Pretenţii. Sentința nr. 7189/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7189/2015 pronunțată de Judecătoria CLUJ-NAPOCA la data de 10-07-2015 în dosarul nr. 7189/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C.-N.
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Operator de date cu caracter personal 3185
SENTINȚA CIVILĂ NR.7189/2015
Ședința camerei de consiliu de la 10 Iulie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L. E. M.
Grefier E. M.
Pe rol fiind judecarea cererii de cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul F. P., în contradictoriu cu pârâții ASOCIAȚIA DE P. ., C.-N. și M. C.-N. având ca obiect pretenții.
La apelul nominal, se constată lipsa părților.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că mersul dezbaterilor și concluziile părților sunt cuprinse în încheierea de amânare a pronunțării din data de 09.07.2015, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
INSTANȚA
Deliberând, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C.-N. la data de 29.09.2014 reclamantul F. P. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții ASOCIAȚIA DE P. ., C.-N. și M. C.-N., obligarea acestora la plata sumei de 5060 ron cu titlu de despăgubiri civile, suma actualizată cu rata dobânzii de referință a BNR de la data de 14.08.2014 până la plata efectivă, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea în fapt a cererii, reclamantul a arătat că la data de 14.08.2014 autoturismul său marca Ford Focus, an fabricație 2008, a fost grav avariat de un arbore care a căzut peste el în timpul în care era parcat regulamentar în fața imobilului de domiciliu, pe locul de parcare atribuit de către municipiu. În urma acestui incident automobilul are nevoie de reparații în valoare de 5060 lei, prețul materialelor fiind 3500 lei iar manopera 1560 lei, după cum rezultă din devizul de lucrări emis de ..
A menționat că arborele se afla pe spațiul verde aferent blocului de locuințe, astfel cum este definit de art. 4 pct. j din Lg. 24/2007 privind reglementarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, autoturismul de afla pe . iar arborele a căzut peste gardul viu ce delimitează spațiul verde de alee, exact pe autoturism.
Au fost citate disp. art. 12 din Lg. 27/2007.
În privința răspunderii pentru fapta lucrului, potrivit art. 1349 alin. 3, aceasta revine proprietarului lucrului ce a cauzat altuia un prejudiciu sau opăzitorului juridic al lucrului, proprietatea copacului aparținând Municipiului C.-N..
În opinia reclamantului, în baza art. 3 al Lg. 215/2001 se instituie preeminența principiului autonomiei locale, prin care se înțelege dreptul de capacitate efectivă a autorităților administrației publice locale de a soluționa și de a gestiona, în numele și în interesul colectivităților locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condițiile legii, fiind citate și disp. art. 10 din același act normativ.
Potrivit art. 1349 al. 3 cod civil există responsabilitatea persoanei de a repara prejudiciul cauzat de lucrul aflat în paza sa. Ceea ce interesează sub aspectul răspunderii civile delictuale pentru fapta lucrului este persoana care deține paza juridică a acestuia. Pentru determinarea acesteia se folosește criteriul direcțiunii sau al autorității asupra lucrului în virtutea căreia se exercită puterea independent de stăpânire și de direcționare a utilizării lucrului. Prin urmare, paza juridică aparține persoanei care are în mod independent puterea, folosința, diriguirea, controlul, supravegherea asupra lucrului, nepresupunând un contact nemijlocit cu lucrul. Cel care are paza materială poate fi tras la răspundere în temeiul răspunderii pentru fapta proprie.
În ceea ce privește pârâta de rd. 2, s-a arătat că aceasta s-a prezentat pentru o ședință de mediere, punând la dispoziția reclamantului o . înscrisuri. Din aceste înscrisuri, reiese că la data de 26 martie 2012 Asociația de P. a înregistrat la Primăria C.-N. o cerere prin care se solicită avizul pentru tăierea unui plop și a unui brad, motivându-se prin existența unei stări de pericol pentru automobilele parcate și pentru circulația pe carosabil. Răspunsul pârâtei de rd. 1 a fost că toaletarea plopului este programată pentru toamna lui 2012 iar pinul este perfect sănătos și viabil, neimpunându-se tăierea. La data de 19.10.2012 asociația de proprietari a solicitat din nou, prin cererea nr._/44 să se procedeze la toaletarea arborilor. Mai mult, există un răspuns anterior datei de 26.03.2012, care dovedește existența unei cereri anterioare, formulată de însuși reclamantul, prin care, practic, se refuză tăierea plopului, pe motiv că nu este în declin fiziologic ( adresa nr._/444/23.02.2012).
S-a solicitat a se observa răspunsurile din data de 23.02.2014, respectiv 02.04.2014 sunt oarecum contradictorii, prin urmare s-a apreciat că municipiul a avut o atitudine total pasivă față de problemele semnalate.
Pe de altă parte, HCL 191/2009 prevede la art. 7, pct. 5 sancționarea tăierii arborilor, fapta constituind contravenție.
Consideră că și în sarcina asociației de proprietari existau obligații, rămâne ca instanța, în urma administrării probelor, să hotărască care dintre cei doi pârâți, sau dacă amândoi, nu și-a îndeplinit obligațiile legale.
Prejudiciul suferit este dovedit cu înscrisul emis de . care rezultă costurile pe care reclamantul este nevoit să le suporte.
Raportul de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu este clar.
Autoturismul era parcat legal, pe locul de parcare închiriat de la municipiul C.-N., cu abonament.
În drept, cererea a fost întemeiată pe disp. art. 1349 NCC, lg. 24/2007, OG 13/2011, HCL 191/2009.
Cererea a fost legal timbrată în cadrul procedurii prev. de art. 200 NCPC (f. 30).
La cerere, au fost atașate înscrisuri (f. 7-25).
Prin întâmpinarea formulată (f. 37-38), pârâta ASOCIAȚIA DE P. ., C.-N. a solicitat admiterea în parte a cererii formulate, mai exact în sensul obligării numai a pârât de rd. 1.
În esență, s-a arătat că autoturismul se afla parcat pe locul închiriat de la primărie iar arborele în cauză se află pe spațiul verde aferent blocului de locuințe, în paza materială a asociației dar în paza juridică a municipiului.
Au fost menționate disp. art. 5 lit. c din Lg. 27/2007 și art. 7 pct. 5 HCL 191/2009 și s-a arătat că asociația nu putea efectua vreo intervenție asupra arborilor, numai primăria putea interveni pentru tăiere și toaletare.
S-a apreciat că nu au calitate procesuală pasivă.
După finalizarea procedurii prev. de art. 200 NCPCși fixarea primului termen de judecată, pârâtul M. C.-N. a formulat întâmpinare (f. 49-51)prin care au arătat că se opun admiterii cererii de chemare în judecată.
S-a arătat, în esență, că nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale.
S-a apreciat că în cazul în speță nu ne aflăm nici în situația angajării răspunderii pentru prejudiciul cauzat de lucruri, deoarece plopul prăbușit peste mașina reclamantului nu se află în paza sa, ci a asociației de proprietari.
Au fost menționate disp. art. 1376 și art. 1377 NCC.
S-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În probațiune, a fost administrată proba cu înscrisuri (f. 56-59, 66), proba testimonială, declarația martorului M. D. (f. 67) și cea a martorului T. G. (f. 68) fiind consemnate și atașate la dosar.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ASOCIAȚIA DE P. ., C.-N., invocată de pârâtă a fost unită cu fondul cauzei la data de 19.02.2015.
Analizând actele dosarului, reține următoarele:
Potrivit disp. art. 1349 alin. 1 NCC, orice persoană are îndatorirea să respecte regulile de conduită pe care legea sau obiceiul locului le impune și să nu aducă atingere, prin acțiunile ori inacțiunile sale, drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane iar potrivit alin. 2 al aceluiași text legal, cel care, cu discernământ încalcă această îndatorire, răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral iar potrivit disp. art. 1381 NCC, dreptul la reparație se naște din ziua cauzării prejudiciului .
Potrivit disp. art. 1349 alin. 3 NCC, în cazurile anume prevăzute de lege, o persoană este obligată să repare prejudiciul cauzat de fapta altuia, de lucrurile ori animalele aflate sub paza sa.
Potrivit disp. art. 1357 NCC, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare, forma de vinovăție prevăzută fiind culpa cea mai ușoară.
Potrivit disp. art. 1376 NCC, oricine este obligat să repare, independent de orice culpă, prejudiciul cauzat de lucrul aflat sub paza sa.
Dispozițiile art. 1380 NCC prevăd că în cazul reglementat de art. 1376 NCC nu există obligație de reparare a prejudiciului atunci când acesta este cauzat exclusiv de fapta victimei înseși, a unui terț sau este urmarea unui caz de forță majoră.
Din textele legale menționate, rezultă că, pentru angajarea răspunderii civile delictuale, se cer întrunite cumulativ următoarele condiții: existența unui prejudiciu, existența unei fapte ilicite, existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu, existența vinovăției celui care a cauzat prejudiciul, vinovăție care, potrivit disp. art. 1357 NCC, a fost prevăzută sub forma celei mai ușoare culpe.
Prejudiciul este întotdeauna rezultatul încălcării unui drept subiectiv sau a unui interes, poate fi material sau moral iar pentru a fi susceptibil de reparare trebuie să fie cert și să nu fi fost reparat încă iar disp. art. 1349 NCC instituie principiul reparării integrale a prejudiciului.
Fapta ilicită este reprezentată de orice faptă sau inacțiune prin care, încălcându-se normele dreptului obiectiv, sunt cauzate prejudicii dreptului subiectiv aparținând unei persoane.
Legătura de cauzalitate presupune că o anume faptă a provocat un anume prejudiciu, respectiv acțiunea sau inacțiunea unei persoane a provocat un prejudiciu altei persoane.
În ceea ce privește răspunderea pentru lucruri, se impune deosebirea între paza juridică și paza materială a lucrului. În principiu, proprietarul lucrului este prezumat, până la proba contrară, că este paznicul juridic al lucrului iar pentru a înlătura această prezumție trebuie să facă dovada că a transmis paza juridică unei alte persoane.
În speță, reclamantul a solicitat repararea prejudiciului cauzat de căderea unui arbore peste mașina sa, cererea de chemare în judecată fiind formulată în contradictoriu cu două persoane: ASOCIAȚIA DE P. . și M. C.-N., prin Primar E. B..
ASOCIAȚIA DE P. . și M. C.-N. a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, motivat de împrejurarea că, prin raportare la disp. art. 5 lit. c din Lg. 27/2007 și art. 7 pct. 5 HCL 191/2009 și s-a arătat că asociația nu putea efectua vreo intervenție asupra arborilor, numai primăria putea interveni pentru tăiere și toaletare, excepție care a fost unită cu fondul cauzei la data de 19.02.2015.
Analizând actele dosarului prin prisma excepției lipsei calității procesuale pasive, raportat la motivul invocate, reține următoarele:
Potrivit disp. art. 248 alin. 1 NCPC, instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei, excepțiile putând fi unite cu fondul cauzei, potrivit alin 4 al aceluiași text legal, numai dacă pentru judecarea lor este necesar să se administreze aceleași dovezi ca și pentru finalizarea etapei cercetării procesului sau, după caz pentru soluționarea fondului .
Calitatea procesuală reprezintă o condiție esențială pentru ca o persoană să fie parte în proces - legitimatio ad causam - condiție care contribuie la desemnarea titularului dreptului de a acționa și în același timp împotriva căruia se poate exercita acțiunea.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și persoana obligată în raportul juridic dedus judecății.
Lipsa calității procesuale pasive poate fi invocată pe cale de excepție, care este o excepție de fond, peremptorie sau dirimantă, absolută.
În speță, având în vedere considerentele expuse în cadrul analizei răspunderii civile delictuale, raportat la declarațiile martorilor M. și Teglaș (f. 67, 68)audiați în mod nemijlocit de către instanță, coroborat cu înscrisurile depuse la dosar, în special cu factura fiscală de la f. 66, instanța apreciază că reclamantul a făcut dovada faptului că, la data de 14.08.2014 a suferit un prejudiciu patrimonial în cuantum de 5060 lei, cauzat de prăbușirea unui copac care se afla pe spațiul verde al blocului în care locuiește, pe autoturismul aflat în proprietatea sa.
Potrivit disp. art. 4 lit. j din Lg. 24/2007 rep., spațiile verzi aferente locuințelor de tip condominiu sunt definite drept spații verzi formate dintr-un cadru vegetal, amplasate adiacent blocurilor de locuințe de tip condominiu, cu rol estetic și de protecție, de ameliorare a climatului și a calității aerului.
Raportat la condițiile răspunderii pentru fapta lucrurilor, instanța trebuie să stabilească cui aparține vina – sub forma culpei – pentru această faptă ilicită .
Potrivit disp. art. 12 din Lg. 24/2007, rep., (1) Întreținerea spațiilor verzi se asigură de către proprietarii și administratorii acestora.(2) Proprietarii și administratorii de spații verzi cu arbori și arbuști sunt obligați să realizeze măsurile de întreținere a acestora.
Însă, potrivit disp. art.11 din Lg. 24/2007 rep. (1) Autoritățile administrației publice centrale și locale sunt obligate să asigure finanțarea materialului dendricol și a lucrărilor aferente necesare pentru amenajarea terenurilor și regenerarea vegetației în spațiile verzi proprietatea acestora.
Rezultă, raportat la textele legale menționate, faptul că asociației de proprietari îi revine numai obligația de ,,întreținere,,, obligație pe care aceasta și-a îndeplinit-o, după cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar. Astfel prin adresele înregistrate sub nr_/44/19.10.2012 (f. 11), adresa nr._/444/02.04.2012 și răspunsul înregistrat sub același nr. (f. 13, 14), asociația de proprietari și-a îndeplinit obligația de întreținere cu privire la arboreal în speță, semnalând autorității publice pericolul reprezentat de acesta, precum și necesitatea toaletării/tăierii sale, însă autoritatea publică nu a luat măsurile necesare. Mai mult, reclamantul însuși a făcut demersuri în acest sens la data de 20.02.2012 (f. 17) însă a primit același răspuns din partea autorității publice: arboreal nu este în declin fiziologic și nu este permisă doborârea lui în conformitate cu disp. Lg. 24/2007.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că în speță nu este justificată calitatea calitatea procesual pasivă a asociației de proprietari, motiv pentru care excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ASOCIAȚIA DE P. ., C.-N., invocată de pârâtă, cu consecința respingerii cererii de chemare în judecată în contradictoriu cu această pârâtă.
Pentru considerentele expuse în analiza anterioară și pentru cele care vor fi expuse în continuare, instanța apreciază că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale în persoana cu pârâtului M. C.-N..
Prejudiciul cauzat reclamantului este unul cert, patrimonial și nu a fost reparat.
Fapta ilicită este reprezentată inacțiunea autorității responsabile în luarea măsurilor necesare pentru îndepărtarea stării de pericol reprezentată de arborele în cauză, deși a fost notificată de mai multe ori în acest sens, astfel încât paza juridică a plopului respectiv îi aparține.
Există legătură de cauzalitate între prejudiciul cauzat reclamantului și inacțiunea pârâtului care nu a luat măsuri în ceea ce privește plopul în cauză, cu atât mai mult cu cât, ulterior producerii evenimentului, aceste măsuri au fost luate, astfel cum rezultă din procesul verbal de execuție lucrări de toaletare arbori și doborât arbori încheiat la data de 23.08.2014 (f. 12).
În consecință, instanța va obliga pârâtul M. C.-N., prin Primar E. B. la plata către reclamant a sumei de 5060 lei cu titlu de despăgubiri civile, sumă actualizată cu rata dobânzii de referință a BNR de la data de 14.08.2014 până la data plății efective.
Față de dispozițiile art. 451 și următ NCPC, va obliga pârâtul M. C.-N., prin Primar E. B. la plata sumei de 1.358 lei către reclamant cu titlu de cheltuieli de judecată, din care 1000 lei onorariu avocațial și 358 lei taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei ASOCIAȚIA DE P. ., C.-N., invocată de pârâtă.
Respinge cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul F. P., CNP_, cu domiciliul în C.-N., ., . și domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat P. B., cu sediul în C.-N., .. 1, .. C., în contradictoriu cu pârâta ASOCIAȚIA DE P. ., C.-N., cu sediul în C.-N., ., C.-N., jud. C..
Admite cererea de chemare în judecată formulată de către reclamantul F. P. în contradictoriu cu pârâtul M. C.-N., prin Primar E. B., cu sediul în C.-N., ., jud. C., CUI_ și obligă acest pârât la plata către reclamant a sumei de 5060 lei cu titlu de despăgubiri civile, sumă actualizată cu rata dobânzii de referință a BNR de la data de 14.08.2014 până la data plății efective.
Obligă pârâtul M. C.-N., prin Primar E. B. la plata sumei de 1.358 lei către reclamant cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C.-N..
Pronunțată în ședință publică azi, 10.07.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
L. E. M. E. M.
Red/dact. LEM/5ex/16.07.2015
| ← Somaţie de plată. Sentința nr. 7730/2015. Judecătoria CLUJ-NAPOCA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 7132/2015.... → |
|---|
