea personala a faptei de către agent. Astfel, în situația in care fapta este constatata personal, cum este și situația în cauza de față – fapta fiind constatată nemijlocit de către agentul constatator – procesul verbal, dacă este legal întocmit, se va bucura de prezumția de temeinicie astfel încât va reveni petentului sarcina de a proba netemeinicia.
Instanța apreciază că această soluție este în acord cu articolul 6 din Convenție, din moment ce instanța are oricum obligația de a verifica din oficiu, legalitatea procesului verbal, in raport cu mențiunile a căror lipsă atrage nulitatea absoluta a acestuia. Astfel, deși pornește de la prezumția de temeinicie a procesului-verbal, soluția cauzei nu se va întemeia doar pe aceasta, fapt pe care constituie o limita rezonabila în aplicarea prezumției.
În cauză, instanța, procedând, potrivit art. 34 din OG nr. 2/2001, la verificarea legalității procesului-verbal de constatare a contravenției, constată că întocmirea acestuia s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 16 din același act normativ și că acesta cuprinde mențiunile obligatorii prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 17 din OG 2/2001.
Astfel, instanța reține că înscrisul întocmit trebuie să se conformeze, în ceea ce privește condițiile de fond și formă ale încheierii sale riguroase, prevederilor O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, exigențe care reprezintă tot atâtea garanții menite să asigure legalitatea și temeinicia celor reținute în cuprinsul procesului-verbal.
În conformitate cu dispozițiile art. 17 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal de contravenție trebuie cuprindă, în mod obligatoriu, sub sancțiunea nulității absolute, care poate fi invocată și, din oficiu, de instanța de judecată, mențiuni referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, fapta săvârșită și data comiterii acesteia. Totodată, procesul-verbal va trebui să poarte și semnătura agentului constatator.
Observând procesul-verbal de contravenție, instanța constată că agentul constatator a făcut mențiunile cuvenite, în sensul mai-sus arătat, astfel că, în cauză, nu este incident nici unul din cazurile de nulitate absolută, prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
Mai mult, din examinarea procesului-verbal de contravenție, se impune concluzia că acesta a fost întocmit de agentul constatator în prezenta petentului, fiind insusit de petent prin semnatura, cu obiectiuni (fila 4).
Referitor la temeinicia procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța retine urmatoarele:
Un proces-verbal de constatare a contravenției, în situația în care a fost încheiat cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă ad validitatem stabilite în acest sens de actul normativ care-l reglementează, se bucură de o prezumție relativă de autenticitate și veridicitate, în sensul că cele reținute în conținutul acestuia referitor la fapta ilicită comisă sunt cele corespunzătoare adevărului.
Această prezumție este una relativă, deoarece spre deosebire de actele autentice comune, care se bucură de o prezumție de veridicitate în principiu absolută (dovada faptului că cele cuprinse în conținutul acestuia nu sunt conforme cu adevărul, neputându-se face altfel decât prin efectuarea procedurii înscrierii în fals), procesul-verbal de constatare a contavenției se bucură de o prezumție de veridicitate relativă, dovada faptului că cele cuprinse în conținutul acesteia nu sunt conforme adevărului putând fi făcute prin orice mijloace de probă.
Prin urmare, în situația în care un petent, în cursul judecății, prin coroborarea oricăror probe legale, concludente și pertinente încuviințate și administrate de instanța reușește să dovedească faptul că situația reținuta în conținutul procesului-verbal nu este corespunzătoare adevărului, instanța va constata faptul că prezumția de veridicitate a fost răsturnată, va admite acțiunea și va anula procesul-verbal.
În consecință, instanța sesizată cu analiza temeiniciei unui proces-verbal de constatare a contravenției trebuie să cerceteze în primul rand faptul dacă petentul a solicitat sau nu probe în vederea răsturnării prezumției de veridicitate, în al doilea rând dacă probele administrate susțin sau nu o altă stare de fapt decât cea reținută în conținutul procesului-verbal și, în al treilea rand, dacă această stare de fapt dovedită în fața instanței este sau nu în măsură să ducă la anularea procesului-verbal.
Astfel, în primul rand, instanța constată faptul că petentul a solicitat instanței ca aceasta, să-i încuviințeze probe în vederea dovedirii existenței în speță a unei stări de fapt contrare cu cele reținute prin procesul-verbal de constatare a contravenției contestat în prezenta cauză.
În al doilea rand, instanța va constata faptul că, din coroborarea celor arătate de petent în conținutul plângerii cu cele declarate de martorul N. I. rezultă o stare de fapt contrară celor reținute în procesul-verbal de constatare a contravenției.
Astfel, coroborând cele declarate de martorul ocular al evenimentelor petrecute cu cele arătate de petent în cuprinsul plângerii rezultă că acesta din urmă, în data de 20.05.2014, a condus auto în zona Piața Unirii și a pătruns în intersecție pe culoarea verde a semaforului electric (f. 30).
Astfel, martorul audiat a confirmat cele susținute de către petent în plângerea formulată, precum și cele înscrise la rubrica mențiuni din procesul verbal, elemente ce sunt de natură a forma convingerea instanței că petentul nu și-a pregătit o apărare ulterior momentului constatării contravenției ci chiar la momentul încheierii procesului verbal acesta a arătat că nu a săvârșit fapta reținută.
Mai mult decât atât, din cele arătate de martorul audiat a reieșit că mașina în care se afla echipajul de poliție se afla la rândul său încadrată în trafic, venind dinspre . sens invers direcției de deplasare a petentului, astfel încât instanța are serioase dubii cu privire la posibilitatea agentului constatator de a vedea cu aproximație culoarea semaforului electric pentru sensul de deplasare al petentului, constatarea făcându-se cel mai probabil pe baza aproximării timpilor de semaforizare și corelării semafoarelor amplasate în zonă, situație care poate fii privită ca generatoare de erori.
Prin urmare, potrivit art. 100 alin. 3 lit. d) din OUG 195/2002 rezultă că lipsește un element esențial în ceea ce privește comiterea faptei și în lipsa căruia nu se poate susține existența unei contravenții, și anume traversarea intersecției pe culoarea roșie a semaforului electric.
Având în vedere că, în speța de față, prin probele administrate în cauză, petentul dovedind faptul că trecerea sa în intersecție s-a realizat în momentul în care semaforul indica culoarea verde, a reușit nu numai să răstoarne prezumția de veridicitate a procesului-verbal, ci a dovedit și lipsa unui element esențial pentru întrunirea tuturor condițiilor laturii obiective a contravenției.
Văzând dispozițiile art. 1 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție, stabilită și sancționată ca atare prin lege, instanța apreciază că fapta reținută în sarcina petentului nu întrunește elementul material necesar pentru a califica fapta drept contravenție, întrucât, așa cum rezultă din întregul material probator administrat în cauză, contestatorul nu a manifestat o comportare activă, conștientă și voluntară în sensul de a încălca regulile de circulatie.
În consecință, instanța apreciind ca fiind justificate susținerile petentului așa cum acestea au fost prezentate în conținutul plângerii, va constata că procesul-verbal de constatare a contravenției nu prezintă o situația reală, fiind astfel neintemeiată, fapt ce va avea ca și efect admiterea plângerii formulate de petent și anularea procesului-verbal de constatare a contravenției.
Vazand si dispozitiile art. 453 C.proc.civ., instanta constata ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata, motiv pentru care acestea nu se vor acorda.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite plângerea contravențională formulată de petentul S. A. Z. cu domiciliul în CLUJ-N., ., . în contradictoriu cu intimatul I. DE P. AL JUDETULUI CLUJ, cu sediul în Cluj-N., ., jud. Cluj
Anulează procesul verbal . nr._ din data de 20.05.2014, exonerează petentul de la plata amenzii contravenționale în sumă de 340 lei, înlătură celelalte dispoziții ale acestuia.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel la tribunal în termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul și motivele de apel se depun la Judecătoria Cluj-N.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.01.2015
JUDECĂTOR, GREFIER
F. R. B. G.
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 888/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 424/2015.... → |
|---|
